Adevarata smerenie si tertipurile trufiei

„Nimeni să nu vă înşele într-o prefăcută smerită-cugetare” , a spus Sfântul Apostol Pavel.

Adevărata smerită-cugetare stă în ascultarea şi urmarea lui Hristos.

Adevărata smerită-cugetare este înţelegerea duhovnicească. Ea este un dar al lui Dumnezeu; ea este lucrarea harului dumnezeiesc în mintea şi în inima omului.

Este şi o „smerită-cugetare” după bunul plac al omului; pe aceasta şi-o alcătuieşte pentru sine sufletul iubitor de slavă deşartă, sufletul amăgit şi înşelat de învăţătura mincinoasă, sufletul care se linguşeşte pe sine, sufletul care caută măguliri din partea lumii/ sufletul care năzuieşte cu totul spre sporirea lumească şi spre desfătările lumeşti, sufletul care a uitat de veşnicie, de Dumnezeu.

„Smerita cugetare” pe care şi-o scorneşte omul după bunul său plac este alcătuită din fel de fel de nenumărate tertipuri prin care trufia omenească se străduieşte să capete slava smeritei-cugetări de la lumea oarbă, lumea care iubeşte cele ale sale, de la lumea care preamăreşte viciul atunci când viciul îşi pune masca virtuţii, de la lumea care urăşte virtutea atunci când virtutea se înfăţişează privirilor sale în sfânta ei simplitate, în sfântă şi neclintită supunere fată de Evanghelie.

Nimic nu este atât de vrăjmaş smereniei lui Hristos ca „smerita cugetare” după bunul plac, care a lepădat jugul ascultării faţă de Hristos şi, săvârşind furt de cele sfinte, slujeşte satanei sub acoperământul unei făţarnice slujiri lui Dumnezeu.

(Sfântul Ignatie Briancianinov, Despre înșelare, Editura Egumenița, Galați, 2010, p. 109)

Articolul apare online prin efortul editorilor site-ului doxologia.ro.

Categoria: Articole

Cautare: