Analizand soarele il poti intelege pe Dumnezeu

Cu cât soarele este mai aproape, cu atât umbra devine mai mică şi, cu cât se îndepărtează, cu atât umbra devine mai mare. Iar când apune soarele, dispare şi umbra. Tot aşa, cu cât Dumnezeu este mai aproape de om, cu atât mai mic se face omul pe sine, cu atât mai mult se umileşte şi se smereşte. Îşi vede, pe de o parte, nevrednicia şi nimicnicia sa, iar pe de altă parte, vede măreţia lui Dumnezeu şi de aceea se smereşte. Dimpotrivă, cu cât Dumnezeu este mai departe de om, cu atât mai mult omul se înalţă, se preamăreşte şi se mândreşte. Iar când Dumnezeu este cu totul despărţit de om, acesta piere, aşa cum piere umbra când soarele apune. Ia aminte, omule, ca nu cumva, înălţându-te cu mintea, să cazi precum diavolul. Nu te înălţa cu mintea, ci teme-te. „Fiindcă oricine se înalţă pe sine se va smeri, iar cel ce se smereşte pe sine se va înălţa" (Luca 18:14).

(Sfântul Tihon din Zadonsk, Comoară duhovnicească, din lume adunată, Editura Egumenița, Galați, 2008, p. 11)

Sursa: Articolul apare online prin efortul editorilor site-ului doxologia.ro.

Categoria: Articole

Cautare: