Canon de rugaciune la Praznicul Adormirii Maicii Domnului (2)

Tropar la Praznicul Adormirii Maicii Domnului, glasul 1:

Întru naştere Fecioria ai păzit, întru Adormire lumea nu ai părăsit, de Dumnezeu Născătoare; mutatu-te-ai la Viaţă, fiind Maica Vieţii şi cu rugăciunile tale, izbăveşti din moarte sufletele noastre.

Cântarea 1, glasul al 4-lea.

Irmosul:

Deschide-voi gura mea şi se va umplea de Duhul şi cuvânt răspunde-voi Împărătesei Maici; şi mă voi arăta luminat prăznuind şi voi cânta adormirea ei, bucurându-mă.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Fecioare tinere, cu Mariam Proorociţa, cântare de petrecere acum cântaţi. Că Fecioara şi Singura de Dumnezeu Născătoarea la Odihna Cerească se mută.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

După vrednicie, pe tine, ca pe un Cer Însufleţit, te-au primit Cereştile şi Dumnezcieştile Locaşuri, Preacurată. Şi ai stat luminos Înfrumuseţată, ca o Mireasă cu totul fără prihană, înaintea Împăratului şi Dumnezeu.

Catavasie:

Cea Împodobită cu Dumnezeiasca Slavă, Sfinţita şi Lăudata pomenirea ta, Fecioară, pe toţi credincioşii la veselie i-a adunat; şi începând Mariam, cu timpane şi cu hore, cântă Unuia-Născut al tău, căci cu Slavă S-a preaslăvit.

Catavasie:

Deschide-voi gura mea şi se va umplea de Duhul şi cuvânt răspunde-voi Împărătesei Maici; şi mă voi arăta luminat prăznuind şi voi cânta adormirea ei, bucurându-mă.

Cântarea a 3-a.

Irmosul:

Pe ai tăi cântăreţi, Născătoare de Dumnezeu, izvorul cel viu şi îndestulat, care s-au împreunat ceată duhovnicească, întărăşte-i întru Dumnezeiască Adormirea ta, cununilor măririi învrednicindu-i.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Din coapse muritoare ieşind, Curată, cu firea asemenea fiind, odihnă ai primit. Şi ca Una care ai născut Viaţa Cea Adevărată, te-ai mutat la Viaţa Cea Dumnezeiască şi Ipostatnică.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Adunarea cuvântătorilor de Dumnezeu de la margini şi mulţimea îngerilor de sus au mers la Sion cu Voinţa Cea Atotputernică, după vrednică datorie slujind, Stăpână, îngropării tale.

Catavasie:

Cel Ce eşti Făcător şi Cuprinzător a toate, Înţelepciunea şi Puterea lui Dumnezeu, Hristoase, Neclintită şi Nemişcată, întăreşte Biserica, Cel Ce Însuţi eşti Sfânt şi întru Sfinţi Te odihneşti.

Catavasie:

Cântarea a 4-a.

Irmosul:

Sfatul cel neurmat şi Dumnezeiesc, al Întrupării Tale celei de sus, celei din Fecioară, Proorocul Avacum avându-l în minte, a strigat: Slavă Puterii Tale, Doamne.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Minune era a vedea Cerul cel Însufleţit al Împăratului tuturor, trecând din deşertăciunile pământului. Cât sunt de minunate lucrurile Tale! Slavă puterii Tale, Doamne.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Întru mutarea ta, Maica lui Dumnezeu, trupul cel Preadesfătat şi de Dumnezeu primitor, Oştile îngereşti, cu preasfinţite aripi, cu frică şi cu bucurie l-au acoperit.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

De vreme ce Rodul Cel Necuprins al acesteia, prin care cerul s-a făcut, a luat îngropare de bunăvoie ca un mort, cum să nu sufere îngropare Ceea ce a născut neştiind de nuntă.

Catavasie:

Graiurile proorocilor şi preînchipuirile au proorocit Întruparea Ta cea din Fecioară, Hristoase. Lumina Strălucirii Tale întru lumina neamurilor va ieşi şi va striga Ţie adâncul cu veselie: Slavă Puterii Tale, Iubitorule de oameni.

Catavasie:

Sfatul cel neurmat şi Dumnezeiesc, al Întrupării Tale celei de sus, celei din Fecioară, Proorocul Avacum avându-l în minte, a strigat: Slavă Puterii Tale, Doamne.

Cântarea a 5-a.

Irmosul:

Spăimântatu-s-au toate întru cinstită Adormirea ta; că tu, Fecioară, Neispitită de nuntă, de pe pământ te-ai mutat la Veşnicele Locaşuri şi la Viaţa cea fără de sfârşit. Iar acum, tuturor celor ce te laudă pe tine, mântuire le dăruieşti prin mijlocirile tale.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Să glăsuiască trâmbiţele cuvântătorilor de Dumnezeu, astăzi; limbile omeneşti cele mult grăitoare acum să laude; şi să strige toată suflarea, cu lumină nemăsurată strălucind; îngerii să cânte Adormirea Fecioarei.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Se cuvenea, Fecioară, ca Vasul Alegerii, Locaşul de Petrecere cel Minunat şi cu totul Sfinţit lui Dumnezeu, să fie primit Dumnezeieşte şi cu cântări să fie cu adevărat mărit, de Dumnezeu Născătoare, Prealăudată.

Catavasie:

Dumnezeiasca şi nespusa frumuseţe a bunătăţilor Tale, Hristoase, voi spune: că din veşnica Slavă Strălucire împreună Vecuitoare şi Ipostatnică luând, din pântecele Fecioresc Întrupându-Te, celor din întuneric şi din umbră le-ai Răsărit ca un Soare.

Catavasie:

Cântarea a 6-a.

Irmosul:

Înţelepţii de Dumnezeu, care faceţi acest praznic Dumnezeiesc şi cu totul cinstit, al Maicii lui Dumnezeu, veniţi să batem din palme, slăvind pe Dumnezeu, Cel Ce S-a născut dintr-însa.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Din tine a răsărit Viaţa, cheile fecioriei nestricând; deci, cum ar fî fost Preacuratul şi de Viaţă Începătorul tău trup, împărtăşit cu ispita morţii?

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Locaş find Vieţii, ai dobândit viaţa cea pururea fîitoare; că prin moarte ai trecut la viaţă, Ceea ce ai născut Viaţa Cea Ipostatnică.

Catavasie:

Focul cel dinăuntru al chitului născut în luciul mării a fost închipuire a îngropării Tale celei de trei zile, al căreia prooroc Iona s-a arătat. Că, fiind izbăvit precum s-a şi spus mai înainte, nevătămat striga: jertfi-voi Ţie cu glas de laudă, Doamne.

Catavasie:

Înţelepţii de Dumnezeu, care faceţi acest praznic Dumnezeiesc şi cu totul cinstit, al Maicii lui Dumnezeu, veniţi să batem din palme, slăvind pe Dumnezeu, Cel Ce S-a născut dintr-însa.

CONDAC, glasul al 2-lea:

Pe Născătoarea de Dumnezeu, Ceea ce este în rugăciuni Neadormită şi Folosinţă, Nădejdea cea Neschimbată, mormântul şi moartea nu au ţinut-o. Căci, ca pe Maica Vieţii, la viaţă a mutat-o Cel Ce S-a sălăşluit în pântecele ei cel pururea Fecioresc.

Cântarea a 7-a.

Irmosul:

N-au slujit făpturii înţelepţii lui Dumnezeu, ci numai Făcătorului; şi groaza focului bărbăteşte înfruntând-o, se bucurau, cântând: Prealăudate Dumnezeul părinţilor noştri şi Doamne, bine eşti cuvântat.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Doamne şi fecioare, cinstiţi pomenirea Fecioarei şi Maicii lui Dumnezeu; bătrâni şi domni, împăraţi şi judecători, cântaţi: Domnul părinţilor şi Dumnezeule, bine eşti cuvântat.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Să trâmbiţeze cu trâmbiţă duhovnicească munţii cei cereşti; să se bucure acum dealurile şi să salte Dumnezeieştii Apostoli: că Împărăteasa se mută la Fiul său, să împărăţească cu Dânsul în veci.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Preasfinţită mutarea Maicii Tale celei Dumnezeieşti şi Nestricate, cetele cele mai presus de lume ale Puterilor celor de sus le-a adunat, ca să se veselească împreună cu cei de pe pământ, care cântă Ţie: Dumnezeule, bine eşti cuvântat.

Catavasie:

Mâniei celei fără de ruşine şi focului, Dumnezeiasca dragoste împotrivindu-se, focul adică l-a răcorit, iar de mânie şi-a râs; prin Vioara cea Cuvântătoare şi de Dumnezeu Însufleţită, care cu cele trei cântări ale sfinţilor, împotriva organelor de cântare ale păgânilor, în mijlocul văpăii, a răsunat: Preaslăvite Dumnezeul părinţilor şi al nostru, bine eşti cuvântat.

Catavasie:

Cântarea a 8-a.

Irmosul:

Pe tinerii cei binecredincioşi în cuptor, naşterea Născătoarei de Dumnezeu i-a mântuit, atunci fiind închipuită, iar acum plinită; pe toată lumea ridică să-Ţi cânte Ţie: pe Domnul, lucrurile, lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Pomenirea ta, Fecioară Preacurată, o măresc Căpeteniile şi Stăpâniile şi Puterile, Îngerii, Arhanghelii, Scaunele, Domniile, Heruvimii şi Serafimii; iar neamul omenesc o lăudăm şi o preaînălţăm întru toţi vecii.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Cel Ce S-a sălăşluit în chip minunat în pântecele tău cel Curat şi din el S-a Întrupat, Acesta, duhul tău cel Preasfinţit primindu-l, la Sine l-a făcut odihnă, ca un datornic Fiu. Pentru aceasta, pe tine, Fecioară, te lăudăm şi te preaînălţăm întru toţi vecii.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

O, minuni mai presus de minte, ale pururea Fecioarei şi Maicii lui Dumnezeu! Că în groapă sălăşluindu-se, a arătat groapa Rai. Acesteia, stând înainte astăzi, bucurându-ne, cântăm: pe Domnul lăudaţi-L, lucrurile şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Catavasie:

Îngerul lui Dumnezeu Cel Preaputernic a arătat tinerilor văpaia, răcorind pe cuvioşi, iar pe cei necredincioşi arzând; şi pe Născătoarea de Dumnezeu a făcut-o Izvor de Viaţă Începător, stricare a morţii şi viaţă izvorând celor ce cântă: pe Făcătorul Singur să-L lăudăm cei mântuiţi şi să-L preaînălţăm întru toţi vecii.

Catavasie:

La Cântarea a 9-a.

Stih: Îngerii văzând Adormirea Fecioarei s-au înspăimântat: cum Fecioara de pe pământ se Înalţă la cele de sus.

Tot neamul omenese să salte cu Duhul, fiind luminat; şi să prăznuiască firea minţilor celor fără de trup, cinstind Sfinţita Adormire a Maicii lui Dumnezeu şi să strige: Bucură-te, Preafericită Născătoare de Dumnezeu, Curată, pururea Fecioară.

Stih: Îngerii văzând Adormirea Fecioarei s-au înspăimântat: cum Fecioara de pe pământ se Înalţă la cele de sus.

Veniţi în Sion, în Muntele cel Dumnezeiesc şi glasul lui Dumnezeu Cel Viu auzind, să ne bucurăm văzând că pe Născătoarea de Dumnezeu la Cortul cel foarte bun şi Dumnezeiesc, în Sfintele Sfintelor, ca pe Maica Sa, Hristos a mutat-o.

Stih: Îngerii văzând Adormirea Fecioarei s-au înspăimântat: cum Fecioara de pe pământ se Înalţă la cele de sus.

Veniţi credincioşii, să ne apropiem de mormântul Maicii lui Dumnezeu; şi să-l cuprindem cu inima, cu buzele, cu ochii şi cu faţa, curat atingându-ne de el. Şi să luăm daruri prisositoare de tămăduiri, care izvorăsc din izvorul cel pururea curgător.

Stih: Îngerii văzând Adormirea Fecioarei s-au înspăimântat: cum Fecioara de pe pământ se Înalţă la cele de sus.

Primeşte de la noi cântarea de petrecere, Maica Dumnezeului Celui Viu. Şi cu darul tău cel Dumnezeiesc şi de lumină purtător, ne umbreşte şi iubitorului de Dumnezeu popor pace, iertare şi sufletelor mântuire dăruieşte.

Catavasie:

Se biruiesc hotarele firii întru tine, Curată Fecioară, că naşterea fecioreşte şi moartea arvuneşte viaţă. Ceea ce eşti după naştere Fecioară şi după moarte vie, izbăveşti pururea Născătoare de Dumnezeu, moştenirea ta.

Catavasie:

Categoria: Canoane

Cautare: