Asculta glasul meu, bunul meu fiu :: Marturii din viata monahala

Asculta glasul meu, bunul meu fiu :: Marturii din viata monahala - Gheron Iosif

Asculta glasul meu, bunul meu fiu

Nimic nu este mai frumos, nimic mai dulce decat sa iubesti pe Domnul Iisus. Nimic mai inalt decat sa filozofezi despre cele ceresti si prin acestea sa vezi bunatatile cele vesnice.

Cu adevarat, fecioria este lucrul cel mai inalt. Aceasta face pe om inger pe pamant. Este mare slava ei in ceruri si mare indrazneala catre Dumnezeu. Cei feciorelnici, in Imparatia cerurilor vor urma Mielului Celui injunghiat, lui Iisus, vor vedea frumusetea Sa dumnezeiasca si vor cerceta adancurile iubirii Lui preadulci.

Fericit este cel care a fost luminat si a ales ca mireasa fecioria cea preafrumoasa; cu frumusetea ei, aceasta il va face fericit. Fericit este cel care a biruit ispita zadarnica a vietii conjugale si a urmat lui Hristos, ridicand, inca din tinerete, jugul Lui. Va trece prin multe necazuri, dar acestea il vor face sa se apropie si mai mult de cununa cea de amarand a sfintitei feciorii.

Vino, fiul meu, sa te ocupi aici cu cercetarea dumnezeiestilor filozofii. In tine se va naste o noua lume, un duh nou, alt cer, care nu-ti sunt cunoscute. Cei cu care ai stat de vorba pana acuma nu stiu despre acestea.

Monahul nu este acela pe care il intalnesti tu si despre care auzi vorbindu-se cuvinte fara rodire. Adevaratul calugar este rod al Duhului Sfant.

Si cand, in ascultare si in liniste, se vor curati simturile tale si se va odihni mintea ta si se va curati inima ta, atunci vei primi har si luminarea cunostintei. Vei deveni in intregime lumina, in intregime minte, in intregime straveziu. Si izvoraste din el asa o teologie, incat daca ar fi trei care sa scrie in acelasi timp, nu ar putea sa cuprinda raurile care ies cu repeziciune si care raspandesc pace si deplina nemiscare a patimilor in tot trupul. Se aprinde inima de iubirea dumnezeiasca si striga : " Tine, Iisuse al meu, valurile harului Tau, ca ma topesc ca ceara ". Si intr-adevar se topeste, netinandu-l. Si mintea este rapita in contemplatie, in vederea cea dumnezeiasca. Si se savarseste unirea. Se transforma omul si devine una cu Dumnezeu, incat nu se mai cunoaste si nu se mai distinge sinele sau, precum fierul inrosit in foc, cand se aprinde si se face una cu focul.

Pe toate acestea le vei gusta si tu cand te vei alipi de un Parinte ( Gheron ) duhovnicesc si cu experienta si vei lucra rugaciunea mintii. Ma ai si pe mine. Eu iti voi scrie des si iti voi descrie taine din care, daca traiesti in lume, nici picatura nu poti gusta din ele. Paraseste luptele si cuvintele umflate. Pe omul cel dinlauntru vrea harul Dumnezeiesc sa-l uneasca cu Dumnezeu. Atunci vei deveni folositor si altora.

Citeste, daca vrei, Istoria Bisericeasca a lui Meletie, Arhiepiscopul Atenei, sa vezi cati mari invatati, ca Origen si multi altii, au fost la inceput mari luminatori ai Bisericii, cu multa stiinta de carte; dar s-au slobozit in oceanul cunoasterii inainte de a primi in isihie curatenia simturilor, pacea si linistea Duhului; s-au afundat in oceanul Sfintei Scripturi crezand ca este suficienta stiinta de carte, si nenumarati s-au pierdut si au fost anatematizati de sinoade, sinoade din care mai inainte faceau parte. Citeste si vei vedea.

Eu stiu ca iti vei aduce aminte de ceea ce-ti spun, daca acum nu ma asculti si daca vei mai trai. Dar va fi tarziu. Pentru ca nu voi mai fi in aceasta viata. Si nimeni nu te iubeste mai mult decat mine si nici nu indrazneste sa-ti spuna clar adevarul, daca il vede. De la cei pe care i-ai cunoscut pana acum ai auzit numai lectii de lingusire, diplomatie, ironie si altele ca acestea ai invatat. Toate prefacute si obisnuite.

Tu, ca vlastar fraged ce esti, ai nevoie de intelepciune duhovniceasca si de adevarul curat. Sufletul tau are nevoie de lumina cea adevarata si inima ta are nevoie de taieturi adanci pentru a varsa din ea otrava placerilor si a patimilor.

Nu povesti la multi cele ce iti scriu, pentru ca nu se ocupa cu astfel de lucruri oamenii acestui veac. De aceea, daca cineva le vorbeste despre lucrarea si rugaciunea mintii, cred ca le vorbeste despre vreo erezie. Acestia sunt, din nefericire, oamenii timpurilor noastre.

Adevaratul monah, insa, trebuie sa fie ocupat ziua si noaptea de contemplarea lui Dumnezeu; si cand mananca, si cand doarme, si cand lucreaza, si cand merge. Deoarece Dumnezeu este cel mai aproape de noi toti si putem sa vorbim continuu cu El. In fata privirii tale este Dumnezeu. In mintea ta este Dumnezeu. In cuvantul tau, in respiratia ta, in mancarea ta; oriunde privesti este Dumnezeu. In Acesta vietuim, in El ne miscam. Acesta ne tine in bratele Sale parintesti.

Deci, striga continuu: "Dumnezeule, Iti place ceea ce fac acum ? Dumnezeule, este voia Ta aceasta ?" si continuu, ziua si noaptea, sa vorbesti lui Dumnezeu, cu toata simplitatea, ca un fiu fata de Tatal sau. Atunci vei simti si dragostea Tatalui si grija dumnezeiasca. Si iubesti, din moment ce esti iubit. Si te temi ca sa nu gresesti fata de voia Lui dumnezeiasca. Si tremuri ca nu cumva sa superi pe bunul tau Parinte, care te iubeste atat de mult si fara nici un interes propriu. El a murit pentru tine pe Cruce.

Biserica, lumea nu vor fi indreptate de tine. Tu poti insa sa te indrepti pe tine insuti, sa te desavarsesti, sa te luminezi, pentru a lumina si pe altii. Lumea va fi schimbata numai de razboiul care va veni fara intarziere. Nefericirea va aduce pe multi la simtire; iar cei ce raman neschimbati vor fi fara de raspuns.

Aminteste-ti, fiul meu, ca ai fost facut din lut, dar esti si suflare a lui Dumnezeu. Sa nu dispretuiesti valoarea ta si sa nu te alipesti de cele materiale. Esti suflarea lui Dumnezeu; sileste-te sa devii vrednic de acest dar mare al lui Dumnezeu.

Bucura-te si te veseleste intru Domnul.

Si eu ma bucur aici, cu Dumnezeu ma odihnesc. Tresar si ma veselesc in isihia mea cea mult dorita de mine, cant troparul meu atat de profund si de adevarat :

Am aflat limanul isihiei

Mi-am intarit sufletul si trupul

Si mintea mea se odihneste in preadulcea liniste

Cat doresc sa nu intrebi ce face cel de langa mine.

" Cel ce poate intelege, sa inteleaga."

Categoria: Marturii din viata monahala - Gheron Iosif

Cautare: