Canon de rugaciune catre Maica Domnului, duminica seara, glasul al 3-lea

Cântarea 1.

Irmos:

Marea ai desfăcut-o şi pe căruţele lui Faraon cu adâncul mării le-ai acoperit, Doamne şi ai mântuit pe poporul israelitean, cel ce cu cântări Te lăuda.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Ceea ce pe Cuvântul, Mântuitorul meu, prin cuvânt L-ai născut, mai presus de cuvânt, pe mine cel ce sunt cuvântător şi cu porniri dobitoceşti, dobitoceşte m-am supus voilor trupeşti, cu cuvântul tău înţelepţeşte-mă, ca să te slăvesc.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Ceea ce eşti Casă a Sfinţeniei, Locaş al Slavei Domnului, Cădelniţă Dumnezeiască a Cărbunelui Celui Cinstit şi Nematerialnic, Preacurată, tot mirosul cel greu al sufletului meu fă-l bine mirositoare şi mintea şi inima mea sfinţeşte-o.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cu înverşunări desfrânate şi cu lucrări urâte cu totul mi-am pângărit trupul; biserica trupului meu urât am stricat-o. Ceea ce eşti Biserică Preacurată a Dumnezeieştii Fiinţe, mintea mea curăţeşte-o cu stropirea isopului celui mai bun.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Întinând nebuneşte pe cel după chip, cu patimile trupului meu, Fecioară, mă tem de mânia lui Dumnezeu şi de înfricoşata muncă a focului; ci tu, miluieşte-mă pe mine cel ce alerg la tine.

Cântarea a 3-a.

Irmos:

Întăreşte, Doamne, inimile robilor Tăi şi le luminează spre lauda Ta, ca să Te slăvim pe Tine, Mântuitorule, în veci.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Ceea ce ai născut pe Soarele dreptăţii, luminează cu lumina ta sufletul cel ticălos, care ca într-o noapte se luptă cu noaptea faptelor celor rele şi a gândurilor celor întunecate.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Stăpână, Ceea ce eşti Neîntinată, pe mine cel întinat în tina dulceţilor, cu stropirea milei tale, ca şi cu un isop, curăţeşte-mă şi de întinăciunea patimilor spală-mă.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

La cercetarea judecăţii Tale celei înfricoşate, când voi sta înaintea Divanului Tău, Hristoase şi gol şi osândit, cu rugăciunile Maicii Tale, din foc, izbăveşte-mă.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Strălucită cu Frumuseţile Dumnezeirii, ca o Mireasă fără de prihană, ca o Frumoasă Împărăteasă, stai lângă Fiul tău, Adevăratul Împărat, Nestricată Fecioară.

Cântarea a 4-a.

Irmos:

Oare, în râuri Te vei mânia, Doamne? Oare, în râuri este urgia Ta, sau în mări pornirea Ta?

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Având vreme de pocăinţă şi de îndreptare, primeş-te gândul de întoarcere, suflete al meu şi îmbunătăţeşte-te pe tine, ca nu cumva să te apuce urgia Domnului nepocăit.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Pe Dumnezeu, Cel Ce Se poartă în căruţă înfricoşată de Heruvimi, Ceea ce eşti Căruţă de Dumnezeu zidită, Fecioară Preacinstită, Trupeşte, ca pe un Prunc, L-ai purtat şi cu lapte L-ai hrănit. O, Taină! O, înfricoşată auzire!

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Numai eu între oameni am întărâtat cinstitele Tale îndurări; că eu singur am amărât, Hristoase, bunătatea Ta cea covârşitoare; pentru rugăciunile Celeia ce Curat Te-a născut pe Tine, miluieşte-mă.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Când Mirele va veni noaptea ca să mă judece, atunci binevoieşte, Preacurată, ca să ies întru întâmpinarea Lui, cu făclie luminoasă şi să mă închin venirii Acestuia.

Cântarea a 5-a.

Irmos:

Cu Lumina Ta cea Neînserată, Hristoase Dumnezeule, luminează smeritul meu suflet şi-l povăţuieşte la frica Ta, pentru că Lumină sunt Poruncile Tale.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Mă uimesc căutând la noianul cel nemărginit al greşelilor mele, Născătoare de Dumnezeu; pentru aceea alerg la adâncul milei tale.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Viforul fărădelegilor mele mă tulbură, furtuna păcatelor şi volbura patimilor mă învolburează; la Limanul pocăinţei ocârmuieşte-mă, Stăpână.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Sufletul meu cel întunecat, cel ca o piatră tare, neruptă, aspră şi nezdrobită, cu umilinţa înmoaie-l, Fecioară şi-l arată piatră vârtoasă care izvorăşte lacrimi ca nişte ape.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Vezi, Curată, neputinţa smeritului şi ticălosului meu suflet şi izbăveşte-mă de ridicarea asupra mea a nevăzuţilor vrăjmaşi şi de vătămarea acestora.

Cântarea a 6-a.

Irmos:

Pe cei ce au ajuns la sfârşitul veacurilor, Iubitorule de oameni şi în valul ispitelor se primejduiesc să piară, nu-i trece cu vederea pe cei ce strigă: mântuieşte-ne, Mântuitorule, precum ai mântuit din fiară pe Proorocul.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Pe tine cea între fecioare Născătoare de Prunc şi între maici Fecioară Preacurată, Taina cea Minunată în Ceruri şi Înfricoşată pe pământ, cea chiar Născătoare de Dumnezeu şi cu adevărat a Domnului Născătoare, te laud, Fecioară.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Întru lenevire trecându-mi vremea, m-am apropiat de sfârşitul vieţii mele; ci tu, Preacurată, măcar la sfârşitul vieţii mă rog să-mi dai umilinţă, ca să plâng cu amar pentru păcatele mele cele fără de număr.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Ca cel ce am râvnit pe fariseul cel înalt la grumaji şi mult lăudăros, cu mintea înălţându-mă, am căzut în trufie; ci tu, Născătoare de Dumnezeu, dăruieşte-mi smerenia vameşului cea de înălţime suitoare.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Mă tânguiesc şi plâng şi mă jelesc, când îmi aduc aminte de Înfricoşatul Divan, căci lucruri rele am; Marie, Ceea ce eşti Neispitită de bărbat, Maica lui Hristos, în ceasul cel înfricoşat fii mie Părtinitoare.

Cântarea a 7-a.

Irmos:

Cei trei tineri în cuptor, pe Preacinstita Treime închipuind, îngrozirea focului au călcat şi cântând strigau: Binecuvântat este Dumnezeul părinţilor noştri.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Culegând roadele păcatului m-am omorât şi aducând pe sufletul meu neroditor, strig ţie: arată-mă aducător de roadă, Ceea ce cu Rodul tău ai pierdut stricăciunea.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Din lucruri nu-mi este mie mântuire, Stăpână, că păcate lângă păcate adaug şi răutate peste răutate. Deci, cu solirea ta, Curată, întâmpinându-mă, mă miluieşte.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Judecata este lângă uşi, Divanul este gata, găteşte-te smerite suflete şi strigă: când vei judeca, Cuvinte, să nu mă osândeşti pe mine, pentru rugăciunile Celeia ce Te-a născut pe Tine.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

O, străină Taină! O, înfricoşată gândire! Cum Dumnezeu S-a arătat pe pământ ca un Om? Precum El ştie, precum voieşte, precum bine Îi place şi lucrează precum şi voieşte.

Cântarea a 8-a. Irmos: Pe Domnul Cel Ce S-a pogorât...

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Frica Domnului este Curată şi rămâne în veacul veacului, iar eu lacomul, necurat m-am făcut, căci cu necurăţie m-am înjugat cu toată lăcomia. Deci arată-mă curat, Preacurată Marie.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Sfeşnicule al Luminii Celei Nematerialnice, Cămară cu totul Aurită, Dumnezeiescule Aşternut, cel Strălucit şi Scaun al Slavei în chipul focului, Palatule Însufleţit şi Cămară Plină de toată Curăţia şi Sfinţenia, sfinţeşte-mi mintea mea.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

Pe Cuvântul Tatălui, Cel Întrupat mai presus de cuvânt, L-ai născut de Dumnezeu Născătoare, Fecioară, pe Care toate făpturile Îl lăudăm ca pe Domnul şi-L preaînălţăm întru toţi vecii.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Împestriţat fiind cu răutatea şi îmbrăcat cu desfrânarea, te rog pe tine, Fecioară, cea Împodobită cu Slavă şi Îmbrăcată cu Haina cea Aurită a Dumnezeirii, îmbracă-mă pe mine cu haina cea Strălucită a nepătimirii.

Să lăudăm bine să cuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.

Pe Domnul, Cel Ce S-a pogorât în văpaia focului la tinerii evrei şi S-a arătat cu Putere Dumnezeiască, preoţi lăudaţi-L, popoare preaînălţaţi-L întru toţi vecii.

Cântarea a 9-a.

Irmos:

În Muntele Sinai, în rug, Moise te-a văzut pe tine, care fără de ardere ai zămislit în pântecele tău Focul Dumnezeirii, iar Proorocul Daniel te-a văzut Munte Netăiat şi Proorocul Isaia te-a numit Toiag Odrăslit din rădăcina lui David.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Părându-mi-se mie, osânditului, că gânditor stau înaintea Divanului Celui Nesuferit şi Înfricoşat al Preacuratei Naşterii tale, Preacurată, îngrijorat, cutremurat, înfricoşat, fără de răspuns şi gol, te chem pe tine grabnic Ajutătoare.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Ceea ce eşti Cămara cea de aur şi de Dumnezeu Împletită, luminează sufletul meu; Uşa cea Cerească, deschide-mi mie intrarea vieţii; Sfânta Sfinţilor, sfinţeşte-mi mintea mea; Pământule cel Nearat, arată-mă locuitor al pământului celor blânzi.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Tu îmi potoleşte tot viforul primejdiilor mele celor în multe chipuri, tu de Bucurie umple inima mea, toată scârba de la mine gonind-o, Fecioară, bolile alungându-le, ispitele încetându-le, Ceea ce izvorăşti Bucurie celor ce te laudă pe tine.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Veniţi toţi credincioşii să cădem la Maica lui Iisus şi mai înainte de sfârşit să suspinăm, să plângem şi să ne tânguim cu amar şi cu fierbinte umilinţă înaintea Acesteia să strigăm: Stăpână, sârguieşte-te să nu ne laşi pe noi să pierim în foc.

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 3-lea.

Cele Cereşti cu frică se bucurau şi cele pământeşti cu cutremur se veseleau, când Preacuratul Glas a venit la tine, Născătoare de Dumnezeu. Ca o Prăznuire a Strălucit tuturor, când a izbăvit Stăpânul pe cel întâi zidit. Pentru aceasta împreună cu Îngerul strigăm ţie: Bucură-te cea cu daruri Dăruită.

Categoria: Liturgica

Cautare: