CAPITOLUL 37 :: Limonariu

VIATA EPISCOPULUI CARE PARASINDU-SI SCAUNUL A VENIT LA IERUSALIM SI LEPADANDU-SI HAINA CALUGAREASCA LUCRA ZIDARIE

Povestea unul dintre parinti despre oarecare episcop, care si-a parasit episcopia sa, venind in sfanta Cetate a Antiohiei si lucra la zidarie. In acel timp era comis al Orientului Efrem, barbat milostiv si omenos. Pentru ca orasul se daramase din pricina unui cutremur, el a inceput sa rezideasca cladirile publice. Intr-o noapte il vede Efrem in vis pe episcop dormind, iar deasupra lui caporat din cer un stalp de foc. Visul acesta l-a avut Efrem nu numai odata, ci de mai multe ori, asa ca s-a minunat, caci vedenia era infricosatoare si plina de spaima. Si se gandea el insusi ce ar putea sa insemne asta. Efrem nu stia ca lucratorul era episcop si cum ar fi putut sa stie ca era episcop, odata ce-l vedea cu parul neingrijit, cu haina murdara, om simplu slabit de multa rabdare, asceza si lucru si zdrobit de oboseala? Intr-o zi Efrem a trimis dupa lucrator, episcopul de altadata, vrand sa afle de la el cine-i. Si a inceput sa intrebe intre patru ochi, de unde este si care-I numele lui.

- Sunt un nevoias din orasul acesta si neavand cu ce sa traiesc lucrez si Dumnezeu ma hraneste din munca mea.

Indemnat de Dumnezeu Efremie i-a raspuns zicand:

- Fii incredintat ca nu te voi lasa pana ce nu-mi vei spune adevarat ce-i cu tine!

Neputand sa mai ascunda , i-a spus:

- Da-mi cuvantul, ca atat timp cat traiesc n-ai sa spui nimanui ce-i cu mine si eu iti voi spune tot in afara de numele meu si orasul meu.

Atunci dumnezeiescul Efrem i s-a jurat:

- Nu am sa spun nimanui ce-i cu tine atat timp cat Dumnezeu va voi sa te tina in lumea aceasta.

- Eu sunt episcop, i-a raspuns el. De dragul lui Dumnezeu mi-am lasat episcopia mea si am venit aici, intr-un loc in care nu ma cunoaste nimeni, chinuindu-ma si muncind si cu munca mea imi castig putina mea paine. Pe cat poti cauta si fa cat mai multa milostenie. In aceste zile Dumnezeu te va ridica pe tronul apostolic al acestei biserici a Ierusalimului ca sa pastoresti poporul Lui, pe care Hristos , adevaratul nostru Dumnezeu, l-a dobandit prin Sangele Sau. Si dupa cum ti-am spus, sarguieste-te pentru milostenie si ortodoxie! In astfel de jertfe Dumnezeu gaseste placere.

Dupa cateva zile asa s-a si intamplat. Cand a auzit acestea dumnezeiescul Efremie L-a slavit pe Dumnezeu zicand:

- Cat de multi robi nestiuti are Dumnezeu si numai Lui ii sunt cunoscuti!

Categoria: Limonariu sau Livada Duhovniceasca - a Fericitului Ioan Evcrata

Cautare: