Canon de rugaciune catre Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu si pururea Fecioara Maria, vineri seara, glasul 1

Cântarea 1.

Irmos:

Cântare de biruinţă să cântăm lui Dumnezeu, Celui Ce a făcut minunate minuni cu braţ înalt şi a mântuit pe Israel, că S-a proslăvit.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Cu psalmistul veniţi să batem din palme noi credincioşii şi cu un glas să lăudăm pe Muntele cel Preasfânt, Uşa lui Dumnezeu cea cu adevărat Neumblată şi Chivotul cel Dumnezeiesc al Sfinţirii Celei Gândite.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Bucură-te, Bucuria a toată lumea; Bucură-te, Binecuvântarea neamului nostru; Bucură-te, Ceea ce ai cinstit cu Naşterea ta cea mai presus de toată cinstea şi fără de sămânţă, întru tot Cinstită Marie, firea oamenilor cea necinstită.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Muntele cel Umbrit al lui Dumnezeu, Cerul cel Înalt şi Desfătat, Cămara cea Însufleţită, Raiul cel bine Înverzit şi bine Înflorit, pe Fecioara şi Doamna, ca pe Născătoarea de Dumnezeu să o lăudăm.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Curg bunătăţile dintru tine şi pâraiele cele de-a pururea curgătoare ale milostivirii, Fecioară mult Lăudată, că L-ai născut pe Izvorul îndurării, din Care învredniceşte-mă să mă împărtăşesc şi să mă îndulcesc.

Cântarea a 3-a.

Irmos:

Să se întărească inima mea întru nădejdea bunătăţilor Tale, Hristoase, ca neîncetat, cu cântare, laudă să strig Ţie: nu este sfânt afară de Tine, Iubitorule de oameni.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Curată, ca un Scaun în chipul focului, ca un Palat Însufleţit, ca un Serai Cuvântător al Cuvântului, ai încăput pe Dumnezeu Cel Neîncăput. Pentru aceea, de strâmtorarea cea din iad izbăveşte-mă şi mă miluieşte, cea cu totul Lăudată.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Ceea ce eşti Izvorul milei şi Noianul bunătăţii şi Adâncul cel Nemărginit al Milostivirii, şterge-mi toate izvorârile greşelilor mele, Milostivă Preacurată şi părtaş al milei mă arată.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Greşit-am, milostiveşte-Te, Hristoase; nelegiuit-am, miluieşte-mă ca un Milostiv şi mult Îndurat şi-mi dăruieşte adânc de lacrimi ca să-mi spăl tina patimilor mele, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Deşteaptă-te, suflete trândave, scutură de la tine somnul şi greutatea lenevirii leapăd-o şi cu lacrimi fierbinţi de pocăinţă cazi la Maica Ziditorului tău, strigând: Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, ajută-mi mie.

Cântarea a 4-a.

Irmos:

Cu duhul văzând mai înainte Întruparea Cuvântului, Proorocule Avacum, ai propovăduit strigând: când se vor apropia anii Te vei cunoaşte, când va veni vremea Te vei arăta; Slavă Puterii Tale, Doamne.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Tu eşti Bucuria şi Veselia a toată lumea, născând pe Hristos, Veselia oamenilor. Pentru aceea, te rog pe tine, Maica lui Dumnezeu, umple de bucurie inima mea, întristarea păcatului scoţând-o.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Pâraiele patimilor inimii mele curgând, mi-au surpat casa, Curată; ci tu, Ceea ce te-ai făcut Casă Preacurată a lui Dumnezeu, dăruieşte-mi lacrimi de umilinţă şi casă vrednică Duhului arată-mă.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Năstrapă şi Toiag, Cămară şi Masă, Sfeşnic cu raze de aur şi Sicriu Preafrumos, Loc al Sfinţirii, Munte al lui Dumnezeu, Biserică şi Uşă şi Pod, pe tine, Fecioară, Proorocii mai înainte te-au vestit.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Îmi opreşte cuvântul ruşinea lucrurilor mele şi-mi stinge glasul înfruntarea sufletului meu; îmi leagă şi limba ştiinţa şi de rugăciune mă lepăd, cu singura tăcere strig: Stăpână, miluieşte-mă.

Cântarea a 5-a.

Irmos:

Strălucita Lumină Cea Neapropiată arată-ne-o nouă, celor ce alergăm la judecăţile Poruncilor Tale, Stăpâne, Iubitorule de oameni, Hristoase Dumnezeul nostru.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Ceea ce eşti Milostivă, Născătoare a Cuvântului Celui Milostiv, sufletul cel ce cu ticăloşie s-a întinat miluieşte-l şi izbăveşte-mă de păcatul ce mă ţine şi mă tiranizează şi de răul obicei.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Suspinul inimii mele primeşte-l, Stăpână şi fii mie Bună Părtinitoare şi Apărătoare, când ticălosul meu suflet se va despărţi de trup şi către altă lume se va duce.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Stăpână, să-mi stai de faţă Ajutătoare şi Mângâietoare la judecata cea înfricoşată şi prihănirile cele întinse asupra mea şi pârele rupe-le ca pe un tort de păianjen.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Ştiu că singur eu, mai mult decât toţi am păcătuit şi încă păcătuiesc, dar nu mă voi depărta de la tine, Prealăudată, nici la alt mijlocitor nu voi întinde mâinile mele.

Cântarea a 6-a.

Irmos:

Proorocului Iona urmând, strig: viaţa mea elibereaz-o din stricăciune, Bunule şi mă mântuieşte, Mântuitorul lumii, pe mine cel ce strig: Slavă Ţie.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Acoperit-a bunătatea şi Slava ta cerurile, precum este scris şi s-a umplut de lauda ta tot pământul, Fecioară Prealăudată, că toate seminţiile şi limbile te fericesc pe tine.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Ceea ce ai născut Noianul Cel Mare al milei şi Adâncul bunătăţii, îndreptează-mă la Limanul cel lin al pocăinţei, pe mine cel ce mă înviforăsc în noianul gândurilor celor întinate şi al patimilor.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Ceea ce eşti Sfeşnic mult Luminător, ce Străluceşte ca aurul, goneşte-mi întunericul păcatelor mele cu Lumina sprijinirii tale şi-mi Străluceşte mie Razele Luminoase ale Iertării Celei Desăvârşite, Curată.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Să vadă scăpătaţii şi să se veselească cei săraci cu duhul, cei bogaţi în Dumnezeieşti fapte bune, că Dumnezeul tuturor a dăruit-o pe Preacurata Maica Sa, Scăpare de obşte.

Cântarea a 7-a.

Irmos:

De tinerii Tăi cei ce au fost în cuptor, Mântuitorule, focul nu s-a atins şi nici nu i-a supărat. Atunci cei trei, ca dintr-o gură au cântat şi bine au cuvântat, grăind: Binecuvântat este Dumnezeul părinţilor noştri.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Toată răutatea pe pământ am lucrat, eu cel fără de ştiinţă şi nu este nici un fel de răutate pe care eu nu am lucrat-o, iar acum, apropiindu-mă de ieşire, mă cutremur de muncă; Maica lui Dumnezeu, ajută-mi mie şi să nu mă lepezi pe mine.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Dumnezeu Cel mai înainte de veci, voind, S-a făcut Nou Adam din sângiurile tale cele Preacurate, pe Care acum roagă-L să mă înnoiască pe mine cel învechit, care strig: Dumnezeul părinţilor, Cel Lăudat şi Preaproslăvit.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Rugul cel oarecând nears a închipuit pântecele tău, cea cu totul fără de prihană; că nu l-a ars nicidecum Focul Dumnezeirii. Pentru aceea te rog pe tine, de focul cel nestins să mă izbăveşti, ca să laud fără de tăcere măririle tale, Curată.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Întru tine, Curată Născătoare de Dumnezeu, îmi pun toată nădejdea mea şi către tine scap totdeauna. Miluieşte-mă cu solirile tale; izbăveşte-mă, cea cu totul fără de prihană, de tulburarea ce mă ţine şi de gâlceava cumplitelor mele patimi şi primejdii.

Cântarea a 8-a. Irmos: Pe Cel de Care se înfricoşează îngerii...

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Mâini întinate întind şi ochii îi ridic către tine, Ceea ce eşti cu dar Dăruită şi strig cu suspine: miluieşte, Stăpână, sufletul meu; miluieşte-mă precum voieşti, chiverniseşte-mă precum ştii, izbăveşte-mă de gheena, ca Ceea ce toate le poţi.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Cea cu totul Neîntinată, nu aflu nicidecum întru mine fapte ale dreptăţii, lucruri fărădelege lucrând, Curată şi suspinând mă tânguiesc ce voi face. Stăpâna tuturor, Ajutătoare fii mie, să nu mă înghită pe mine adâncul pierzării.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Dumnezeu.

Ceea ce negrăit ai zămislit pe Ziditorul tuturor şi Dumnezeu, miluieşte-mă din stricăciune şi din toate felurile de ispite, de hotărârea cea înfricoşată, de osânda ceea ce va să fie şi de nestinsul foc cel veşnic, ca să te slăvesc, Curată, în veci.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Ceea ce eşti aproape de Dumnezeu, ca o Maică şi Fecioară, care prihană sufletească sau trupească nu ai, ci toată eşti Bună şi fără de prihană, Doamnă, izbăveşte sufletul meu cel prihănit cu tot felul de prihane şi dă-mi să merg fără de prihană din cele de aici.

Să lăudăm bine să cuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.

Pe Cel de care se înfricoşează îngerii şi toate Oştile, ca pe Făcătorul şi Domnul, lăudaţi-L preoţi, slăviţi-L tineri, bine-L cuvântaţi popoare şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Cântarea a 9-a.

Irmos:

Izvorul cel de Viaţă Primitor şi pururea Curgător, Sfeşnicul cel cu totul de aur de Lumină Purtător, Biserica cea Însufleţită, Cortul cel Preacurat, mai Desfătat decât Cerurile şi pământul, pe Născătoarea de Dumnezeu, credincioşii să o mărim.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Primeşte-mi acum rugăciunea mea cea cu lacrimi şi-mi dă mie lăsare greşelilor celor ce am păcătuit eu ticălosul, Născătoare de Dumnezeu, Prealăudată Stăpână, că pier de tot, din nemăsurata deznădăjduire.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Toată viaţa mea am cheltuit-o alergând după viaţa cea pătimaşă şi întinată şi mi-am stricat sufletul şi trupul cu patimile şi nu am nădejde de mântuire. Ci, o, Maică Fecioară, miluieşte-mă cu solirile tale.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Când Oştile şi Taberele Puterilor celor Gândite se vor clătina, când stelele vor cădea, când soarele se va întuneca şi cerul ca o carte se va strânge şi pământul se va clăti de frică, atunci tu, Curată, ajută-mi.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Înălţimea Tainei tale, Fecioară, a o înţelege este cu totul cu neputinţă, nu numai oamenilor, ci şi Oştilor minţilor, că pe Dumnezeu Cel Ce pe toate le-a făcut cu voirea dintru nefiinţă, L-ai Întrupat mai presus de grăire.

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul 1.

Pe tine Fecioară, Nor al Luminii Celei pururea Fiitoare a lui Dumnezeu şi Chivot, Sfeşnic, Năstrapă şi Munte Netăiat, mai înainte te-au numit Proorocii, Doamnă Preacurată; că dintru tine a ieşit, fără de sămânţă, în cele mai de pe urmă, Hristos Dumnezeul nostru, precum Tatăl bine a voit.

Categoria: Liturgica

Cautare: