APOLOGETII GRECI :: Patristica

Apologeti greci

Daca literatura datorata Parintilor apostolici e produsul unor nevoi si imprejurari interne ale comunitatilor crestine de la sfarsitul veacului I si inceputul veacului II, literatura apologetica e produsul unor imprejurari externe evolutiei propriu-zise a Bisericii.

Cuvantul "apologie" inseamna "aparare", "justificare" in fata anumitor acuzatii.

Apologetii sunt aparatorii crestinismului in fata invinuirilor aduse de pagani si a persecutiilor dezlantuite de statul roman contra crestinilor.

Dupa o perioada de ignorare a crestinismului, aproape o suta de ani, literatura pagana insasi ia pozitie contra noii religii prin scriitori de genul:

Fronto din Cirta, care da curs calomniilor curente contra crestinilor;

Lucian de Samosata, celebru pamfletar, autor al lucrarii "Despre moartea lui Peregrinus", pe la 167, tinand sa ridiculizeze compania pe care crestinii o fac lui Peregrinus, preot crestin vicios, apoi ascet egiptean si in fine filosof cinic;

Celsus, celebrul filosof platonic eclectic, probabil prieten al lui Lucian, autor, in jurul anului 178, al operei "Cuvant adevarat sau mai exact Dovedire conform adevarului, in care crestinismul e combatut pe baza lecturii Sf. Scripturi"

Crestinii erau acuzati de:

- ateism

- banchete tiestice

- impreunari oedipodeice

- adorarea unui cap de magar (onolatrie)

- adorarea organelor genitale ale preotului

In fata acestor ofense plasmuite si atacuri continue, crestinii trebuiau sa se apere. Aparatorii acestora s-au numit apologeti, provenind din diverse ranguri: laici, preoti sau episcopi; unii de origine iudaica, cei mai multi vechi filosofi, toti literati si convertiti, ei aparau credinta crestina in perfecta cunostinta de cauza. Fara aroganta, respectuosi in forma, dar neclintiti in fond, apologetii si-au elaborat operele sub forma de cereri - apeluri - catre imparati, catre senat, catre magistrati, catre neamuri, greci sau romani, catre particulari.

Apologiile au fost compuse sub forma de scrisori, de tratat sau de dialog. Ele cuprind in general doua parti: una de combatere si alta de aparare.

Ele combat:

- acuzatiile de care a fost vorba;

- filosofia pagana gresita

- cultele politeiste

- imoralitatea pagana.

Ele apara:

- monoteismul

- invierea mortilor

- fragmentele de adevar ale filosofiei profane.

Categoria: Patristica - Parinti si scriitori bisericesti

Cautare: