Sinaxar 14 Aprilie
Ăn aceastÄ lunÄ, ĂŽn ziua a paisprezecea, pomenirea celui ĂŽntre sfinĹŁi pÄrintelui nostru Martin MÄrturisitorul, papÄ al Romei.
Acest sfânt a trÄit pe vremea ĂŽmpÄrÄĹŁiei lui Constantin, cel poreclit Pogonat, adicÄ bÄrbosul, care Constantin a fost ucis ĂŽn baia Dafnei ĂŽn Sicilia, lovit ĂŽn cap cu un vas. De aceea pentru dreapta lui credinĹŁÄ, trimiţând ĂŽmpÄratul a adus de la Roma ĂŽn capitalÄ cu sila pe fericitul acesta, care a pÄtimit multe necazuri la mergerea Ĺi la ĂŽntoarcerea sa. Ĺi fiind ĂŽmpÄratul tot una Ĺi la un gând cu eresul monoteliĹŁilor, Ĺi punându-l ĂŽn legÄturi, ca Ĺi cum ar fi fost fÄcÄtor de rele, l-au pus la ĂŽnchisoare; dupÄ aceea l-au trimis ĂŽn surghiun la oraĹul Cherson, unde sÄvârĹindu-Ĺi rÄmÄĹiĹŁa vieĹŁii ca un luptÄtor, s-a mutat cÄtre Domnul.
Tot ĂŽn aceastÄ zi, pomenirca sfinĹŁilor mÄrturisitori episcopi de Apus: Serghie, Pir Ĺi Teodor, care au fost ĂŽmpreunÄ cu sfântul Martin.
Tot ĂŽn aceastÄ zi, pomenirea sfântului mucenic Ardalion comediantul.
Acest sfânt a fost pe vremea ĂŽmpÄratului Maximian, aflându-se prin teatre Ĺi fÄcând schimele unuia Ĺi altuia, Ĺi fÄĹŁÄrnicindu-se, arÄta patimile Ĺi ĂŽntâmplÄrile celorlalĹŁi. FiindcÄ odatÄ a socotit sÄ se fÄĹŁÄrniceascÄ, arÄtând ĂŽmpotrivirea creĹtinilor cÄtre tirani ĂŽn vremea muceniciei, pentru aceasta s-a spânzurat singur, Ĺi se zgâria; ca Ĺi cum nu voia sÄ aducÄ jertfÄ zeilor. Poporul vÄzând acestea plesnea cu mâinile Ĺi lÄuda prefacerea lui cea iscusitÄ Ĺi viteazÄ. Atunci Ardalion a strigat cu glas mare cÄtre popor ca sÄ tacÄ, Ĺi aĹa s-a mÄrturisit pe sine cÄ este adevÄrat creĹtin. Guvernatorul iarÄĹi l-a sfÄtuit sÄ-Ĺi prefacÄ socotinĹŁa, dar el nevrând, Ĺi rÄmânând ĂŽn credinĹŁa lui Hristos, a fost aruncat ĂŽntr-un cuptor ce era ars cu foc, Ĺi aĹa sÄvârĹindu-se a primit cununa muceniciei.
Tot ĂŽn aceastÄ zi, pomenirea sfintei muceniĹŁe Tomaida.
AceastÄ sfântÄ Tomaida s-a nÄscut ĂŽn Alexandria, Ĺi bine fiind crescutÄ Ĺi ĂŽnvÄĹŁatÄ de pÄrinĹŁii sÄi, a fost ĂŽnsoĹŁitÄ cu bÄrbat Ĺi era ĂŽn casa bÄrbatului sÄu, cu multÄ credinĹŁÄ, Ĺi petrecea cu ĂŽntreagÄ ĂŽnĹŁelepciune Ĺi cinste. Ĺi vieĹŁuia ĂŽmprenÄ eu ei Ĺi trupescul pÄrinte al tânÄrului, care luase luiĹi norÄ pe Tomaida. Ăntr-una din zile, neaflându-se acasÄ fiul sÄu, pierzÄtorul de suflete diavol, a bÄgat ĂŽn bÄtrânul cuget de ocarÄ ĂŽmpotriva nurorii sale, Ĺi cugeta sÄ se ĂŽmpreuneze cu tânÄra, ĂŽn toate chipurile uneltind spre ĂŽmplinirea scopului sÄu. ĂnsÄ fericita Tomaida, mult sfÄtuind Ĺi rugând pe bÄtrânul, nimic nu isprÄvea; cÄci ĂŽntunecat cu mintea de diavol, luând sabia fiului sÄu, Ĺi lovind pe tânÄra foarte tare a tÄiat-o ĂŽn douÄ; Ĺi ea Ĺi-a dat sufletul Domnului, Ĺi s-a fÄcut muceniĹŁÄ pentru ĂŽntreaga ei castitate; iar bÄtrânul, ĂŽndatÄ pierzindu-Ĺi vederile, umbla prin casÄ orb. Ĺi mergând oarecare spre aflarea fiului sÄu, au aflat pe tânÄrÄ zÄcând moartÄ pe pÄmânt Ĺi bÄtrânul se purta orb ĂŽncoace Ĺi ĂŽncolo, rÄtÄcind, prin casÄ; acesta ĂŽntrebat ce este aceasta ce se vede, a descoperit adevÄrul Ĺi mustrându-se pe sine, cÄ cu mâna sa a fÄcut ucidere, adÄugând ĂŽncÄ Ĺi rugându-se ca sÄ fie dus de ei la guvernator Ĺi sÄ-Ĺi primeascÄ osânda. AceĹtia plecându-se l-au dus la guvernator Ĺi cunoscându-se adevÄrul, din porunca lui s-a tÄiat capul bÄtrânului. ĂnĹtiinĹŁat fiind de acestea ava Daniil de la Sketis s-a coborât la Alexandria, Ĺi luând moaĹtele sfintei, le-a dus la Sketis, Ĺi le-a aĹezat ĂŽn cimitirul sÄu, pentru cÄ sfânta s-a nevoit prin sânge Ĺi s-a sÄvârĹit pentru curÄĹŁie. Ĺi un oarecare din Sketis, fiind stÄpânit de pofta desfrâului, s-a dus la mormântul fericitei, Ĺi luând untdelemn din candela ei Ĺi ungându-se, luând ĂŽncÄ Ĺi binecuvântarea ei, când s-a arÄtat lui ĂŽn vis, deĹteptându-se s-a izbÄvit de patimÄ. De atunci Ĺi pânÄ astÄzi fraĹŁii din Sketis au mare ajutor pe fericita Tomaida ĂŽn luptele ĂŽmpotriva trupului.
Cu ale lor sfinte rugÄciuni, Doamne, miluieĹte-ne Ĺi ne mântuieĹte pe noi. Amin.
Textul este preluat de pe site-ul Calendar Ortodox.