Binele il facem catre oricine are nevoie

- Să ajutăm pe cineva care nu este credincios şi nu intră în Biserică?

- Nu putem împărţi stomacurile în unele care merg la Biserică şi în altele care nu merg. Dacă cineva îţi bate la uşă şi ştii că-i înfometat (dacă nu este flămând, va cheltui poate ceea ce-i dai la cârciumă pe băutură, se va îmbăta şi va mai face şi ceva rău), să-i dai o bucăţică de pâine şi să faci o rugăciune ca să-l lumineze Dumnezeu. Poate că dragostea ta faţă de acest om va constitui cândva un temei ca el să se apropie de Hristos. Nu-i putem spune nimănui: „Acum să mori, pentru că nu vii la Biserică, sau să mori, pentru că nu eşti Creştin!”.

Cei dintâi Creştini îi ajutau chiar şi pe închinătorii la idoli, pentru că Dumnezeu „pre soarele său îl răsare preste cei vicleni şi preste cei buni, şi plouă preste cei drepţi şi preste cei nedrepţi” (Mat. 5:45). Aşa şi noi, vom face bine aproapelui nostru indiferent de culoarea pielii, neam, credinţă, vârstă ş.a.m.d. Binele îl facem către oricine are nevoie.

Nu-l vei ajuta doar dacă eşti sigur că va lua banii ca să-i joace la cursele de cai sau în altă parte, ca să nu ajungi şi tu, în acest caz din urmă, împreună-lucrător al răului.

(Arhimandrit Epifanie Theodoropulos, Toată viața noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm, Editura Predania, București, 2010, p. 74)

Categoria: Articole

Cautare: