Canon de rugaciune catre Maica Domnului, duminica seara, glasul al 8-lea

Cântarea 1.

Irmos:

Apa trecând-o ca pe uscat israeliteanul şi din răutatea Egiptului scăpând, striga: Izbăvitorului şi Dumnezeului nostru să-I cântăm.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Preasfântă Fecioară, Maica lui Dumnezeu, auzi glasul meu când mă rog eu către tine şi când ridic mâinile mele către icoana ta, Ceea ce eşti cu totul Binecuvântată.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Fii mie, Fecioară, Scăpare şi Ajutătoare către lucrarea bunătăţilor şi a întregii vieţi Povăţuire şi Îndreptare către Dumnezeiasca Aşezare.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Izbăveşte-mă de gheena, pe care însumi mie prin lucruri necuvioase mi-am pricinuit-o, Izbăvitorule şi cu rugăciunile Maicii Tale, Desfătării Celei Veşnice învredniceşte-mă.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Tu eşti Tăria neputinţei mele, Nădejdea minţii mele celei deznădăjduite, tu eşti Lumina inimii mele celei întunecate, Viaţa şi Mângâierea.

Cântarea a 3-a.

Irmos:

Doamne, Cel Ce ai făcut cele de deasupra crugului ceresc şi ai zidit Biserica, Tu pe mine mă întăreşte întru dragostea Ta, Cel Ce eşti Marginea doririlor şi credincioşilor Întărire, Unule Iubitorule de oameni.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Dă-mi mie a te vedea cu mintea totdeauna şi împrejur a mă străluci cu prea dulce Lumina ta, Stăpână, spre veselia şi bucuria cea negrăită a smeritei inimii mele.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Plâns neîncetat, lacrimi necontenite, Dumnezeiască frică în inimă aşezată, umilinţă fierbinte, smerenie curată şi zdrobire inimii, Născătoare de Dumnezeu Stăpână, dă-mi mie şi mă miluieşte.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Pe pământ păcătuind, de cer mă tem, că acesta îmi va fi mie pârâş la judecata acestora, ci aici, miluieşte-mă, Mântuitorule Milostive şi atunci iartă-mi greşelile mele, pentru rugăciunile Maicii Tale.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Sârguinţă a minţii, dor arzând de-a pururea, dragoste fierbinte de pocăinţă, osârdie înnoită dă-mi mie, Prealăudată, ca aici plângând, să dobândesc acolo mângâierea veşnică.

Cântarea a 4-a.

Irmos:

Cuvinte, din Munte Umbros, din Una Născătoarea de Dumnezeu, cu Dumnezeiasca vedere Proorocul mai înainte a cunoscut că Te vei Întrupa şi cutremurându-se, mărea Puterea Ta.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Fecioară Preacurată, Ceea ce eşti Nor al Soarelui Celui cu aur Strălucitor şi cu totul Luminos, Care a Răsărit mai înainte de Luceafăr din Tatăl, luminează-mi întunericul şi cu Lumina ta cea dulc,e mângâie durerea sufletului meu şi necazul inimii mele.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Niciodată să nu încetezi a mă acoperi, că pe tine Singură te am Scăpare, întru ispite Sprijinitoare, întru primejdii Izbăvitoare, întru împresurări Mângâietoare, întru nevoi Părtinitoare, întru întristări Veselie şi întru necazuri Bucurie, Stăpână.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Pe Manase, Milostive, mai înainte l-ai miluit şi vieţii pildă l-ai pus, de neasemănată îngăduinţă, de îndelunga răbdare şi de multa bunătate a Ta. Şi pe mine acum, cu solirile Maicii Tale, dacă mă vei mântui cu milostivire, Îndurate, pilda cea dintâi o covârşeşti.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Ceea ce ai izvorât Curăţirea vieţii, Izvorul Cel Nemuritor, Care se deşartă cu deşertare nedeşertată şi nu se deşartă nicidecum, ci când se deşartă, poezit şi nedeşertat şi Plin se arată, Fecioară Neispitită de nuntă, Vieţii Celei fără de moarte învredniceşte-mă.

Cântarea a 5-a.

Irmos:

Luminează-ne pe noi, Doamne, cu Poruncile Tale şi cu braţul Tău cel Înalt pacea Ta ne-o dă nouă, Iubitorule de oameni.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Arată ochii mei nori de ape izvorâtori, de Dumnezeu Născătoare, de lacrimi calde şi de ape fierbinţi, care plouă picăturile cele dese şi cu strâmtorarea şi cu tescuirea inimii mele deschizându-se, Curată.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Ca cel ce viaţă cu multe lacrimi şi ca cel ce drum mult suspinător săvârşesc, te rog pe tine, Fecioară, dă-mi mie spre mângâiere şi spre răsuflare, a mult pătimaşei şi mult chinuitei mele inimi, luminată pomenirea ta.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Din inimă suspin şi nu am, Stăpâne, pe cel ce mă miluieşte şi cu amar lăcrimez şi nimeni nu mă miluieşte, Iubitorule de bine. Deci, Tu Singur, pentru Ceea ce fără de sămânţă Te-a născut, mă mântuieşte, ca un Bun şi Milostiv şi Care pe toate le poţi cu Stăpânirea Ta.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Cu Luminosul Veşmânt al Veseliei Celei Gândite şi al Bucuriei Celei Mântuitoare şi cu Haină Curată îmbracă-mă, ca din Cămară să nu fiu lepădat afară, neavând îmbrăcăminte vrednică de nuntă, Născătoare de Dumnezeu.

Cântarea a 6-a.

Irmos:

Doamne, Cel Ce pe Proorocul Iona singur în chit l-ai sălăşluit şi pe mine cel prins în mrejele vrăjmaşului, ca şi pe acela, din stricăciune mântuieşte-mă.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Mă tânguiesc şi suspin şi plâng şi mă jelesc, tânguindu-mă, când îmi aduc aminte de înfricoşata venire a Fiului tău şi văd lucrurile mele şi mă tem şi mă înfricoşez de neamăgita judecată, Mireasă a lui Dumnezeu.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Neîntinată, Neispitită de nuntă, Fecioară, sufletul meu cel întinat cu dezmierdările, prin baia Dumnezeieştii umilinţe şi a lacrimilor celor curgătoare, spală-mă şi de înfricoşata muncă a focului celui nestins, izbăveşte-mă.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Nu am îndrăzneală, Îndurate, după ce am păcătuit, să caut şi să văd la nemăsurata înălţime a cerului, nici să mă numesc fiu al Tău, eu desfrânatul; ci Tu, Cel Ce ai nemăsurată milă, pentru rugăciunile Maicii Tale în dar mă miluieşte.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

De Dumnezeu Născătoare roagă pe Dumnezeu Cuvântul, pe Care din coapsele tale cele Preacurate L-ai născut, să-mi de-a dezlegare de păcate şi împărtăşirii Lui celei prea dulci şi stării aleşilor să mă învrednicească în ceasul judecăţii.

Cântarea a 7-a.

Irmos:

Tinerii cei ce au mers din Iudea în Babilon de demult, cu credinţa Treimii văpaia cuptorului o au călcat, cântând: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Cântare din buze necurate, aduc ţie Celei Preacurate, Născătoare de Dumnezeu, rugându-te să mă izbăvesc de gânduri necurate şi de întinăciunile trupului, o, Doamnă Neîntinată.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Deschis-ai Uşile Raiului, pe care le-a încuiat oamenilor strămoaşa; pentru aceea, Maica lui Dumnezeu, deschide-mi şi mie uşile pocăinţei, Uşa Raiului deschizându-mi-o mie.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Pe mine cel ce sunt cu covârşire mai necurat decât toate neamurile şi diavolii, Milostive Hristoase, miluindu-mă, pentru mulţimea milei Tale, curăţeşte-mă şi de gheena izbăveşte-mă cu solirile Maicii Tale celei Preacurate.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Arată iubirea ta de oameni, Ceea ce ai născut pe Stăpânul Cel Iubitor de oameni, pentru mine săracul şi cel cu adevărat fără de omenie şi cu iubire de oameni miluieşte urâciunea de oameni a mea.

Cântarea a 8-a. Irmos: Pe Dumnezeu Cel Ce S-a proslăvit...

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Fecioară, Ceea ce eşti Scăparea păcătoşilor, Curăţitoarea smeriţilor, sufletul meu cel chinuit şi necăjit şi totdeauna cu întunecarea tescuit, cu Lumina ta cea prea dulce, cu gândită mângâiere, alină-l şi cu totul liniştit arată-l.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Pe mine cel omorât înviază-mă, cel îngropat scoală-mă, pe mintea mea cea căzută la pământ ridică-o, Ceea ce ai înviat pe cei morţi cu Naşterea ta cea de Viaţă Purtătoare, ca Ceea ce pe Însăşi Viaţa întru adevăr o ai născut, Marie, de Dumnezeu Născătoare, Ceea ce eşti Preabinecuvântată şi Preaproslăvită şi cu dar Dăruită.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

Ştim, Stăpâne, bogăţia nemăsuratei şi multei milostivirii Tale, noi cei ce credem întru Tine, pentru aceea cădem la Tine împreună cu desfrânatul, toţi cu fierbinţeală; primeşte-ne pe noi cei ce am păcătuit şi năzuim la tine, pentru rugăciunile Maicii Tale; că nu este, cu adevărat nu este, Milostive, păcat care poate să biruiască iubirea Ta de oameni.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Pe cei ce în noianuri, Stăpână, cumplit se primejduiesc, adăpostiri şi limanuri mântuitoare îi primesc şi pe mine cel ce mă primejduiesc în valurile cele gândite, primeşte-mă şi mă miluieşte, Ceea ce eşti Limanul celor ce în furtună se trudesc cu asuprelile diavolilor, că tu eşti Sprijinire şi Acoperământ şi Străină Părtinire.

Să lăudăm bine să cuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.

Pe Domnul, Cel Ce S-a proslăvit în Muntele cel Sfânt şi în rug a arătat lui Moise Taina Naşterii Pururea Fecioare, lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Cântarea a 9-a.

Irmos:

Înfricoşatu-s-a tot auzul de nespusa lui Dumnezeu pogorâre, căci Cel Preaînalt de voie S-a pogorât până şi la trup, din pântecele cel Fecioresc făcându-Se Om; pentru aceasta, pe Preacurata de Dumnezeu Născătoarea, toţi credincioşii o mărim.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Ceea ce eşti Sfeşnic cu totul Luminos, cu aur Strălucitor, Fecioară Preadulce, cea în chipul soarelui, ca Ceea ce eşti Strălucitoare de Lumină, luminează-mă; sfinţeşte-mă cu milostivirea şi cu umilinţa curăţeşte-mă, spălându-mă de întinăciunea patimilor ca, făcându-mă curăţit, să văd Sfântă Icoana ta şi să mă închin şi să o sărut pe ea.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Ceea ce eşti Nor cu Raze de aur şi de strălucire Purtător, Ceea ce pe Raza Slavei Tatălui, Ceea ce pe Lumina Cea Preadulce, cea din Lumina Cea de viaţă Începătoare, Ceea ce pe Soarele Cel mai înainte de soare L-ai Răsărit Trupeşte, negura sufletului meu, întunericul minţii mele, cu Lumina ta cea Dulce străluceşte-le.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Oştile îngerilor se vor minuna şi oamenii cei de pe pământ, Doamne, dacă vei mântui sufletul meu cu milostivire, ca un Bun şi pe mine cel deznădăjduit dinspre toate părţile, îndurărilor Tale mă vei învrednici, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale şi cu mare glas, în toată lumea, înalt voi propovădui milele Tale.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Lucru preaslăvit ai lucrat, Preacinstită, născând pe Ziditorul tău şi Domnul. Lucrează şi acum altă minune întru mine, păcătosul şi osânditul; îndură-te, miluieşte-mă cu milostivire şi izbăveşte-mă cu iubire de oameni, ca o Maică a Iubitorului de oameni, pe mine cel nevrednic de iubire de oameni.

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 8-lea.

De văpaia gheenei şi de ardere, de scrâşnirea dinţilor şi de plângerea cea prea jalnică şi de despărţirea cea prea amară, de moştenirea şi de adunarea sfinţilor, aducându-ţi aminte suflete al meu, îngrozeşte-te şi suspină şi sârguieşte-te a şterge zapisele nenumăratelor tale datorii, cu lacrimi de umilinţă, Ajutătoare Neruşinată având pe Maica lui Dumnezeu cea Curată; că prin ea se dă iertare celor ce cu dreaptă credinţă o slăvesc pe Dânsa ca pe Născătoarea de Dumnezeu.

Categoria: Liturgica

Cautare: