Pentru a o spune dinainte, postitul nu este nici o formă subtilă de sinucidere lentă, adică o autotorturare masochistă, dar nici o măsură cosmetică sau dietetică de îngrijire a corpului, chiar dacă nu poate fi negat faptul că postitul are consecinţe pozitive şi în această ultimă privinţă. Câteva texte ne vor pune numaidecât în direcţia corectă: „Foloseşte-te de toate cele trebuincioase trupului cum se cuvine, împotrivindu-i-te [trupului] în toate".
Evagrie face aluzie aici la o definiţie clasică a monahului, pe care avva Zaharia a exprimat-o în următoarele cuvinte:
„A se forţa pe sine însuşi în toate — acesta este monahul".
Cititorul modern, nepregătit şi ignorant în spiritualitatea Părinţilor pustiei, nu va putea citi la început o astfel de maximă decât cu groază. Însă textul lui Evagrie citat anterior reaşază, cel puţin parţial, lucrurile pe făgaşul corect. Căci „a te forţa/violenta pe tine însuţi" sau „ a te împotrivi trupului în toate" nu exclude în chip evident o grijă raţională faţă de acest trup. Din contră, această grijă e mai întâi revendicată, ca apoi să fie limitată printr-un avertisment; aici este cheia. „Înfrânarea" sau „stăpânirea de sine" (enkrateia) nu înseamnă a ne tortura sistematic până la moarte, ci, din contră, a pune zăvor tendinţelor distructive ale egoismului care ne con duc încet, dar sigur, spre moarte. În interesul trupului însuşi şi în cele din urmă, întrucât trupul şi sufletul constituie o unitate, în interesul integrităţii persoanei umane. Pentru aceasta este nevoie de o rezistenţă energică împotriva patimilor care ne pervertesc şi înstrăinează fiinţa.
Următorul text din Praktikos scoate la iveală tocmai această atitudine fundamental pozitivă în faţa vieţii proprie monahismului timpuriu:
„Zicea sfântul şi foarte făptuitorul nostru dascăl [Macarie]: aşa trebuie să fie gata întotdeauna monahul ca şi cum ar muri mâine şi, iarăşi, aşa trebuie să se folosească de trup, ca şi cum ar vieţui împreună cu el încă mulţi ani. Fiindcă primul lucru, spunea el, taie gândurile akediei şi-l face pe monah şi mai sârguitor, iar celălalt păzeşte trupul sănătos şi-i păstrează întotdeauna o înfrânare egală".
N-ar putea fi formulat mai concis realismul sănătos al Părinţilor pustiei: viaţa şi moartea se relativizează reciproc, sunt puse în relaţie una cu alta.
(Ieroschimonah Gabriel Bunge, Gastrimargia sau nebunia pântecelui — ştiinţa și învăţătura Părinţilor pustiei despre mâncat şi postit plecând de la scrierile avvei Evagrie Ponticul, traducere pr. Ioan Moga, Editura Deisis, Sibiu, 2014, pp. 86-87)
Categoria: Articole
Cautare:
Arta postitului
Vizualizari: 789
Id: 12571
Imagine:
Share:
Din cate parti este ispitit crestinul?
Mijloacele folosite in contraceptie sunt avortive, nu sunt anticonceptionale!
A darui cu orice pret?
Poate fi inmormantat crestineste un sinucigas?
Credinta crestina i-a apropiat pe oameni de lumina vesnica a indumnezeirii
„Vesnica pomenire!”
Ce înseamnă literele IC XC / NI KA ?
Reguli pentru crestinii care merg duminica la Biserica
Cum trebuie sa se incheie fiecare rugaciune crestina?
Pietism, zelotism, intelectualism, hipercriticism
Usa pocaintei
Ce urăm de zilele sfinților?
L-am rugat pe Dumnezeu
Puterea celor 40 de liturghii si parastase
Text
-
Calendar ortodox
Cântări și pricesne
Cărți epub
Cărți epub rusă
Cărți online
Cărți pdf
Evanghelii duminicale
Articole
Rugăciuni
Slujbe și rânduieli
Versuri colinde
Viețile Sfinților
-
Predici
Părinți duhovnicești
Rugăciuni
Cântări bisericești
Slujbe
Cărți
Colinde
Arhivă emisiuni radio
Video Software
Căutare avansată
webortodox[AT]yahoo.com (inlocuiti [AT] cu @)
Facebook:
facebook.com/
resurseortodoxero
Youtube: youtube.com/@resurse-ortodoxe
noutati-ortodoxe.ro - Știri și informații din viața bisericii ortodoxe, evenimente religioase, conferințe, apariții editoriale.
maicadomnului.ro - Preacinstire pentru Maica Domnului - Prea Curata Fecioara Maria.