Aproape de desavarsire? Mai gandeste-te

Când vrăjmaşul nu poate birui nici pe cei ce au fost robiţi de păcat, nici pe cei ce luptă a se elibera de el, aleargă la cei îmbunătăţiţi duhovniceşte, luptă împotriva lor cu mult meşteşug, făcându-i a uita de inamicul lor (diavolul), care-i lângă dânşii, îi atacă cu mare violenţă şi îi hrăneşte. Ei îşi închipuie lucruri peste puterea lor, mai înainte de a ajunge la desăvârşire.

Din aceasta ia naştere neglijenţa față de rănile primite. Socotind aceste pofte şi hotărâri ale săvârşirii ceva deja realizat, se mândresc în diferite chipuri. De aceea, nu voiesc a suferi nici cel mai mic obstacol ori cuvânt, ci îşi petrec timpul cu multe şi lungi reflexiuni, crezând că gândirea lor e sigură. Şi atunci suferă mari tulburări pentru iubirea lui Dumnezeu. Şi fiindcă atunci când îşi fac aceste închipuiri nu simt nici o supărare şi împotrivire în trupul lor, se socotesc a fi pe treapta celor desăvârşiţi, care suferă mari amărăciuni.

Nu-și dau seama că una sunt cuvintele și hotărârile, iar alta lucrurile şi faptele.

Deci, frate, de voieşti să scapi de această cursă, hotărăşte-te a lupta cu vrăjmaşii diavoli care te atacă în fapt concret şi vădit. Atunci vei vedea lămurit dacă hotărârile tale luate sunt adevărate ori false, puternice ori slabe, încât vei putea merge spre virtute şi desăvârşire, pe o cale bătută, sănătoasă şi împărătească. Iar contra vrăjmaşilor ce nu te supără acum, te sfătuiesc să nu te ridici cu război decât după ce, în prealabil, vei cunoaşte că te vor ataca, cu vremea. Cu această cunoaştere de mai înainte te poţi pune în pază, poţi lua hotărâri ca să li te împotriveşti, ca atunci când vor veni să nu-ţi poată face nimic, găsindu-te pregătit.

De aceea, nu lua vreodată hotărârile tale drept fapte şi realizări, chiar de ai fi deprins în virtuţi de câtva timp, cu metode foarte potrivite.

Fii smerit, teme-te de tine şi de neputinţa ta! Nădăjduieşte numai în Dumnezeu, aleargă la El cu dese rugăciuni, ca să te întărească şi să te apere de primejdii, dar mai ales de orice prezumţie şi nădejde în tine.

Astfel, de vei fi smerit, chiar de nu vei fi scutit de unele mici neajunsuri (în care uneori te lasă Dumnezeu ca să-ţi vezi neputinţa şi, de sunt în tine, să păzească unele lucruri bune), totuşi ţi-e permis să doreşti şi să-ţi propui la scopuri decisive a te sui la o treaptă mai înaltă de desăvârşire.

(Nicodim Aghioritul, Războiul nevăzut, Editura Egumenița, Galați, pp. 109-111)

Articolul apare online prin efortul editorilor site-ului doxologia.ro.

Categoria: Articole

Cautare: