Bucuria Crestina

- Gheronda, de ce pe Creştin nu îl împlineşte bucuria lumii?

- Este simplu. Cele care îi atrag pe ceilalţi oameni, pentru Creştini sunt doar praf. Când vine Hristos în viaţa noastră, El schimbă „gusturile”. Omul născut din nou are alte bucurii. Nu-l atrag şi nu-l interesează viaţa şi cele de aici. Iar dacă vreodată face ceva mai puţin potrivit chemării sale, o face pentru că a fost sedus de ceva, nu pentru că este împlinit de acel lucru. De aceea puteţi vedea unii oameni care considerau înainte de neînchipuit să trăiască fără satisfacerea patimilor ce îi stăpâneau, îndeosebi cele trupeşti, însă atunci când sufletul le-a fost pătruns de pocăinţă, au ajuns să spună: „Duceam o viaţă porcească, şi mă mulţumeam cu asta! Nu înţelegeam că mă tăvăleam în noroi!”. Abia în noile condiţii îşi conştientizează situaţia de dinainte. Acum s-au născut din nou, şi Hristos le-a schimbat preferinţele. Le-a schimbat dispoziţiile, criteriile, „cele vechi au trecut, iată toate s-au făcut noi” (II Cor. 5:17). De aceea vorbim de o nouă naştere. De aceea pocăinţa este numită şi naştere din nou, iar botezul „baia naşterii din nou” (Tit. 3:5).

Privegherile, rugăciunile ş.a.m.d. – acestea ne împlinesc, acestea sunt „distracţiile” noastre.

(Arhimandrit Epifanie Theodoropulos, Toată viața noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm, Editura Predania, București, 2010, pp. 33-34)

Categoria: Articole

Cautare: