Canon de rugaciune catre Maica Domnului, vineri seara, glasul al 7-lea

Cântarea 1.

Irmos:

Toiagul lui Moise cu Dumnezeiască Putere Marea Roşie a despărţit şi pe popor l-a trecut, care cânta şi zicea: să cântăm Minunatului Dumnezeului nostru cântare de biruinţă, că S-a proslăvit.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Fecioară, ai covârşit Cetele îngerilor cele fără de trupuri, Întrupând pe Dumnezeul Cel fără de trup; pentru aceea te rog, Preacurată: omoară toate patimile trupului meu.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Binecuvântată Fecioară, Ceea ce eşti Plină de dar, umple de dar gândul meu şi luminează-mi sufletul, ca pururea să te binecuvintez pe tine, Ceea ce cu binecuvântări ai încununat pe oameni.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cu apele cele izvorâtoare de viaţă, Fecioară, adapă sufletul meu cel topit de arsura păcatului ca să odrăslesc, Preacurată, spicul cel roditor al Dumnezeieştii umilinţe.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Avându-te Mare Zid, voi covârşi zidirea multor păcate, îngrădindu-mă cu Acoperământul tău, Ceea ce eşti Singură Mântuirea oamenilor, Singură Chemarea lui Adam celui căzut.

Cântarea a 3-a.

Irmos:

Întăreşte-mă, Doamne, întru mărturisirea dreptei credinţe, ca să nu mă clătească pe mine vrăjmaşul până în sfârşit.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Divan Groaznic şi Înfricoşat mă aşteaptă pe mine cel ce am păcătuit, la care groaznic voi fi judecat, Fecioară Preacurată; Una Ceea ce ai născut pe Dumnezeu, Judecătorul Cel Veşnic, pe Acesta roagă-L ca să mă izbăvească atunci de munca cea cumplită.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Preaslăvite s-au grăit pentru tine, Cetatea lui Dumnezeu, precum zice Proorocul; roagă-L pururea pe Dânsul, ca pe Domnul Slavei, Ceea ce eşti Una Bună, ca să facă părtaşi Slavei pe toţi cei ce cu credinţă te slăvesc pe tine.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Odinioară, grăitorul de Dumnezeu te-a văzut pe tine, Preacurată, Carte întru care s-a scris Cuvântul cu Puterea Tatălui; pentru aceea roagă-te să mă scrie în Cartea Vieţii, rupând zapisul cel rău al păcatelor mele.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Născătoare de Dumnezeu, acum având îndrăzneală ca o Maică către Fiul tău, pe cei ce te laudă cu dragoste, izbăveşte-i de greşeli şi de boli şi de primejdii, ca toţi pururea să te slăvim.

Cântarea a 4-a.

Irmos:

Acoperit-a cerurile bunătatea Ta, Doamne şi de lauda Ta toate le-ai umplut; Slavă Puterii Tale, Iubitorule de oameni.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Preacurată Fecioară, deşertându-se dintru tine, Mirul, Ziditorul zidirii, toate le-a umplut de bună mireasmă, cu Dumnezeieştile cunoştinţe ale Preaslăvitei voii Lui.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Cel Ce a Răsărit din pântecele tău, Fecioară Preacurată, pe toate le-a luminat cu Dumnezeieşti Străluciri de Soare; pentru aceea luminează-mă pe mine cel întunecat cu patimile.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Umbrele Legii şi Dumnezeieştile grăiri ale Proorocilor cu Taină te-au arătat pe tine, Fecioară, că vei naşte pe Dătătorul de Lege; pentru aceasta îndreptează-mă pe mine cel ce te laud, Maică Dumnezeiască.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Pentru Proorocii Tăi, Cuvinte, pentru Dumnezeieştii şi cinstiţii Tăi mucenici, pentru cuvioşii şi drepţii Tăi şi pentru Ceea ce Te-a născut, Iubitorule de oameni, mântuieşte poporul Tău.

Cântarea a 5-a.

Irmos:

Pe mine cel întunecat cu noaptea patimilor, luminează-mă, Lumina Cea Neapropiată, ca mânecând să strig Ţie: Lumină şi Pace sunt Poruncile Tale.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Vicleanul veliar m-a lovit cu bube şi tot rănit făcându-mă, m-a lăsat abia viu; ci tu, Stăpână, cu doctoria ta, vindecă-le şi mă înviază.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Născătoare de Dumnezeu, Ceea ce eşti Tare Îndreptare celor căzuţi, cu rugăciunile tale cele de Maică, ridică-mă pe mine cel ce zac, miluieşte-mă pe mine cel pierit şi luminează mintea mea, rogu-mă.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Semnele naşterii tale, adunarea Proorocilor cu Taină le învăţau pentru că Munte Umbrit, Munte Netăiat, Munte Îmbelşugat şi Închegat, în multe feluri, pe tine te-a arătat.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Omoară-mi cugetul cel pământesc al trupului meu, de Dumnezeu Născătoare, Ceea ce ai născut Viaţa, Care cu moartea pe moarte, prin Dumnezeiasca Putere de tot a pierdut-o, Preasfântă Curată.

Cântarea a 6-a.

Irmos:

Din pântecele chitului striga Proorocul Iona: scoate din stricăciune viaţa mea. Iar noi strigăm Ţie, Atotputernice Mântuitorule: miluieşte-ne pe noi.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Proorocul Iona, înghiţit fiind de fiara cea din mare, Preaslăvit închipuia Îngroparea şi Învierea Celui Născut dintru tine, Fecioară; pentru aceasta, te rog, Preacurată, răpeşte-mă de la fiara dezmierdărilor celor purtătoare de moarte.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Acum, cuprins fiind de dormitarea răutăţii, am căzut în somnul păcatului, Ceea ce eşti cu totul fără de prihană şi zac pe patul deznădăjduirii; ci, cu neadormită rugăciunea ta, Preacurată Fecioară, luminează-mă, ridică-mă şi mă miluieşte.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Nu mă pricep şi mă cutremur când Te iau în minte, Doamne, şezând pe Scaunul Slavei Tale, că sunt înconjurat de adâncul păcatelor; ci, având noianul milostivirii, miluieşte-mă şi pe mine, pentru Ceea ce Te-a născut.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Nici un folos nu-ţi va fi, o, suflete al meu, din materia pentru care te sârguieşti şi pentru care în deşert te topeşti cu grijile vieţii, ci toată grija arunc-o spre Domnul, Cel Ce te va judeca şi cu lacrimi strigă: Stăpâne, Iubitorule de oameni, mântuieşte-mă cu solirile Aceleia ce Te-a născut.

Cântarea a 7-a.

Irmos:

De tinerii Tăi cei din cuptor nu s-a atins focul, nici i-a supărat; atunci acei trei ca dintr-o gură cântau şi binecuvântau, zicând: Binecuvântat eşti Dumnezeul părinţilor noştri.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Cei trei tineri din mijlocul cuptorului mai înainte au închipuit Naşterea ta, că născând Focul nu te-ai ars. Pentru aceea, Preacurată, arde patimile inimii mele celei materialnice.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Fecioară, Ceea ce ai născut Focul Dumnezeirii, arde uscăciunile patimilor mele şi cu lumina pocăinţei străluceşte-mă pe mine, rogu-mă, Preacurată.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Izvoare de tămăduiri tuturor izvorăşti, Născătoare de Dumnezeu, că ai născut Izvorul vieţii; ci, cu rugăciunea ta cea caldă curăţeşte-mă de întinăciuni, Dumnezeiască Mireasă.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Toate semnele Dumnezeieştii tale Naşteri văzându-le Dumnezeieştii Prooroci, cu bucurie lăudau, strigând: Prealăudate Dumnezeul părinţilor, bine eşti cuvântat.

Cântarea a 8-a. Irmos: Pe Cel Înfricoşător Heruvimilor...

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Cel mai mare dintre Prooroci, cu Dumnezeiască arătare, mai înainte Uşă te-a văzut, Preacurată, prin care a intrat şi a ieşit Dumnezeu, lăsându-te pe tine Pecetluită şi Uşile Cerului a le deschide celor ce strigă: toate lucrurile Domnului, pe Domnul lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Preacurată, ai născut mai presus de pricină Fiu Sfânt, pe Cel Ce dăruieşte sfinţenie celor ce-L sfinţesc pe Dânsul; pentru aceea umple de sfinţenie cugetul şi sufletul meu care strigă: toate lucrurile Domnului, pe Domnul lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

Acum rupe lanţul răutăţilor mele cu Dumnezeiasca suliţă a Fiului tău, Cel Ce a rupt legăturile iadului şi luminează-mă cu Podoabele Nepătimirii, de Dumnezeu Dăruită, ca să strig: toate lucrurile Domnului, pe Domnul lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Soborul Dumnezeieştilor Prooroci, adunarea Apostolilor şi Ceata mucenicilor, Te roagă pe Tine, Hristoase, ca să izbăveşti de toată nevoia, pentru solirile Maicii Tale, pe cei ce cu credinţă strigă: toate lucrurile Domnului, pe Domnul lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Să lăudăm bine să cuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.

Pe Cel Înfricoşat Heruvimilor şi Minunat Serafimilor şi Făcător al lumii, preoţi şi slugi şi duhurile drepţilor lăudaţi-L, binecuvântaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Cântarea a 9-a.

Irmos:

Bucură-te, Mireasă Luminoasă, Maică Primitoare de Lumină; Bucură-te, Ceea ce ai încăput în pântecele tău pe Cel Neîncăput; Bucură-te, cea mai Cinstită decât înşişi Heruvimi, care ai născut pe Mântuitorul sufletelor noastre.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Întru lenevire am cheltuit viaţa mea şi am ajuns către sfârşit fără de roadă, eu ticălosul; ci tu, Maică Neispitită de bărbat, dă-mi pocăinţă şi iertare greşelilor, rogu-mă, cu rugăciunile tale cele către Stăpânul.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Cetele Cinstitelor Puteri cele de sus, Sfinţilor tăinuitori Prooroci, slăviţilor mucenici, Dumnezeieştilor Apostoli, cu Născătoare de Dumnezeu, stând lângă Dumnezeu, rugaţi-vă neîncetat ca să ne izbăvim de toată vătămarea.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Din toate părţile acum spre cele mai rele mă întind, că pe suflet defăimându-l, trupului m-am făcut rob. Vai mie! Ce voi face? Cum voi fugi de munci? Cum voi dobândi mântuire? Fecioară, Născătoare de Dumnezeu, fii mie Ajutătoare şi mă miluieşte.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Singură ai născut, de Dumnezeu Preafericită, pe Fiul Cel Fericit, Cel Ce arată fericiţi pe toţi cei ce te slăvesc pe tine, Fecioară. Pentru aceasta mă rog ţie: învredniceşte-mă părţii celor fericiţi.

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 7-lea.

Fecioară, punându-mi eu pe din afară nume de evla -vie, înlăuntru sunt batjocura desfrânării şi râs al trufiei mă văd. Pentru că de două fiare potrivnice una alteia sunt cuprins din neluarea aminte a mea. Drept aceea, izbăveşte-mă, că tu eşti Bucuria şi Nădejdea sufletului meu.

Categoria: Liturgica

Cautare: