Sinaxar 28 Octombrie

În aceasta luna, īn ziua a douazeci si opta, Sfintii Mucenici Terentie, Neonilla si fiii lor Nita, Sarvil, Ierax, Teodul, Fota, Vil si Evnichi.

Acesti sfinti fiind īn casa, īnchināndu-se si slujind lui Dumnezeu pururea, au fost pārāti si fiind adusi la judecata, au marturisit pe Hristos Dumnezeu adevarat si pe idoli īi batjocoreau. Deci au fost spānzurati si-i strujeau, si-i udau peste rani cu otet iute si cu sare, pārjolindu-i dedesubt cu foc. Iar ei se rugau lui Dumnezeu īn tacere, īndemnāndu-se unul pe altul la mucenicie. Si nu a trecut Dumnezeu cu vederea ruga lor si īngeri nevazuti i-au slobozit din legaturi si le-au dat tamaduiri; iar pagānii s-au īnfricosat si s-au spaimāntat. Apoi legāndu-i la o roata, i-au batut; si cāt se parea acelora ca-i bat, ei nici un rau la nici un chin nu patimeau; apoi i-au dat sa-i manānce fiarele. Si sfintii mucenici ramānānd de toate nevatamati, i-au bagat īn niste caldari cu smoala clocotind pe foc; si smoala s-a prefacut īn apa. Deci vazānd pagānii ca chinurile nu sunt nimic īnaintea lor, le taiara capetele.

Tot īn aceasta zi, Preacuviosul Parinte Stefan Savaitul.

Acest cuvios din tānara vārsta dorind, s-a facut monah, īn anii 790; si venind īn Lavra marelui Sava si primindu-se de catre sfintii parinti ce locuiau īn Lavra, s-a īnvatat de catre aceia frica lui Dumnezeu si toata alta fapta foarte buna si regula pustniceasca. Deci a ramas neīmpartasit de dulceturile lumii fericitul acesta, caci s-a facut monah foarte de tānar. Iar dupa ce a sporit cu vārsta cea dupa Dumnezeu si a stralucit cu ascultarea si linistea, atunci s-a īnvrednicit si de darul arhieriei. Si nu numai acesta, ci si har facator de minuni a luat de la Dumnezeu, dupa ce mai īntāi a omorāt patimile sufletului si ale trupului, cu īnfrānarea, cu osteneala sihastriei si cu dumnezeiasca cugetare. A vindecat pe o fecioara īndracita prin rugaciunea sa si sanatoasa a dat-o tatalui ei; īmblānzea fiarele cele salbatice si cerbilor celor ce veneau la el, le da hrana cu māinile sale. O data lovind cuviosul pamāntul cu toiagul sau, a scos apa de a adapat pe ucenicul sau si alte semne si minuni a facut. A stralucit īn sfārsit pretutindenea ca un soare, cu nevointa si cu minunile si pilda de virtute facāndu-se ucenicilor sai, cu pace s-a rugat catre Domnul.

Tot īn aceasta zi, Sfintii Mucenici African, Terentie, Maxim, Pompie si alti treizeci si sase.

Acesti sfinti mucenici s-au nevoit pe timpul īmparatului Deciu si a guvernatorului Fortunat, fiind nascuti īn Africa si iesind la lupta, au fost batuti cu vine de bou crude, apoi cu toiege si arsi pe spinare cu tepi arse īn foc; apoi caliti cu otet amestecat cu sare peste arsuri si frecati cu tesaturi aspre; apoi au fost īntrebati daca se leapada de Hristos, si neīnduplecāndu-se a se lepada de Hristos, i-au legat goi la pamānt, deasupra focului si iarasi īi freca cu tesaturi aspre. Dupa aceea i-au aruncat īntr-o groapa plina de serpi si de scorpii si ramānānd nevatamati li s-au taiat capetele.

Tot īn aceasta zi, Preacuviosul Parintele nostru Firmilian, episcopul Cezareii Capadociei si Melhion dascalul si preotul Antiohiei, cel ce a caterisit pe Pavel de Samosata.

Tot īn aceasta zi, Sfāntul Mucenic Chiriac, care a descoperit cinstita Cruce, īn zilele lui Constantin cel Mare si a maicii lui Elena.

Acesta dupa ce a descoperit cinstita Cruce, a crezut si s-a botezat si a fost facut episcop al Ierusalimului si a trait pāna īn zilele lui Iulian Paravatul. Care ridicāndu-se cu oaste īmpotriva persilor, a mers si la Ierusalim si aflānd de sfāntul acesta a trimis de l-a prins si l-au adus īnaintea lui. Si silindu-l sa faca jertfa la idoli, a fost mustrat de dānsul īmparatul. Drept aceea a poruncit pagānul de i s-a taiat māna dreapta, zicāndu-i: "Multe carti ai scris tu cu māna aceasta, de ai īntors pe multi de la īnchinaciunea zeilor". Dupa aceea i-au turnat plumb topit īn gura si apoi l-au culcat pe un pat de fier ars īn foc cu fata īn jos. Īntre acestea, mergānd mama-sa la dānsul, a prins-o si pe ea, si a poruncit de au spānzurat-o de parul capului si strujind-o si-a dat duhul catre Domnul. Apoi si pe sfāntul bagāndu-l īntr-o caldare plina de untdelemn fierbinte, a fost īnjunghiat cu sabia si asa si-a luat sfārsitul.

Tot īn aceasta zi, Ana maica Sfāntului Chiriac care, fiind arsa cu faclii si fiind strujita, s-a savārsit.

Tot īn aceasta zi, Sfānta Fevronia, fiica īmparatului Iraclie care īn pace s-a savārsit.

Tot īn aceasta zi, pomenirea Cuviosului Parinte Atanasie Patriarhul Constantinopolului, care a sihastrit īn muntele Atonului (Muntele Atos).

Sfāntul Atanasie I, Patriarhul Constantinopolului (1289-1293; 1303-1311), cunoscut in lume drept Alexie, era din Adrianopolis. Īncć din tinereže, hrćnindu-se cu cuvintele de īnželepciune ale lui Hristos, ŗi-a pćrćsit casa ducīndu-se la Tesalonic, unde a fost tuns monah la una din mćnćstiri sub numele de Acachie. Curānd dupć aceea s-a retras īn Muntele Athos alćturīndu-se fražilor mćnćstirii Esfigmenu, fćcīnd ascultare timp de trei ani la trapezć. Prin faptele sale duhovniceŗti a dobāndit darul lacrimilor ŗi a cāŗtigat curānd bunćvoinža tuturor fražilor monahi. 

Urīnd cuvintele de laudć, Acachie a pćrćsit smerit Sfāntul Munte mergīnd mai īntāi la locurile sfinte din Ierusalim, apoi la Muntele Patra, trćind ca pustnic o lungć perioadć de timp. De aici, sfāntul a plecat la Mćnćstirea Auxention, dupć care a ajuns īn Muntele Galanteea la Mćnćstirea Sfinžitului Lazćr, unde a primit schima īngereascć ŗi numele de Atanasie. Apoi a fost hirotonit preot ŗi a devenit eclesiarh, adicć acel cćlugćr care administreazć sfintele moaŗte ŗi odoarele bisericii. Aici sfāntul s-a īnvrednicit de o revelažie divinć, ŗi anume a auzit vocea Domnului dintr-un crucifix care-l chema la slujire preožeascć.

Rāvnind la īmbunćtćžirea sufletului sću īntru cele sfinte prin liniŗte ŗi rugćciune, Sf. Atanasie s-a retras din nou īn Muntele Athos dupć 10 ani. Īnsć pentru tulburćrile ce s-au ivit acolo, sfāntul s-a īntors la Muntele Galanteea. Dar nici aici nu i-a fost rānduit sć trćiascć retras pentru cć mulži oameni veneau la el pentru un cuvānt de īnželepciune. Astfel, Atanasie a pus acolo bazele unei mćnćstiri de mćicuže.

Īn vremea Patriarhului Ioan Bekkos, scaunul Bisericii din Constantinopol a rćmas neocupat din cauza tulburćrilor ŗi neregulilor care frćmāntau societatea. La sugestia īmpćratului credincios Andronicus Paleologos, un consiliu format din ierarhi ŗi cler l-au ales īn unanimitate pe Sf. Atanasie ca ocupant al tronului patriarhal al Bisericii īn 1289.

Patriarhul Atanasie ŗi-a īnceput activitatea ŗi ascultćrile cu multć rāvnć, avānd un rol foarte mare īn īntćrirea Bisericii. Strictežea īn convingerile sale a atras dupć sine nemulžumirea clerului aflat la putere iar īn anul 1293 a fost obligat sć renunže la scaunul patriarhal, retrćgīndu-se la mćnćstirea sa, unde a trćit īn singurćtate ŗi sfinženie. Īn anul  1303 i s-a pus din nou īn māini sarcina patriarhiei, pe care a īndeplinit-o fćrć cusur timp de 7 ani. Īn 1308 Sf. Atanasie l-a numit pe Sf. Petru Mitropolitul Kievului ŗi Īntregii Rusii. (prćznuit īn 21 decembrie).

Īn 1311, tot din cauza unor neīnželegeri īn cadrul Bisericii, nedorind sć fie prins la mijloc, Patriarhul Atanasie s-a retras din nou de la guvernarea bisericii, mergīnd īnapoi la mćnćstirea sa, unde s-a afierosit cu totul viežii monahale.

Spre sfārŗitul viežii, sfāntul s-a īnvrednicit din nou de vederea lui Hristos. Domnul I-a mustrat pentru cć nu ŗi-a īndeplinit pānć la capćt sarcina de slujitor al bisericii pe care o avea. Plāngīnd ŗi cćindu-se, sfāntul ŗi-a cerut iertare pentru laŗitatea de care a dat dovadć, primind iertare de la Domnul precum ŗi harul facerii de minuni. Sf. Atanasie s-a sćvārŗit la vīrsta de 100 de ani.

Cu ale lor sfinte rugćciuni, Doamne, miluieŗte-ne ŗi ne māntuieŗte pe noi. Amin.

Textul este preluat de pe site-ul Calendar Ortodox.