Averi pentru ziua de maine si pentru iadul din vesnicie

Cui doseşti lucruri fără nădejde pentru ziua de mâine? Dar oare ştii tu dacă fiul tău nu va muri înaintea ta? „Din mlădiţele spurcate nu va da rădăcină până în adânc”. Cum va putea unul ca acesta răspunde puterii lui Dumnezeu? Dacă este puternic, să se izbăvească pe sine din focul gheenei! Ascultă iarăşi pe Apostolul, ca pe un părinte, punând lege celor fără de lege, în ceea ce zice: „Cei ce vor să se îmbogăţească, dimpotrivă, cad în ispită şi în cursa diavolului şi în multe pofte nebuneşti şi vătămătoare, ca unele care cufundă pe oameni în ruină şi în pierzare. Că iubirea de argint este rădăcina tuturor relelor”. Dar tu, omule, depărtează-te de nedreptatea cea care vine prin nedreptul mamona.

Căci iubirea de argint întunecă cele bune şi este străină de bunătăţile lui Dumnezeu, căci învaţă ucideri şi sălbăticeşte sufletul topit în nebunie, seamănă griji şi înfumurare, duce la egoism şi bogăţie nedreaptă, în mulţimi înfumurează şi adună impozite pretoriilor, în veghea de noapte umple conştiinţa de gânduri rele. Cum să mai apuc ceva şi să mai adun, strângând comori pentru copii? Sau cum să mă înalţ pe pământ, încrezându-mă în mulţimea bogăţiei mele? Îmi voi agonisi palate, voi cumpăra ţarini, voi stăpâni noroade prin slujitorii mei şi slujitoarele mele. Voi răpi pământul cutăruia la ţară, fiindcă este roditor, îmi va aduce profit aur prin rodirile lui, voi continua să pun jug greu pe lucrătorii mei şi voi da sufletului meu desfătare, fiindcă scurtă şi tristă este viața și nu este tămăduire în sfârșitul omului. Şi nu s-a aflat până acum cineva să se fi întors din iad.

Pentru aceasta voi căuta o femeie bogată pentru fiul meu, ca să păstrez bogăţia şi să mă bucur de roade, de mâncări şi băuturi, de bunătăţile cele adevărate. Şi îi voi lăsa lui mijloacele acestei desfătări. Iar eu, în floarea tinereţii, folosindu-mă cu sârguinţă de această agoniseală, sătul de vinuri scumpe şi parfumuri, mă voi încununa cu cununi de trandafiri, mai înainte de a se veşteji, că aceasta este partea mea, aceasta este moştenirea mea. Voi asupri pe săraci, nu voi cruţa pe văduvă, nu mă voi ruşina de cărunteţile bătrânului şi puterea mea îmi va fi mie legea dreptăţii, căci slăbiciunea se dovedeşte inutilă.

(Sfântul Simeon Stâlpnicul din Muntele Minunat, Cuvinte ascetice, Editura Doxologia, Iași, 2013, p. 83)

Articolul apare online prin efortul editorilor site-ului doxologia.ro.

Categoria: Articole

Cautare: