CARTEA A PATRA A REGILOR
CAPITOLUL 1
Boala lui Ohozia. Ravna lui Ilie.
1. Dupa moartea lui Ahab, Moabul s-a razvratit impotriva lui Israel.
2. Iar Ohozia, cazand printre gratiile foisorului sau cel din Samaria, s-a imbolnavit si a trimis soli si le-a zis: �Duceti-va si intrebati pe Baal-Zebub, dumnezeul Ecronului: Ma voi insanatosi eu oare din boala aceasta?” si acestia s-au dus sa intrebe.
3. Atunci ingerul Domnului a zis catre Ilie Tesviteanul: �Scoala si iesi inaintea trimisilor regelui Samariei si le spune: Au doara in Israel nu este Dumnezeu, de va duceti sa intrebati pe Baal-Zebub, dumnezeul Ecronului?
4. De aceea asa zice Domnul: Din patul in care te-ai suit, nu te vei mai cobori, ci vei muri”. Si s-a dus Ilie si le-a spus.
5. Atunci s-au intors solii la Ohozia si acesta le-a zis: �De ce v-ati intors?”
6. Iar ei i-au raspuns: �Ne-a iesit inainte un om si ne-a zis: Intoarceti-va si va duceti la regele care v-a trimis si-i spuneti: Asa zice Domnul: Au doar nu este in Israel Dumnezeu, de trimiti sa intrebe pe Baal-Zebub, dumnezeul Ecronului? De aceea nu te vei mai cobori din patul in care te-ai suit, ci vei muri”.
7. Iar regele le-a zis: “Ce infatisare avea omul acela care v-a iesit inainte si v-a grait cuvintele acestea?”
8. Si ei i-au raspuns: “Omul acela este paros peste tot si incins peste mijloc cu o cingatoare de curea”. A zis regele: “Acela este Ilie Tesviteanul”.
9. Atunci regele a trimis la el o capetenie peste cincizeci cu cei cincizeci ai lui; si acesta a venit la el, cand Ilie sta pe varful muntelui si i-a zis: “Omul lui Dumnezeu, regele iti zice: “Coboara-te!”
10. Iar Ilie a raspuns: “De sunt omul lui Dumnezeu, sa se coboare foc din cer si sa te arda pe tine si pe cei cincizeci ai tai!” Si s-a coborat foc din cer si l-a mistuit pe el si pe cei cincizeci ai lui.
11. Apoi a trimis regele la el alta capetenie cu alti cincizeci. Acesta i-a zis: “Omul lui Dumnezeu, asa a zis regele: Coboara-te degraba!”
12. Si raspunzand, Ilie i-a zis: “De sunt omul lui Dumnezeu, sa se coboare foc din cer si sa te arda pe tine si pe cei cincizeci ai tai!” si s-a coborat focul lui Dumnezeu din cer si l-a ars pe el si pe cei cincizeci ai lui.
13. Si a mai trimis regele a treia oara o capetenie cu cincizeci. Dar a treia capetenie, venind si cazand in genunchi inaintea lui Ilie, l-a rugat, zicand: “Omul lui Dumnezeu, sa nu fie trecut cu vederea de ochii tai sufletul meu si sufletul acestor cincizeci de robi ai tai!
14. Iata s-a coborat foc din cer si a mistuit pe cele doua capetenii peste cincizeci si pe oamenii lor; acum insa sa nu fie sufletul meu trecut cu vederea de ochii tai!”
15. Atunci ingerul Domnului a zis catre Ilie: “Du-te cu el si nu te teme de el!” Si s-a sculat Ilie si s-a dus cu el la rege.
16. Si a zis catre el: “Asa zice Domnul: De vreme ce tu ai trimis soli sa intrebe pe Baal-Zebub, dumnezeul Ecronului, ca si cum in Israel n-ar fi Dumnezeu, ca sa-I ceri cuvantul, de aceea din patul in care te-ai suit nu te vei mai cobori, ci vei muri”.
17. Si apoi a murit Ohozia, dupa cuvantul Domnului pe care l-a rostit Ilie. Si in locul lui s-a facut rege Ioram, fratele lui Ohozia, in anul al doilea al lui Ioram, fiul lui Iosafat, regele Iudei, caci Ohozia nu avea fecior.
18. Celelalte fapte pe care le-a facut Ohozia sunt scrise in cartea cronicilor regilor lui Israel.
CAPITOLUL 2
Ilie randuieste prooroc pe Elisei
1. In vremea cand Domnul a vrut sa inalte pe Ilie in vartej de vant la cer Ilie a plecat cu Elisei din Ghilgal.
2. Si Ilie a zis catre Elisei: “Stai aici, caci Dumnezeu ma trimite la Betel. Iar Elisei a zis: “Cat este de adevarat ca Domnul este viu si cum este viu si sufletul tau, tot asa de adevarat este ca nu te voi lasa singur”. si s-au dus amandoi la Betel.
3. Si au iesit fiii proorocilor cei din Betel la Elisei si au zis catre el: “Stii oare ca astazi Domnul va sa ridice pe stapanul tau deasupra capului tau?” Si el a zis: “Stiu si eu, dar taceti!”
4. Atunci Ilie a zis catre el: “Elisei, ramai aici, caci Domnul ma trimite la Ierihon”. Iar Elisei a zis: “Cat este de adevarat ca Domnul este viu si viu este si sufletul tau, tot asa de adevarat este ca nu te voi lasa singur!”
5. Si au venit amandoi la Ierihon. Atunci s-au apropiat fiii proorocilor cei din Ierihon de Elisei si i-au zis: “Stii oare ca Domnul ia pe stapanul tau si-l inalta deasupra capului tau?” Si el a raspuns: “Stiu si eu, dar taceti!”
6. A zis Ilie: “Ramai aici, caci Domnul ma trimite la Iordan!” Iar Elisei a raspuns: “Cat este de adevarat ca Domnul este viu si cum este viu si sufletul tau, tot asa de adevarat este ca nu te voi lasa singur!”
7. Si s-au dus amandoi; s-au dus si cincizeci din fiii proorocilor si au stat deoparte in fata lor, iar ei amandoi sedeau langa Iordan.
8. Atunci, luand Ilie mantia sa si strangand-o valatuc, a lovit cu ea apa si aceasta s-a strans la dreapta si la stanga si au trecut ca pe uscat.
9. Iar dupa ce au trecut, a zis Ilie catre Elisei: “Cere ce sa-ti fac, inainte de a fi luat de la tine”. Iar Elisei a zis: “Duhul care este in tine sa fie indoit in mine!”
10. Raspuns-a Ilie: “Greu lucru ceri! Dar de ma vei vedea cand voi fi luat de la tine, va fi asa; iar de nu ma vei vedea, nu va fi”.
11. Pe cand mergeau ei asa pe drum si graiau, deodata s-a ivit un car si cai de foc si, despartindu-i pe unul de altul, a ridicat pe Ilie in vartej de vant la cer.
12. Iar Elisei se uita si striga: “Parinte, parinte, carul lui Israel si caii lui!” Si apoi nu l-a mai vazut. Si apucandu-si hainele le-a sfasiat in doua.
13. Apoi, apucand mantia lui Ilie, care cazuse de la acesta, s-a intors inapoi si s-a oprit pe malul Iordanului.
14. Si a luat mantia lui Ilie care cazuse de la acesta si a lovit apa cu ea, zicand: “Unde este Domnul Dumnezeul lui Ilie?” Si lovind, apa s-a tras la dreapta si la stanga si a trecut Elisei.
15. Iar fiii proorocilor cei din Ierihon, vazandu-l de departe, au zis: “Duhul lui Ilie s-a odihnit peste Elisei! Si au iesi t inaintea lui si i s-au plecat pana la pamant, zicandu-i:
16. “Iata, la noi, robii tai, se afla cincizeci de oameni voinici; sa se duca sa caute pe stapanul tau, poate l-a dus Duhul Domnului si l-a aruncat pe vreun munte sau intr-o vale”. Iar el a zis: “Sa nu-i trimiteti!”
17. Ei insa au staruit mult pe langa el si el, vazand ca nu poate scapa de ei, le-a zis: “Trimiteti-i!” Si au trimis ei cincizeci de oameni si au cautat trei zile si nu l-au gasit;
18. Intorcandu-se apoi aceia la el in Ierihon, unde ramasese in vremea aceea, a zis catre ei Elisei: “Nu v-am spus eu sa nu va duceti?”
19. Iar locuitorii cetatii aceleia au zis catre Elisei: “Iata asezarea cetatii acesteia este buna, dupa cum poate vedea si stapanul nostru, dar apa nu este buna si pamantul este neroditor”.
20. Si el a zis: “Aduceti-mi o oala noua si puneti sare in ea!”
21. Si i-au adus si a iesit el la fantana de apa si, aruncand sarea in ea, a zis: “Asa zice Domnul: Iata am facut apa aceasta sanatoasa si nu va mai pricinui nici vatamare, nici moarte, nici nerodire”.
22. Si s-a facut apa curata pana astazi, dupa cuvantul pe care l-a spus Elisei.
23. De acolo s-a dus el la Betel. Si cum mergea pe drum, au iesit din cetate niste copii si s-au apucat sa rada de al zicand: “Hai, plesuvule, hai!”
24. Iar el, intorcandu-se si vazandu-i, i-a blestemat cu numele Domnului. Atunci, iesind din padure doi ursi, au sfasiat din ei patruzeci si doi de copii.
25. De aici Elisei s-a dus la muntele Carmelului, iar de acolo s-a intors in Samaria.
CAPITOLUL 3
Razboiul lui Ioram cu Moabitii.
1. Ioram, fiul lui Ahab, se facuse rege peste Israel in Samaria, in anul al optsprezecelea al lui Iosafat, regele Iudei, si a domnit doisprezece ani.
2. Acesta a facut lucruri netrebnice in ochii Domnului, dar nu asa cum facuse tatal sau si mama sa, caci el a departat stalpii cu pisanii facuti in cinstea lui Baal, pe care-i facuse tatal sau.
3. Dar de pacatele lui Ieroboam, fiul lui Nabat, care a dus pe Israel in ratacire, s-a tinut si el si nu s-a lasat de ele.
4. Mesa, regele Moabului, era bogat in vite si trimitea regelui lui Israel cate o suta de mii de miei si cate o suta de mii de berbeci netunsi.
5. Dar cand a murit Ahab, regele Moabului s-a razvratit impotriva regelui lui Israel.
6. In vremea aceea a iesit regele Ioram din Samaria si a numarat tot Israelul;
7. Iar dupa aceea s-a dus la Iosafat, regele Iudei, sa-i zica: “Regele Moabului s-a razvratit asupra mea. Vrei sa mergi cu mine la razboi impotriva Moabului?” Iar acesta a zis: “Merg. Cum esti tu, asa sunt si eu; cum este poporul tau, asa este si al meu si cum sunt caii tai, asa sunt si ai mei!”
8. Apoi a zis: “Pe ce drum sa mergem?” Iar el a raspuns: “Pe calea pustiului Edomului”.
9. Si a plecat regele lui Israel si regele Iudei si regele Edomului si au inconjurat cale de sapte zile; dar nu era apa pentru ostire si pentru vitele ce veneau in urma.
10. Atunci a zis regele lui Israel: “Ah, iata a chemat Domnul pe acesti trei regi ca sa-i dea in mainile lui Moab”.
11. Iar Iosafat a zis: “Nu este oare pe aici vreun prooroc al Domnului, ca sa intrebam pe Domnul prin el?” Si auzind, unul din slujitorii regelui lui Israel a zis: “Este aici Elisei, fiul lui Safat, care turna apa pe maini lui Ilie”.
12. A zis Iosafat: “El are cuvantul Domnului”. Si s-au dus la el regele lui Israel si regele Iudei si regele Edomului.
13. Atunci a zis Elisei catre regele lui Israel: “Ce poate fi intre mine si tine? Du-te la proorocii tatalui tau si la proorocii mamei tale!” Iar regele lui Israel a zis catre el: “Ba nu, caci Domnul a chemat aici pe acesti trei regi ca sa-i dea in mainile lui Moab”.
14. Iar Elisei a zis: “Pe cat este de adevarat ca Domnul Savaot, Caruia slujesc, este viu, tot asa este de adevarat ca de nu as cinsti pe Iosafat, regele Iudei, nici nu m-as uita la tine si nici nu te-as vedea!
15. Acum insa chemati-mi un cantaret!” si daca a inceput acesta a canta, s-a atins mana Domnului de Elisei
16. Si acesta a zis: “Asa graieste Domnul: Faceti in valea aceasta santuri.
17. Caci asa zice Domnul: Nu veti vedea vant, nici ploaie nu veti vedea, dar valea aceasta se va umplea de apa, din care veti bea si voi si vitele voastre cele mici si cele mari.
18. Insa acesta este putin lucru in ochii Domnului. El si pe Moab il va da in mainile voastre;
19. Si veti bate toate cetatile cele intarite si toate cetatile insemnate, toti copacii cei mai buni ii veti taia si toate izvoarele de apa le veti astupa si toate ogoarele cele mai bune le veti strica cu pietre”.
20. Dimineata insa, cand se inalta darul de paine, deodata s-a revarsat apa pe drumul dinspre Edom si s-a umplut pamantul de apa.
21. Si cand au auzit Moabitii ca vin regii sa se bata cu ei, s-au adunat toti care erau in stare sa poarte arme, ba si cei mai batrani si au stat da hotar.
22. Iar dimineata s-au sculat de noapte si, cand a stralucit soarele deasupra apei, Moabitilor li s-a parut din departare ca apa aceea este rosie ca sangele.
23. Si au zis: “Acela este sange. Regii aceia s-au luptat intre ei ranindu-se unul pe altul. Acum la prada, Moabe!”
24. Si au venit ei spre tabara israelita. Si s-au sculat Israelitii si au inceput a bate pe Moabiti si acestia au fugit de ai, iar ei i-au urmarit mereu si au batut pe Moabiti.
25. Cetatile lor le-au daramat si in toate ogoarele cele mai bune au aruncat fiecare cu pietre si le-au umplut cu pietre; toate izvoarele de apa le-au astupat si toti copacii cei mai buni i-au taiat; apoi prastiasii au inconjurat Chir-Haresetul si l-au luat si n-au lasat decat numai pietrele.
26. Atunci, vazand regele Moabului ca este biruit in razboi, a luat cu sine sapte sute de oameni, deprinsi la manuirea sabiei, ca sa patrunda la regele Edomului, dar n-a putut.
27. Deci a luat pe fiul sau cel intai nascut, care trebuia sa domneasca in locul lui, si l-a adus ardere de tot pe zid. Aceasta a pricinuit o mare manie asupra Israelitilor si s-au dus de la el, intorcandu-se in tara lor.
CAPITOLUL 4
Minunile Lui Elisei.
1. In vremea aceea o femeie a unuia din fiii proorocilor striga catre Elisei, zicand: “Robul tau, barbatul meu a murit si tu stii ca robul tau era om cu temere de Domnul. Acum insa iata ca au venit datornicii sa ia. robi pe amandoi fiii mei!”
2. Elisei insa i-a zis: “Ce sa-ti fac? Spune-mi ce ai tu in casa?” Iar ea a raspuns: “Roaba ta n-are in casa nimic, afara de un vas cu untdelemn”.
3. A zis Elisei: “Mergi si imprumuta vase din alta parte, pe la toti vecinii tai.
4. Ia vase goale cit de multe si apoi intra si-ti incuie usa dupa tine si dupa fiii tai; apoi toarna untdelemn in toate vasele acelea si pe cele pline da-le la o parte”.
5. Si ducandu-se ea de la dansul a incuiat usa dupa sine si dupa fiii sai; si acestia ii dadeau vasele si ea le umplea.
6. Iar daca s-au umplut vasele, a zis ea catre fiul sau: “Mai da-mi un vas”. El insa a zis: “Nu mai sunt vase”. Si untdelemnul a incetat sa curga.
7. Si venind, ea a spus omului lui Dumnezeu, iar acesta a zis: “Du-te si vinde untdelemnul si-ti plateste datoriile tale, iar cu ceea ce va ramane, cu aceea vei trai tu cu fiii tai”.
8. Intr-una din zile a venit Elisei la Sunem si acolo o femeie bogata l-a poftit la masa si dupa aceea, ori de cate ori trecea pe acolo, totdeauna se abatea sa manance.
9. Si a zis aceasta catre barbatul sau: “Eu stiu ca omul lui Dumnezeu care trece mereu pe aici este sfant;
10. Sa-i facem dar un mic foisor sus si sa-i punem acolo un pat, o masa, un scaun si un sfesnic si, cand va veni pe la noi, sa se duca acolo”.
11. Venind deci Elisei intr-o zi acolo si intrand in foisor, s-a culcat acolo.
12. Si a zis catre Ghehazi, sluga sa: “Cheama pe Sunamiteanca aceasta!” Si a chemat-o si ea a stat inaintea lui.
13. Apoi a zis lui Ghehazi: “Zi-i: Iata tu te ingrijesti atata de noi. Ce sa-ti facem? Nu cumva ai nevoie sa vorbim pentru tine cu regele sau cu capetenia ostirii?” Iar ea a zis: “Nu, caci traiesc in pace in mijlocul poporului meu”.
14. Zis-a iarasi Elisei catre Ghehazi: “Atunci ce sa-i fac?” Iar Ghehazi a raspuns: “Iata, n-are nici un copil si barbatul ei este batran”.
15. Si a zis Elisei: “Cheam-o incoace!” Si a chemat-o si ea a stat in usa.
16. Iar Elisei a zis: “La anul pe vremea asta vei tine in brate un fiu”. Ea a raspuns: “Nu, omule al lui Dumnezeu si stapanul meu, nu amagi pe roaba ta!”
17. Dar femeia aceea a zamislit si in anul urmator, chiar pe vremea aceea, a nascut un fiu, dupa cum ii spusese Elisei.
18. Crescand acel copii, s-a dus intruna din zile la tatal sau, la seceratori.
19. Si a zis catre tatal sau: “Vai, ma doare capul!” Iar acesta a zis catre o sluga: “Du-l la mama lui!”
20. Si l-a luat si l-a dus la mama lui. Si a stat pe bratele ei pana la amiaza si a murit.
21. Atunci ea s-a dus si l-a pus in patul omului lui Dumnezeu si l-a incuiat acolo si a iesit.
22. Apoi a chemat pe barbatul sau si a zis: “Trimite-mi o sluga si o asina, caci ma duc pana la omul lui Dumnezeu si ma intorc indata”.
23. Barbatul a zis: “De ce sa te duci la el? Astazi nu este nici luna noua, nici zi de odihna”. Ea a zis: “Fii pe pace!”
24. Si punand saua pe asina, a zis catre sluga sa: “Ia-o si porneste, dar sa nu ma opresti din mers pana nu-ti voi spune eu!”
25. Si pornind, s-a dus la omul lui Dumnezeu, in muntele Carmelului. Si cand a vazut-o omul lui Dumnezeu din departare, a zis catre sluga sa Ghehazi: “Asta este sunamiteanca aceea!
26. Alearga intru intampinarea ei si intreab-o: Esti sanatoasa? Si barbatul tau e sanatos? Si copilul tau e sanatos?”
27. Si ea a raspuns: “Sunt sanatosi!” Iar daca a ajuns pe munte la omul lui Dumnezeu, s-a apucat de picioarele lui. Atunci Ghehazi a venit sa o dea la o parte; dar omul lui Dumnezeu i-a zis: “Las-o, caci este cu sufletul amarat si Domnul a ascuns aceasta de mine si nu mi-a aratat”.
28. Iar ea a zis: “Au cerut-am eu fiu de la domnul meu? N-am zis eu oare, nu amagi pe roaba ta?”
29. Atunci Elisei a zis catre Ghehazi: “Incinge-ti mijlocul tau, ia toiagul meu in mana ta si du-te; de vei intalni pe cineva, sa nu-i dai buna ziua, sa nu-i raspunzi, si sa pui toiagul meu pe fata copilului!”
30. Iar mama copilului a zis: “Pe cat este de adevarat ca Domnul este viu, cum este viu si sufletul tau, tot asa este de adevarat ca nu te voi lasa!”
31. Atunci el s-a sculat si s-a dus dupa dansa. Ghehazi insa s-a dus inaintea lor si a pus toiagul pe fata copilului; dar n-a fost nici glas, nici raspuns. Si a iesit Ghehazi intru intampinarea lui Elisei si i-a spus, zicand: “Copilul nu se trezeste!”
32. Intrand Elisei in casa, a vazut copilul mort, intins in patul sau.
33. Si dupa ce a intrat, a incuiat usa dupa sine si s-a rugat Domnului.
34. Apoi s-a ridicat si s-a culcat peste copil si si-a pus buzele sale pe buzele lui si ochii sai pe ochii lui si palmele sale pe palmele lui si s-a intins pe el si a incalzit trupul copilului.
35. Sculandu-se apoi, Elisei s-a plimbat prin foisor inainte si inapoi. Dupa aceea s-a dus si s-a intins iar peste copil. si a stranutat copilul de sapte ori si si-a deschis copilul ochii.
36. Atunci a chemat pe Ghehazi si i-a zis: “Cheama pe sunamiteanca aceea!” Si acela a chemat-o si, venind ea, i-a zis: “Ia-ti copilul!”
37. Iar ea apropiindu-se, a cazut la picioarele lui si s-a inchinat pana la pamant. Apoi si-a luat copilul si a iesit.
38. Iar Elisei s-a intors la Ghilgal si era foamete in pamantul acela si fiii proorocilor sedeau inaintea lui. Si a zis Elisei slugii sale: “Pune caldarea cea mare si fierbe ceva pentru fiii proorocilor”.
39. Iar unul dintr-insii, iesind la camp sa adune verdeturi, a gasit o buruiana salbatica, agatatoare, a cules din ea roade o poala plina si, venind, le-a aruncat in caldarea cu fiertura, fara sa le cunoasca.
40. Apoi le-a dat sa manance. Dar indata ce au inceput a manca, au strigat: “Omul lui Dumnezeu, in caldare este moarte!” si n-au mai putut sa manance.
41. Iar el a zis: “Aduceti faina!” Si a presarat-o in caldare si a zis catre Ghehazi: “Da oamenilor sa manance!” si n-a mai ramas in caldare nimic vatamator.
42. Tot pe atunci a venit un om din Baal-Salisa si a adus omului lui Dumnezeu parga de paine douazeci de paini de orz si graunte proaspete de grau intr-un sacusor. Elisei a zis: “Dati oamenilor sa manance!”
43. Iar sluga sa a zis: “Ce sa dau eu de aici la o suta de oameni?” Zis-u Elisei: “Da oamenilor sa manance; caci asa zice Domnul: Se vor satura si va mai si ramane”.
44. Si a dat si s-au saturat si a mai ramas, dupa cuvantul Domnului.
CAPITOLUL 5
Vindecarea lui Neeman. Pedeapsa lui Ghehazi.
l. Neeman, capetenia ostirii regelui Siriei, era om de seama si cu trecere inaintea stapanului sau, pentru ca prin Domnul daduse biruinta Sirienilor. Dar acest ostas vrednic ara lepros.
2. O data Sirienii au iesit in cetate si intre altele luasera din pamantul lui Israel o copila, care acum slujea la femeia lui Neeman.
3. Aceasta a zis catre stapana sa: “O, daca stapanul meu s-ar duce la proorocul cel din Samaria, de buna seama s-ar tamadui de lepra”.
4. Atunci s-a dus Neeman si a spus aceasta stapanului sau: “Asa si asa zice fetita cea din pamantul lui Israel”.
5. Iar regele Siriei a zis catre Neeman: “Scoala si du-te si voi trimite si eu scrisoare regelui lui Israel”. Si s-a dus Neeman, luand cu sine zece talanti de argint, sase mii de sicli de aur si zece randuri de haine;
6. Si a dus regelui lui Israel scrisoarea in care zicea: “Impreuna cu scrisoarea aceasta, trimit pe Neeman, sluga mea, ca sa cureti lepra de pe el”.
7. Cand a citit regele lui Israel scrisoarea, si-a rupt hainele sale si a zis: “Au doara eu sunt Dumnezeu, ca sa omor si sa fac viu, de trimite el la mine, ea sa vindec pe acest om de lepra? Iata acum sa vedeti si sa stiti ca el cauta pricina de dusmanie impotriva mea”.
8. Cand insa a auzit Elisei, omul lui Dumnezeu, ca regele lui Israel si-a rupt hainele sale, a trimis sa i se spuna regelui: “Pentru ce ji-ai rupt tu hainele tale? Lasa-l sa vina la mine si vor cunoaste ca este prooroc in Israel”.
9. Si a venit Neeman cu caii si cu caruta sa, oprindu-se la poarta casei lui Elisei.
10. Iar Elisei a trimis la el pe sluga sa sa-i zica: “Du-te si te scalda de sapte ori in Iordan, ca ti se va innoi trupul tau si vei fi curat!”
11. Neeman insa s-a maniat si a plecat, zicand: “Iata, socoteam ca va iesi el si, stand la rugaciune, va chema numele Domnului Dumnezeului sau, isi va pune mana pe locul bolnav si va curati lepra.
12. Au doara Abana si Farfar, raurile Damascului, nu sunt ele mai bune decat toate apele lui Israel? Nu puteam eu oare sa ma scald in ele si sa ma curat? Si asa s-a intors si a plecat manios.
13. Dar slugile lui, apropiindu-se, i-au grait si i-au zis: “Stapane, daca proorocul ti-ar fi zis sa faci ceva insemnat, oare n-ai fi facut? Cu atat mai vartos trebuie sa faci cand ti-a zis numai: Spala-te si vei fi curat!”
14. Atunci el s-a coborat si s-a cufundat de sapte ori in Iordan, dupa cuvantul omului lui Dumnezeu, si i s-a innoit trupul ca trupul unui copil mic si s-a curatit.
15. Atunci s-a intors la omul lui Dumnezeu cu toti cei ce-l insoteau si, venind, a stat inaintea lui si a zis: “Iata am cunoscut ca in tot pamantul nu este Dumnezeu decat numai in Israel! Deci, ia un dar de la robul tau!”
16. Iar Elisei a zis: “Pe cat este de adevarat ca Domnul, inaintea Caruia slujesc, este viu, tot atat este de adevarat ca nu voi primi”.
17. Acela insa il silea sa primeasca, dar el n-a vrut. Atunci a zis Neeman: “Daca nu, atunci sa sa dea robului tau pamant cat pot duce doi catari, pentru ca de aici inainte robul tau nu va mai aduce arderi de tot si jertfe la alti dumnezei afara de Domnul.
18. Numai iata ce sa ierte Domnul robului tau: Cand va merge stapanul meu in templul lui Rimon, ca sa se inchine acolo, si se va sprijini de mana mea, si ma voi inchina si eu in templul lui Rimon, atunci, pentru inchinarea mea in templul lui Rimon, sa ierte Domnul pe robul tau la asemenea intamplare”.
19. Elisei l-a raspuns: “Mergi in pace!” Si el s-a dus.
20. Iar daca s-a departat putin, Ghehazi, sluga lui Elisei, omul lui Dumnezeu, si-a zis: “Iata, stapanul meu n-a vrut sa ia din mana acestui Neeman Sirianul ceea ce i-a adus. Pe cat de adevarat ca Domnul este viu, asa este de adevarat ca voi alerga dupa el si voi lua de la el ceva”.
21. Si a alergat Ghehazi dupa Neeman, iar Neeman, vazandu-l alergand dupa el, s-a coborat din caruta inaintea lui si a zis: “Cu pace vii?”
22. Si Ghehazi a raspuns: “Cu pace. M-a trimis stapanul meu sa-ii spun: Iata au venit acum la mine din muntele lui Efraim doi tineri din fiii proorocilor; da-le un talant de argint si doua randuri de haine”.
23. Si a zis Neeman: “Ia, rogu-te, doi talanti de argint”. Si l-a rugat, si s legat doi talanti de argint in doi saci si doua randuri de haine si le-a dat la doua slugi care le-a dus inaintea lui.
24. Iar daca au ajuns sub deal, le-a luat din mainile lor si le-a ascuns in casa. Apoi a dat drumul oamenilor de s-au dus.
25. Cand insa a venit si s-a aratat stapanului sau, Elisei i-a zis: “De unde vii Ghehazi?” Si El a raspuns: “Robul tau n-a fost nicaieri”.
26. Iar Elisei i-a zis: “Au doar inima mea nu te-a intovarasit cand omul acela s-a dat jos din caruta si a venit in intampinarea ta? Este timpul oare sa iau argint si haine, maslini si vii, vite mari sau marunte, robi sau roabe?
27. Sa se lipeasca dar lepra lui Neeman de tine si de urmasii tai in veci”. Si a iesit Ghehazi de la Elisei alb de lepra ca zapada.
CAPITOLUL 6
Alte minuni facute de Elisei.
1. Atunci au zis fiii proorocilor catre Elisei: “Iata, locul unde traim aici la tine e stramt pentru noi.
2. Sa mergem dar la Iordan si sa luam de acolo fiecare cate o barna si sa ne facem locuinta acolo”.
3. Si el a zis: “Duceti-va!” Iar unul a zis: “Fa mila si mergi si tu cu robii tai!” Si el a zis: “Merg!” Si s-a dus cu ei.
4. Si ajungand la Iordan, s-au apucat de taiat copaci.
5. Si cand a pravalit unul o barna, i-a cazut toporul in apa si a strigat acela si a zis: “Ah, stapanul meu! Acesta il luasem imprumut!”
6. A zis omul lui Dumnezeu: “Unde a cazut?” Si acela i-a aratat locul. Iar Elisei a taiat o bucata de lemn si, aruncand-o acolo, a iesit toporul deasupra. Apoi a zis: “Ia-ti-l!”
7. Si acela a intins mana si l-a luat.
8. In vremea aceea s-a ridicat regele Siriei cu razboi impotriva Israelitilor si s-a sfatuit cu slujitorii sai zicand: “Am sa asez tabara in cutare sau in cutare loc”.
9. Si a trimis omul lui Dumnezeu la regele lui Israel sa i se spuna: “Pazeste-te de a trece prin locul acela; caci acolo s-au ascuns Sirienii”.
10. Si a trimis regele lui Israel la locul acela de care-i graise omul lui Dumnezeu si-i spusese sa se fereasca si s-a pazit de el mereu.
11. Si s-a nelinistit inima regelui Siriei de intamplarea aceasta si, chemand pe slujitorii sai, a zis: “Spuneti-mi care din ai vostri este in legatura cu regele lui Israel?”
12. Si raspunzand unul din slujitori, a zis: “Nimeni, stapanul meu rege. Dar Elisei proorocul, pe care-l are Israel, spune regelui lui Israel pana si cuvintele ce le graiesti tu in odaia ta de culcare”.
13. A zis regele: “Duceti-va si aflati unde este, caci am sa trimit sa-l iau”. Si i s-a spus: “Iata, este in Dotan”.
14. Si a trimis acolo cai si care si multime de ostire, care au venit noaptea si au impresurat cetatea.
15. Iar dimineata slujitorul omului lui Dumnezeu, sculandu-se si iesind a vazut ostirea imprejurul cetatii, Si caii si carele; si a zis slujitorul sau catre el: “Vai, stapanul meu! Ce sa facem?”
16. El insa i-a zis: “Nu te teme, pentru ca cei ce sunt cu noi sunt mai numerosi decat cei ce sunt cu ei”.
17. Si s-a rugat Elisei si a zis: “Doamne, deschide-i ochii ca sa vada!” Si a deschis Domnul ochii slujitorului si acesta a vazut ca tot muntele era plin de cai si care de foc imprejurul lui Elisei.
18. Iar cand au venit asupra lui Sirienii, Elisei s-a rugat Domnului si a zis: “Loveste-i cu orbire!” Si Domnul i-a orbit, dupa cuvantul lui Elisei.
19. Apoi Elisei le-a zis: “Nu este acesta drumul si nici cetatea nu este aceasta. Dar veniti dupa mine si eu va voi duce la omul acela pe care-l cautati!” Si i-a dus in Samaria.
20. Iar la intrarea lor in Samaria, Elisei a zis: “Doamne, deschide-ne ochii ca sa vada!” Si le-a deschis Domnul ochii si au vazut ca sunt in Samaria.
21. Si vazandu-i, regele lui Israel a zis catre Elisei: “Sa-i ucid, parinte?”
22. Iar Elisei a zis: “Sa nu-i ucizi. Au doara cu arcul tau si cu sabia ta i-ai prins ca sa-i ucizi? Da-le paine si apa, sa manance si sa bea si apoi sa se duca la domnul lor”.
23. Si le-a facut masa mare si ei au mancat si au baut. Dupa aceea le-a dat drumul si s-au dus la stapanul lor. Si n-au mai venit taberele siriene in tara lui Israel.
24. Dupa aceea a adunat Benhadad, regele Siriei, toata ostirea sa si a venit si a impresurat Samaria.
25. Si a fost in Samaria foamete mare in timpul impresurarii lor, incat un cap de asin se vindea cu optzeci de sicli de argint si un sfert de capatana de ceapa salbatica se vindea cu cinci sicli de argint.
26. Si trecand odata regele lui Israel pe zid, o femeie, plangand, i-a zis: “Ajuta-ma, domnul meu rege!”
27. Si regele i-a zis: “De nu te va ajuta Domnul, cu ce te pot ajuta eu? Au doara eu vin de la arie sau de la teascuri?” Apoi i-a zis regele: “Ce ai?” Iar ea a raspuns:
28. “Iata, femeia aceasta mi-a zis: Da pe fiul tau sa-l mancam astazi, iar pe fiul meu il vom manca maine.
29. Si asa am fiert noi pe fiul meu si l-am mancat; si a doua zi am zis catre ea: Da acum pe fiul tau sa-l mancam. Ea insa a ascuns pe fiul sau”.
30. Si auzind regele cuvintele femeii, si-a rupt hainele si apoi a trecut inainte pe zidul cetatii, iar poporul a vazut ca pe dinauntru trupul sau era imbracat in haina de jale.
31. Apoi a zis regele: “Sa ma pedepseasca Dumnezeu cu toata asprimea daca va ramane azi capul lui Elisei, fiul lui Safat, pe umeri”.
32. Elisei insa sedea in casa sa si batranii sedeau impreuna cu el. Si a trimis regele un om al sau; dar inainte de a veni cel trimis la el, el a zis catre batrani: “Stiti voi oare ca acest fiu de ucigas a trimis sa mi se taie capul? Bagati de seama; cand va veni trimisul lui, sa incuiati usa si sa-l opriti la usa. Dar iata si zgomotul pasilor stapanului sau se aude in urma lui!”
33. Si inca graind el cu ei, a venit la el trimisul si a zis: “Iata, ce necaz a venit de la Domnul! Ce sa mai asteptam acum de la Domnul?”
CAPITOLUL 7
Ieftinatatea in Samaria.
l. Iar Elisei a zis: “Ascultati cuvantul Domnului! Asa zice Domnul: Maine, pe vremea aceasta, in poarta Samariei o masura de faina din cea mai buna va fi un siclu si doua masuri de orz tot un siclu”.
2. Slujbasul de al carui brat se sprijinea regele a raspuns: “Chiar daca Domnul ar deschide ferestrele cerului nici atunci n-ar putea fi una ca aceasta!” Iar Elisei a zis: “Iata asa ai sa vezi cu ochii tai, dar tu nu vei manca din acelea!”
3. In vremea aceasta la poarta Samariei se aflau patru oameni leprosi si ziceau unul catre altul: “Ce sedem noi aici si asteptam moartea?
4. De ne vom hotari sa ne ducem in cetate, in cetate e foamete si vom muri acolo; iar daca vom sedea aici, tot vom muri. Sa ne ducem mai bine in tabara Sirienilor! De ne vor lasa cu viata, vom trai, de nu, vom muri”.
5. Si s-au sculat ei in amurg, ca sa se duca in tabara Sirienilor. Dar cand au ajuns la marginea taberei Sirienilor, acolo nu mai era nici un om;
6. Caci Domnul facuse in tabara Sirienilor sa se auda zgomot de care si nechezat de cai si zgomot de ostire mare. Si au zis ei unul catre altul: “De buna seama, regele lui. Israel a tocmit sa vina impotriva noastra pe regii Heteilor si ai Egiptului”.
7. Si s-au sculat si au fugit in amurg si si-au lasat corturile, caii, asinii lor si toata tabara cum era si au fugit, ca sa-si scape viata.
8. Ajungand deci leprosii aceia la marginea taberei, au intrat intr-un cort si au mancat si au baut si au luat de acolo argint si aur si haine si s-au dus de le-au ascuns. Si s-au mai dus si in alt cort si au luat si de acolo si au ascuns.
9. Apoi au zis unul catre altul: “Ceea ce facem, nu facem bine. Ziua aceasta este zi de veste buna. Daca intarziem si asteptam lumina zilei atunci vina va cadea asupra noastra. Hai deci sa vestim casa regelui!”
10. Si au venit ei si au strigat pe portarii cetatii si le-au povestit, zicand: “Noi am fost in tabara Sirienilor si iata acolo nu se vedea nimeni si nu se auzea nimic, ci numai cai legati si corturi cum trebuie sa fie”.
11. Si portarii au strigat si au dat de veste la casa regelui.
12. Si s-a sculat regele noaptea si a zis slugilor sale: “Am sa va spun ce fac Sirie cu noi: Ei stiu ca noi suferim de foame si au iesit din tabara si s-au ascuns in camp, cugetand asa: Cand vor iesi ei din cetate, ii vom prinde vii si vom navali in cetate”.
13. Dar unul din cei ce slujeau inaintea lui a raspuns si a zis: “Sa se ia cei cinci cai ramasi care mai sunt in cetate (din toata tabara lui Israel numai atata mai ramasese; cealalta tabara a lui Israel pierise toata) si sa trimitem oameni sa vada”.
14. Au luat deci doua perechi de cai inhamati la carute si a trimis regele pe urma ostirii siriene, zicand: “Duceti-va si vedeti!”
15. Si s-au dus dupa ei pana la Iordan si iata tot drumul era semanat cu haine si cu lucruri aruncate de Sirieni in graba lor. si s-au intors trimisii si au spus regelui.
16. Atunci a iesit poporul si a pradat tabara siriana si a fost masura de faina din cea mai buna un siclu si doua masuri de orz un siclu, dupa cuvantul Domnului.
17. Iar regele a luat pe slujitorul acela de mana caruia se sprijinea si l-a randuit de paza la poarta cetatii; acesta a fost calcat in picioare de popor si a murit la poarta, cum zisese omul lui Dumnezeu cand venise trimisul regelui la el;
18. Pentru ca atunci cand omul lui Dumnezeu a spus regelui asa: “Maine pe vremea aceasta in poarta Samariei doua masuri de orz vor fi un siclu si o masura de faina din cea mai buna va fi tot un siclu”,
19. Atunci acest slujitor a raspuns omului lui Dumnezeu si a zis: “Chiar daca Domnul va deschide ferestrele cerului, nici atunci n-ar putea fi una ca aceasta!” Iar Elisei i-a zis: “Vei vedea-o cu ochii tai, dar nu vei manca din ea!”
20. Si asa s-a intamplat cu el: l-a calcat poporul in poarta si a murit.
CAPITOLUL 8
Proorocii ale lui Elisei.
1. In vremea aceea a grait Elisei cu femeia careia ii inviase copilul si i-a zis: “Scoala si du-te de la casa ta si traieste unde vei putea, caci Domnul a chemat foametea si aceea va veni asupra pamantului pentru sapte ani”.
2. Si s-a sculat femeia aceea si a facut dupa cuvantul omului lui Dumnezeu si s-a dus ea si casa sa si a trait in pamantul Filistenilor sapte ani.
3. Iar dupa trecerea celor sapte ani s-a intors femeia aceea din pamantul Filistenilor si a venit sa roage pe rege pentru casa sa si pentru tarina sa.
4. Tocmai atunci regele vorbea cu Ghehazi, sluga omului lui Dumnezeu, si a zis: “Povesteste-mi tot ce este mai insemnat din cate a facut Elisei!”
5. Si pe cand istorisea el regelui despre copilul inviat de Elisei, a rugat pe rege pentru casa sa si pentru tarina sa. Si a zis Ghehazi: “Stapanul meu rege, aceasta este chiar femeia aceea si el este acel fiul al ei pe care l-a inviat Elisei”.
6. Si a intrebat regele si pe femeie si i-a povestit si ea. Atunci regele i-a dat pe unul de la curte, zicand: “Sa i se intoarca toate cate sunt ale ei si toate veniturile tarinei din ziua cand ea a parasit tarina pana acum”.
7. Si a venit Elisei in Damasc, cand Benhadad, regele Siriei, era bolnav. Si i s-a spus acestuia si i s-a zis: “A venit aici omul lui Dumnezeu”.
8. Iar regele a zis catre Hazael: “Ia in mana ta un dar si du-te in intampinarea omului lui Dumnezeu si intreaba pe Domnul prin el, zicand: Ma voi insanatosi eu, oare, de boala aceasta?”
9. Si s-a dus Hazael in intampinarea lui si a luat dar in mana sa din cele mai bune lucruri din Damasc cat pot duce patruzeci de camile si a venit si a stat inaintea fetei lui si a zis: “Benhadad, fiul tau, regele Siriei, m-a trimis la tine sa intreb: Ma voi insanatosi eu, oare, de. boala aceasta?”
10. Iar Elisei i-a zis: “Du-te si spune-i: “Te vei insanatosi!” Cu toate acestea, Domnul mi-a descoperit ca el va muri”.
11. Si si-a indreptat Elisei privirile spre Hazael si l-a privit mult, apoi a plans omul lui Dumnezeu.
12. Si a zis Hazael. “De ce plange domnul meu?” Si el a zis: “Pentru ca stiu ce rau ai sa faci tu fiilor lui Israel; taria lor o vei da focului, pe tinerii lor cu sabia ii vei ucide, pe copiii lor de san ii vei omori si pe cele insarcinate ale lor le vei taia”.
13. A zis Hazael: “Robul tau este caine ca sa faca asemenea lucru necugetat?” Si Elisei a zis: “Domnul mi-a aratat in tine pe regele Siriei”.
14. Si s-a dus Hazael de la Elisei si a venit la domnul sau si acesta i-a zis: “Ce ti-a grait Elisei?” Iar el a zis: “Mi-a grait ca ai sa te faci sanatos”.
15. A doua zi insa a luat o invelitoare, a udat-o cu apa, a pus-o pe fata lui si a murit regele. Si in locul lui s-a facut rege Hazael.
16. In anul al cincilea al lui Ioram, fiul lui Ahab, regele lui Israel, in locul lui Iosafat, regele Iudei, s-a facut rege Ioram, fiul lui Iosafat, regele Iudei.
17. Acesta era de treizeci si doi de ani cand s-a facut rege.
18. El a domnit in Ierusalim opt ani si a pasit pe urma regilor lui Israel, cum se purtase casa lui Ahab, pentru ca fata lui Ahab era sotia lui Iosafat si a facut lucruri rele in ochii Domnului.
19. Cu toate acestea Domnul n-a vrut sa piarda pe Iuda pentru David, robul Sau, deoarece ii fagaduise ca ii va da totdeauna o faclie printre fiii sai.
20. In zilele lui Ioram a iesit Edom de sub mana lui Iuda si ei si-au pus rege.
21. Si s-a dus Ioram la Tair si impreuna cu el s-au dus toate carele lui. Apoi s-a sculat el noaptea si a lovit pe Edomitii care-l impresurasera, si pe capeteniile carelor, dar poporul a fugit in corturile sale.
22. Edom a iesit de sub mana lui Iuda si a ramas asa pana in ziua de astazi.
23. Si tot atunci a iesit si Libna. Celelalte fapte pe care le-a facut Ioram, sunt scrise in cartea faptelor regilor lui Iuda.
24. Si a raposat Ioram cu parintii sai si a fost ingropat cu parintii sai in cetatea lui David, iar in locul lui s-a facut rege Ohozia, fiul sau.
25. In anul al doisprezecelea al lui Ioram, fiul lui Ahab, regele lui Israel, s-a facut rege in Iuda Ohozia, fiul lui Ioram, regele Iudei.
26. Ohozia era de douazeci si doi de ani cand s-a facut rege si a domnit un an in Ierusalim. Numele mamei lui era Atalia, fiica lui Omri, regele lui Israel.
27. Ohozia a pasit pe urmele casei lui Ahab si a facut rele in ochii Domnului, ca si casa lui Ahab, pentru ca era inrudit cu casa lui Ahab.
28. Si s-a dus el cu Ioram, fiul lui Ahab, la razboi impotriva lui Hazael, regele Siriei, la Ramot in Galaad. Atunci au ranit Sirienii pe Ioram.
29. Si regele Ioram s-a intors ca sa se vindece in Izreel de rana ce i-o pricinuisera Sirienii la Ramot cand se luptase cu Hazael, regele Siriei. Iar Ohozia, fiul lui Ioram, regele Iudei, a venit sa-l vada pe Ioram, fiul lui Ahab, in Izreel, caci acesta era bolnav.
CAPITOLUL 9
Iehu uns rege. Moartea lui Ioram. Ohozia si Izabela.
1. Atunci Elisei proorocul a chemat pe unul dintre fiii proorocilor si i-a zis: “Incingeti mijlocul si ia acest vas cu untdelemn in mana ta si du-te la Ramot in Galaad.
2. Iar daca vei ajunge acolo, cauta pe Iehu, fiul lui Iosafat, fiul lui Nimsi, si, apropiindu-te, porunceste-i sa iasa dintre fratii lui si du-l in camara cea mai dinauntru.
3. Apoi ia vasul cu untdelemn si toarna pe capul lui si zi: Asa zice Domnul: Iata te ung rege peste Israel. Dupa aceea deschide usa si fugi fara zabava”.
4. Si s-a dus tanarul, sluga proorocului, la Ramot in Galaad.
5. Si ajungand acolo, a vazut pe capeteniile ostirii sezand si a zis: “Am un cuvant catre tine, capetenie!” Si a zis Iehu: “Catre care din noi toti?” Iar el a zis: “Catre tine, capetenie!”
6. Atunci s-a sculat acesta si a intrat in casa. Iar tanarul a turnat untdelemn pe capul lui si i-a zis: “Asa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Te ung rege peste poporul Domnului, peste Israel.
7. Tu vei nimici casa lui Ahab, stapanul tau, de la fata Mea si vei razbuna asupra Izabelei sangele robilor Mei, proorocii, si sangele tuturor slujitorilor Domnului.
8. Toata casa lui Ahab va pieri si voi starpi din ai lui Ahab pe tot cel de parte barbateasca, pe cel rob si pe cel slobod in Israel;
9. Voi face casa lui Ahab ca si casa lui Ieroboam, fiul lui Nabat si ca si casa lui Baesa, fiul lui Ahia.
10. Iar pe Izabela, cainii o vor manca in campia lui Izreel si nimeni nu o va ingropa”. Apoi tanarul a deschis usa si a fugit.
11. Dupa aceea a iesit Iehu la slujitorii domnului sau si acestia i-au zis: “E pace? De ce a venit acest necunoscut la tine?” Si el i-a zis: “Voi cunoasteti pe acest om si de ce a venit”. Iar ei au zis: “Nu este adevarat!
12. Spune-ne!” Si el le-a zis: “Iata el mi-a spus: Asa graieste Domnul: Iata te ung rege peste Israel”.
13. Atunci ei s-au grabit sa-si ia fiecare haina sa si i-au asternut-o pe trepte, au trambitat si au zis: “Iehu s-a facut rege!”
14. S-a sculat deci Iehu; fiul lui Iosafat, fiul lui Nimsi, impotriva lui Ioram. Ioram insa fusese cu toti Israelitii la Ramot in Galaad si-l aparase impotriva lui Hazael, regele Siriei.
15. Iar acum regele Ioram se intorsese la Izreel, ca sa se vindece de ranile ce i le pricinuisera Sirienii, cand se luptase el cu Hazael, regele Siriei. Si a zis Iehu: “Daca sunteti de parerea mea, sa nu iasa nimeni din cetate, ca sa dea de veste la Izreel”.
16. Apoi a incalecat Iehu pe cal si s-a dus in Izreel, unde zacea Ioram, regele lui Israel si se ingrijea de ranile ce i le pricinuisera Sirienii la Ramot, in timpul luptei cu Hazael, regele Siriei, cel tare si puternic si unde venise Ohozia, regele Iudei, ca sa cerceteze pe Ioram.
17. In turnul din Izreel statea un ostas de straja. Vazand acesta ceata lui Iehu venind, a zis: “Vad o ceata!” Iar Ioram a zis: “Ia un calaret si trimite-l in intampinare, ca sa intrebe: Cu pace vii?”
18. Si s-a dus calaretul calare in intampinarea lui si a zis: “Cu pace vii?” Iar Iehu a zis: “Ce ai tu cu pacea? Treci in urma mea!” si straja a dat de veste, zicand: “A ajuns la ei, dar nu se intoarce”:
19. Si a trimis alt calaret si acesta s-a dus la ei si a zis: “Asa zice regele: Cu pace vii?” Iar Iehu a zis: “Ce ai tu cu pacea? Treci in urma mea!”
20. Si a vestit straja, zicand: “A ajuns la ei, dar nu se intoarce. Si mersul parc-ar fi al lui Iehu, fiul lui Nimsi, pentru ca merge nebuneste”.
21. Atunci Ioram a zis: “Inhama!” Si au inhamat la carul lui: Si a iesit Ioram, regele lui Israel si Ohozia; regele Iudei, fiecare in carul sau, in intampinarea lui Iehu si s-au intalnit cu el in tarina lui Nabot Izreeliteanul.
22. Si cand a vazut Ioram pe Iehu, a zis: “Cu pace, Iehu? Iar el a zis: “Ce pace, cand sunt atatea desfranarile Izabelei, mama ta, si vrajitoriile ei?”
23. Si intorcandu-se Ioram sa fuga, a zis catre Ohozia: “Vanzare, Ohozia!
24. Iar Iehu si-a intins arcul cu mana sa si a lovit pe Ioram intre umeri si sageata a trecut prin inima lui si el a cazut in carul sau.
25. Si a zis Iehu catre Bidcar, capetenia ostirii: “Ia-l si-l arunca in tarina lui Nabot Izreeliteanul, caci adu-ti aminte ca atunci cand mergeam eu si cu tine calari in urma lui Ahab, tatal sau, Domnul a rostit impotriva lui proorocia aceasta:
26. Adevarat, am vazut ieri sangele fiilor lui, zice Domnul, si Ma voi razbuna pe tine in tarina aceasta. Deci ia-l si-l arunca in tarina, dupa cuvantul Domnului”.
27. Iar Ohozia, regele lui Iuda, vazand aceasta, a fugit pe drum spre casa ce se afla in gradina. Dar Iehu a alergat dupa el, zicand: “Ucide-ti-l si pe el in car!” Si l-au lovit pe inaltimea Gur, care vine langa Ibleam. Si a fugit Ohozia la Moghido si a murit acolo.
28. Iar slujitorii lui l-au dus la Ierusalim, l-au ingropat in mormant cu parintii lui, in cetatea lui David.
29. Ohozia se facuse rege in Iuda in anul al unsprezecelea al lui Ioram, fiul lui Ahab.
30. Apoi Iehu a venit in Izreel. Iar Izabela, fiind instiintata de aceasta, si-a uns fata, si-a impodobit capul si privea de la fereastra.
31. Iar cand a intrat Iehu pe poarta, ea a zis: “Zimri, ucigasul stapanului sau, va avea el oare pace?”
32. Si ridicandu-si el fata sa si privind spre fereastra, a zis: “Cine, cine este cu mine?” Atunci s-au plecat spre el doi sau trei eunuci;
33. Si el le-a zis: “Aruncati-o jos!” Si au aruncat-o si a tasnit sangele ei pe zid si pe caii care au calcat-o in picioare.
34. Dupa aceea a venit Iehu de a mancat si a baut si a zis: “Cautati pe ticaloasa aceea si ingropati-o, caci e fiica de rege!”
35. Si s-au dus sa o ingroape, dar n-au mai gasit nimic din ea, decat numai teasta, picioarele si palmele mainilor.
36. Si s-au intors si i-au spus. Iar el a zis: “Asa a fost cuvantul Domnului, rostit prin robul Sau Ilie Tesviteanul, zicand: In tarina Izreel cainii vor manca trupul Izabelei;
37. Si va fi trupul Izabelei in tarina Izreel ca gunoiul pe ogor, incat nimeni nu va zice: Iata ea e Izabela!”
CAPITOLUL 10
Starpirea neamului lui Ahab si a slujitorilor lui Baal.
1. Ahab avea in Samaria saptezeci de fii. Si a scris Iehu scrisori si le-a trimis la Samaria capeteniilor cetatii, batranilor si celor ce cresteau pe copiii lui Ahab,
2. Zicand: “Cand va ajunge scrisoarea aceasta la voi, la care se afla si fiii domnului vostru, precum si care si cai, cetatea intarita si arme,
3. Sa alegeti pe cel mai bun si mai vrednic dintre fiii domnului vostru si sa-l puneti pe tronul tatalui sau si sa va luptati pentru casa domnului vostru”.
4. Acestia insa s-au speriat cumplit si au zis: “Iata, doi regi nu i-au putut sta inainte; cum dar vom sta noi?”
5. Si capetenia casei domnesti, capeteniile cetatii, batranii si cei ce cresteau pe copiii regelui au trimis la Iehu sa-i spuna: “Noi suntem robii tai si ce ne vei zice, aceea vom face; nu vom pune pe nimeni rege, ci fa ceea ce-ti place”.
6. Si le-a scris Iehu scrisoare a doua oara si le-a zis: “De sunteti ai mei si de va supuneti cuvantului meu, atunci ridicati capetele fiilor domnului vostru si veniti la mine in Izreel, maine pe vremea aceasta”. Fiii regelui erau in numar de saptezeci si-i cresteau oameni de vaza ai cetatii.
7. Cand a ajuns la ei scrisoarea, ei au luat pe fiii regelui si i-au junghiat pe toti cei saptezeci, au pus capetele in panere si le-au trimis la el in Izreel.
8. Si venind trimisul, i-a adus stire si a zis: “S-au adus capetele fiilor regelui”. Iar el a zis: “Asezati-le pana dimineata in doua gramezi la poarta”.
9. Si iesind el dimineata a stat si a zis catre tot poporul: “Voi nu sunteti vinovati. Iata eu m-am sculat impotriva stapanului meu si l-am ucis.
10. Dar pe acestia cine i-a omorat? Sa stiti deci ca nimic din ceea ce a spus Domnul impotriva casei lui Ahab n-a ramas neimplinit. Domnul a facut ce zisese prin robul Sau Ilie”.
11. Si a omorat Iehu pe toti cei ce ramasesera din casa lui Ahab in Izreel si pe toti cei mari ai lui si pe cei de aproape ai lui si pe preotii lui, incat n-a scapat nici unul.
12. Apoi sculandu-se, a plecat sa mearga la Samaria. Dar in drumul sau, ajungand la Bet-Eched, adica la Colibele Pastorilor,
13. Iehu a intalnit pe fratii lui Ohozia, regele Iudei, si le-a zis: “Cine sunteti voi?” Iar ei au raspuns: “Noi suntem fratii lui Ohozia si ne ducem sa aflam de sanatatea fiilor regelui si a fiilor reginei”.
14. Si el a zis: “Prinde-ti-i de vii!” Si i-au prins de vii si i-au junghiat la fantana de langa Colibele Pastorilor. Aceia erau patruzeci si doi de oameni si n-a mai ramas nici unul din ei.
15. Apoi plecand de acolo, s-a intalnit cu Ionadab, fiul lui Recab, care venea in intampinarea lui, si l-a salutat si a zis: “Inima ta este ea oare cum este inima mea catre inima ta?” Iar Ionadab a zis: “Da”. “De este asa, da-mi mana!” Si i-a dat mana si l-a ridicat la el in car,
16. Zicand: “Hai cu mine, ca sa vezi ravna mea pentru Domnul”. Si l-a asezat in car.
17. Si ajungand in Samaria, a ucis pe toti cei ce ramasesera din ai lui Ahab in Samaria si asa a starpit neamul lui cu totul, dupa cuvantul Domnului ce-l rostise prin Ilie.
18. Apoi a adunat Iehu tot poporul si a zis: “Ahab a slujit putin lui Baal; Iehu insa ii va sluji mai mult.
19. Deci chemati la mine pe toti proorocii lui Baal, pe toti slujitorii lui si pe toti preotii lui, si nimeni sa nu lipseasca, pentru ca am sa fac o jertfa mare lui Baal. Tot cel ce va lipsi nu va ramane cu viata”. Iehu insa a facut aceasta cu gand viclean, ca sa starpeasca pe slujitorii lui Baal.
20. Si a zis Iehu: “Vestiti o zi de sarbatoare in cinstea lui Baal!”
21. Si au vestit, iar Iehu a trimis in tot Israelul de au venit toti slujitorii lui Baal si n-a ramas nici unul care sa nu fi venit. Dupa aceea au intrat in templul lui Baal si s-a umplut templul de la un capat la celalalt.
22. Atunci a zis Iehu catre pastratorul vesmintelor: “Adu vesminte pentru toti slujitorii lui Baal”. Si acela le-a adus vesminte.
23. Apoi a intrat si Iehu cu Ionadab, fiul lui Recab, in templul lui Baal si a zis slujitorilor lui Baal: “Cautati si vedeti nu cumva se afla printre voi careva din slujitorii Domnului, pentru ca aici trebuie sa fie numai slujitorii lui Baal singuri”.
24. Apoi s-au apropiat ei sa faca jertfele si arderile de tot. Iar Iehu a pus afara optzeci de oameni si le-a zis: “Sufletul aceluia caruia ii va scapa careva din oamenii pe care vi-i voi da in maini, va fi in locul celui scapat”.
25. Iar dupa ce s-a ispravit arderea de tot, Iehu a zis catre ostenii sai si catre capeteniile lor: “Duceti-va si-i ucideti si sa nu scape nici unul”. Ostenii si capeteniile i-au lovit cu ascutisul sabiei si i-au aruncat acolo.
26. Apoi s-au dus in cetate unde era capistea lui Baal, au scos idolii din capistea lui Baal si i-au ars;
27. Si au sfaramat chipul cel cioplit al lui Baal si au daramat capistea lui Baal si au facut din ea loc de necuratenii pana in ziua de astazi.
28. Astfel a starpit Iehu pe Baal din pamantul lui Israel;
29. Iar in ce priveste pacatele lui Ieroboam, feciorul lui Nabat, care a dus pe Israel in ispita, de la acestea nu s-a departat nici Iehu; nu s-a lepadat de viteii de aur, din Betel si Dan.
30. Si a zis Domnul catre Iehu: “Pentru ca tu cu placere ai facut ceea ce era drept in ochii Mei si ai indeplinit impotriva casei lui Ahab tot ceea ce aveam la inima Mea, feciorii tai pana la al patrulea neam vor sedea pe tronul lui Israel”.
31. Dar Iehu nu s-a silit sa umble din toata inima dupa legea Domnului Dumnezeului lui Israel si nu s-a abatut de la pacatele lui Ieroboam, care a dus pe Israel in ispita.
32. In zilele acelea a inceput Domnul sa taie parti din pamantul lui Israel si Hazael a lovit hotarele lui Israel,
33. Pustiind la rasarit de Iordan tot pamantul Galaadului, al lui Gad, al lui Ruben si al lui Manase, incepand de la Aroer, care vine langa Arnon, si Galaadul si Vasanul.
34. Celelalte fapte ale lui Iehu, tot ce a facut el, precum si vitejiile lui sunt scrise in cartea faptelor regilor lui Israel.
35. Si a raposat Iehu cu parintii sai in Samaria, iar in locul lui s-a facut rege Ioahaz, fiul sau.
36. Iar timpul domniei lui Iehu peste Israel, in Samaria, a fost de douazeci si opt de ani.
CAPITOLUL 11
Atalia. Ungerea lui Ioas
1. Atalia, mama lui Ohozia, vazand ca fiul sau a murit, s-a sculat si a starpit tot neamul regesc.
2. Dar Ioseba, fiica regelui Ioram, sora lui Ohozia, a furat pe Ioas, fiul lui Ohozia, dintre fii regelui care trebuiau ucisi si l-a dus pe ascuns in odaia de dormit, impreuna cu doica lui, si l-a ascuns de Atalia si n-a fost ucis.
3. Acesta a stat ascuns impreuna cu ea in templul Domnului sase ani, in care timp a domnit peste tara Atalia.
4. Iar in anul al saptelea a trimis Iehoiada de au luat sutasi din garda si din ostire si i-au adus la el in casa Domnului. Aici a facut cu ei legamant , luand de la ei juramant in templul Domnului si apoi le-a aratat pe fiul regelui,
5. Si le-a dat ordin, zicand: “Iata ce sa faceti! A treia parte din voi, din cei ce veniti in ziua de odihna, veti face straja la casa domneasca,
6. A treia parte la poarta Sur si a treia parte la poarta garzii, strajuind casa, ca sa nu fie vreo vatamare;
7. Iar doua parti din voi, din cei plecati in ziua de odihna, veti face straja la templul Domnului pentru rege.
8. Si veti inconjura pe rege din toate partile, avand fiecare arma sa in mana; cine va intra in randuri, acela sa fie ucis; si veti fi pe langa rege si cand va iesi si cand va intra”.
9. Si au facut ostasii tot ce le-a poruncit preotul Iehoiada. A luat fiecare pe oamenii sai cei ce intrau de servici si cei ce ieseau din servici in ziua de odihna si au venit la preotul Iehoiada.
10. Iar preotul a impartit sutasilor sulitele si scuturile regelui David care erau in templul Domnului.
11. Si s-au asezat ostenii, fiecare cu arma in mana, imprejurul regelui, de la dreapta templului pana la stanga lui si pana la jertfelnic.
12. Apoi au scos pe fiul regelui, au pus pe capul lui coroana si podoabele regesti si astfel l-au uns si l-au facut rege, batand din palme si strigand: “Traiasca regele!”
13. Auzind Atalia glasul poporului ce striga, s-a dus in templul Domnului.
14. Pe cand se uita ea, iata regele statea la locul de sus, dupa obicei, iar langa rege stateau cantaretii si trambitasii si tot poporul tarii se veselea si suna din trambite. Atunci Atalia si-a rupt vesmintele sale si a strigat: “Vanzare, vanzare!”
15. Dar preotul Iehoiada a dat porunca sutasilor, care carmuiau ostirea, si le-a zis: “Scoateti-o din randuri si pe cel ce se va duce dupa ea ucideti-l cu sabia”, caci preotul zisese: “Sa nu o ucideti in templul Domnului”.
16. Deci i-au facut loc de a trecut pe poarta cailor, spre casa domneasca, si au ucis-o acolo.
17. Si a incheiat Iehoiada legamant intre Domnul si intre rege si popor, ca acesta sa fie poporul Domnului, precum si intre rege si popor.
18. Si s-a dus tot poporul tarii in capistea lui Baal de a stricat jertfelnicele lui si chipurile lui le-au sfaramat cu totul, iar pe Matan, preotul lui Baal, l-a ucis inaintea jertfelnicului, si preotul Iehoada a asezat straja in templul Domnului.
19. Apoi a luat pe sutasi cu garda si ostirea si tot poporul tarii si au petrecut pe rege din templul Domnului si au venit pe drumul ce trece pe poarta garzii, la casa regelui si s-a urcat pe tronul regesc.
20. Apoi s-a vestit poporului tarii si cetatea s-a linistit. Pe Atalia au omorat-o cu sabia in casa domneasca.
21. Ioas era de sapte ani cand a fost facut rege.
CAPITOLUL 12
Domnia lui Ioas.
1. Astfel s-a facut Ioas rege in anul al saptelea al lui Iehu si a domnit in Ierusalim patruzeci de ani.
2. Ioas a facut fapte placute in ochii Domnului in toate zilele sale, cat l-a povatuit preotul Iehoiada;
3. Numai inaltimile nu le-a desfiintat, caci poporul tot mai aducea jertfe si tamaieri pe inaltimi.
4. Deci a zis Ioas catre preoti: “Tot argintul daruit, care se aduce in templul Domnului: argintul de la trecatori, argintul adus pentru rascumpararea sufletului, dupa pretuirea hotarata, si tot argintul cat il lasa pe cineva inima sa-l aduca in templul Domnului,
5. Sa-l ia preotii pentru ei, fiecare de la cunoscutul sau, si sa repare stricaciunile casei oriunde s-ar afla”.
6. Insa pana la anul al douazeci si treilea al regelui Ioas preotii n-au reparat stricaciunile templului Domnului.
7. De aceea regele Ioas a chemat pe preotul Iehoiada si pe ceilalti preoti si le-a zis: “De ce nu reparati stricaciunile templului Domnului? Deci sa nu mai luati de acum argintul de la cunoscutii vostri, ci sa-l dati pentru repararea stricaciunilor templului Domnului”.
8. Si s-au invoit preotii sa nu mai ia argintul pe care-l va da poporul pentru repararea stricaciunilor templului Domnului.
9. Atunci a luat preotul Iehoiada o lada, i-a facut o deschizatura in partea ei de deasupra sa a pus-o langa jertfelnic, in partea dreapta, pe unde intra poporul in templul Domnului. Si preotii care stateau de paza la prag puneau acolo tot argintul ce se aducea in templul Domnului.
10. Si cand vedeau ca s-a strans argint mult in lada, venea vistiernicul regelui si arhiereul si scoteau argintul gasit in templul Domnului si-l legau in saci.
11. Argintul asa socotit il dadeau in primirea celor randuiti sa faca lucrarile la templul Domnului, iar acestia il cheltuiau cu dulgherii si mestesugarii care lucrau la templul Domnului,
12. Cu zidarii si pietrarii, precum si cu cumpararea lemnului si a pietrelor de cioplit, cu repararea stricaciunilor la templul Domnului si cu tot ce trebuia pentru intretinerea templului Domnului.
13. Dar din argintul adus in templul Domnului nu s-au facut pentru templul Domnului vase de argint, cutite, cupe pentru turnare, trambite, nici tot felul de vase de aur si de argint.
14. Ci argintul care intra in templul Domnului se dadea lucratorilor ca sa savarseasca lucrul si sa-l intrebuinteze la repararea templului Domnului.
15. Si nu se cerea socoteala de la oamenii carora li se incredinta argintul ca sa-l imparta celor ce faceau lucrarile, pentru ca acestia se purtau cinstit.
16. Insa argintul ce se platea pe jertfa pentru vina si argintul ce se platea pe jertfa pentru pacat nu se ducea in templul Domnului, ci acesta era al preotilor.
17. Atunci s-a ridicat Hazael, regele Siriei, si a pornit cu razboi impotriva cetatii Gat si a luat-o. Si si-a pus Hazael in gand sa mearga si asupra Ierusalimului.
18. Insa Ioas, regele Iudei, a luat toate lucrurile daruite, pe care le daruisera templului Domnului Iosafat, Ioram si Ohozia, parintii lui, regii Iudei, precum si cele ce erau daruite de el si tot aurul ce s-a gasit in vistieria templului Domnului si a casei regesti si le-a trimis lui Hazael, regele Siriei, si acesta s-a retras din Ierusalim.
19. Celelalte despre Ioas si despre toate cele ce a facut el sunt scrise in cartea faptelor regilor lui Iuda.
20. In urma s-au sculat slugile lui si au facut razvratire impotriva lui si au ucis pe Ioas, in casa Milo, pe calea spre Sela.
21. Si l-au ucis slugile sale Iozacar, fiul lui Simeat, si Iozabad, fiul lui Somer. Si el a murit si l-au ingropat cu parintii lui in cetatea lui David. Si in locul lui s-a facut rege Amasia, fiul sau.
CAPITOLUL 13
Regii Ioahaz si Ioas.
1. In anul al douazeci si treilea al lui Ioas, fiul lui Ohozia, regele lui Iuda, s-a facut rege peste Israel in Samaria Ioahaz, fiul lui Iehu, si a domnit saptesprezece ani.
2. Acesta a facut rele in ochii Domnului si a umblat in pacatele lui Ieroboam, fiul lui Nabat, care a dus pe Israel in ispita si nu s-a lasat de ele.
3. De aceea s-a aprins mania Domnului asupra lui Israel si l-a dat pentru totdeauna in mana lui Hazael, regele Siriei, si in mana lui Benhadad, fiul lui Hazael.
4. Atunci s-a rugat Ioahaz Domnului si Domnul l-a auzit, pentru ca vedea necazul Izraelitilor si cum ii stramtora regele Siriei.
5. Si a dat Domnul Israelitilor izbavitor si au iesit de sub mana Sirienilor si au trait fiii lui Israel in cetatile lor ca si mai inainte.
6. Dar tot nu s-au departat de pacatele casei lui Ieroboam, care a dus pe Israel in ispita, ci au umblat in ele si Asera a ramas mai departe in Samaria,
7. Lui Ioahaz nu-i ramasese din ostire decat numai cincizeci de calareti, zece care si zece mii de pedestrasi, caci ii nimicise regele Siriei si-i prefacuse in pulbere de calcat cu picioarele.
8. Celelalte stiri despre Ioahaz, despre vitejiile lui si despre tot ceea ce a facut el, sunt scrise in cartea Cronicilor regilor lui Israel.
9. Apoi a raposat Ioahaz cu parintii sai si l-au ingropat in Samaria, iar in locul lui s-a facut rege Ioas.
10. In anul al treizeci si saptelea al lui Ioas, regele Iudei, s-a facut rege peste Israel in Samaria Ioas, fiul lui Ioahaz, domnind saisprezece ani.
11. Si a facut fapte netrebnice inaintea Domnului si nu s-a abatut de la toate pacatele lui Ieroboam, fiul lui Nabat, care a dus pe Israel in ispita, ci a umblat in ele.
12. Celelalte stiri despre Ioas, tot ceea ce a facut el, ispravile lui, razboiul avut cu Amasia, regele Iudei, sunt scrise in cartea Cronicilor regilor lui Israel.
13. Apoi a adormit Ioas cu parintii sai, iar pe scaunul lui s-a suit Ieroboam. Ioas a fost ingropat in Samaria, langa regii lui Israel.
14. In vremea lui Ioas s-a imbolnavit Elisei de o boala de care apoi a si murit. Atunci a venit la el Ioas, regele lui Israel si, plangand deasupra lui, a zis: “Parinte, parinte, carul lui Israel si calaretul lui!”
15. Iar Elisei a zis catre el: “Ia un arc si niste sageti! ”
16. Si a luat regele un arc si niste sageti. Apoi Elisei a zis catre regele lui Israel: “Pune mana pe arc!” si a pus regele mana pe arc, si si-a pus si Elisei mainile sale pe mainile regelui,
17. Si a zis: “Deschide fereastra dinspre rasarit!” Si regele a deschis-o. Si a zis Elisei: “Sageteaza!”. si a sagetat regele. Elisei a zis: “Aceasta este sageata izbavirii ce vine de la Domnul si sageata izbavirii de Sirieni, caci vei bate pe Sirieni cu desavarsire, la Afec”.
18. Apoi iarasi a zis Elisei: “Ia niste sageti!” si regele a luat. si a zis Elisei catre regele lui Israel: “Loveste in pamant!” Si a lovit de trei ori si s-a oprit.
19. Iar omul lui Dumnezeu s-a maniat pe el, si a zis: “Trebuia sa lovesti de cinci sau de sapte ori, caci atunci ai fi batut cu desavarsire pe Sirieni; acum insa vei bate pe Sirieni numai de trei ori”.
20. Apoi a murit Elisei si l-au ingropat, iar in anul urmator au intrat in tara cete de Moabiti.
21. Dar iata, odata, cand ingropau un mort, s-a intamplat ca cei ce-l ingropau sa vada una din aceste cete si, speriindu-se, au aruncat mortul in mormantul lui Elisei. Cazand acela, s-a atins de oasele lui Elisei si a inviat si s-a sculat pe picioarele sale.
22. Iar Hazael, regele Siriei, a stramtorat pe Israeliti in toate zilele lui Ioahaz.
23. Domnul insa S-a milostivit asupra lor de i-a iertat si S-a intors spre ei pentru legamantul Sau cel incheiat cu Avraam, Isaac si Iacov si n-a voit sa-i piarda, nici nu i-a lepadat de la fata Sa, pana astazi.
24. Dupa ce a murit Hazael, regele Siriei, in locul lui a fost facut rege Benhadad, fiul sau.
25. Atunci Ioas, fiul lui Ioahaz, a luat inapoi din mainile lui Benhadad, fiul lui Hazael, cetatile pe care le luase acela cu razboi din mainile tatalui sau, Ioahaz. De trei ori l-a batut Ioas si a intors cetatile lui Israel.
CAPITOLUL 14
Regii Amasia si Azaria.
1. In anul al doilea al lui Ioas, fiul lui Ioahaz, regele lui Israel, s-a facut rege in Iuda, Amasia, fiul lui Ioas, regele Iudei.
2. Amasia era de douazeci si cinci de arii cand a fost facut rege si a domnit in Ierusalim douazeci si noua de ani. Numele mamei sale era Ioadin si era din Ierusalim.
3. Acesta a facut fapte placute in ochii Domnului, dar nu ca stramosul sau David; s-a purtat insa in toate ca tatal sau Ioas.
4. Numai inaltimile n-au fost inlaturate, caci poporul tot mai savarsea jertfe si tamaieri pe inaltimi.
5. Cand a pus bine mana pe domnie, Amasia a ucis slugile sale care ucisesera pe tatal sau;
6. Dar pe copiii ucigasilor nu i-a ucis, de vreme ce in cartea legii lui Moise, prin care porunceste Domnul, este scris: “Parintii nu trebuie sa fie pedepsiti cu moarte pentru copii, nici copiii nu trebuie sa fie pedepsiti cu moarte pentru parinti, ci fiecare pentru vina sa trebuie sa fie pedepsit cu moarte!”
7. Tot el a batut zece mii de Edomiti in Valea Sarata si a luat Silo prin lupta si i-a pus numele Iocteel, pe care-l poarta pana in ziua de astazi.
8. Atunci a trimis Amasia soli la Ioas, regele lui Israel, fiul lui Ioahaz, fiul lui Iehu, zicand: “Vino sa ne vedem la fata”.
9. Iar Ioas, regele lui Israel, a trimis la Amasia, regele Iudei, sa i se zica: “Spanul cel din Liban a trimis la cedrul Libanului sa-i zica: Da-ti fata dupa fiul meu! Si trecand fiarele salbatice din Liban au calcat spinul.
10. Tu ai batut pe Edomiti si s-a inaltat inima ta! Bucura-te de biruinta, dar sezi acasa la tine! De ce sa te certi spre raul tau? Vei cadea si cu tine va cadea Iuda!”
11. Amasia insa n-a ascultat. Atunci s-a sculat Ioas, regele lui Israel, si s-a vazut fata catre fata, el si Amasia, regele lui Iuda, la Bet-Semes in Iuda.
12. Dar au fost batuti Iudeii de Israeliti si au fugit in corturile lor.
13. Iar pe Amasia, regele Iudei, fiul lui Ioas, fiul lui Ohozia, l-a prins Ioas, regele lui Israel, in Bet-Semes si s-a dus Ioas la Ierusalim si a stricat zidul Ierusalimului de la portile lui Efraim pana la portile din colt, pe o intindere de patru sute de coji.
14. Si au luat tot aurul si argintul si toate vasele cate s-au gasit la templul Domnului si in vistieria casei regelui si ostateci si s-au intors in Samaria.
15. Celelalte stiri despre Ioas, faptele si vitejiile lui si cum s-a luptat el cu Amasia, regele Iudei, sunt scrise in cartea Cronicilor regilor lui Israel.
16. In urma a adormit Ioas cu parintii sai si a fost ingropat in Samaria cu regii lui Israel; iar in locul lui a fost facut rege Ieroboam, fiul sau.
17. Amasia, fiul lui Ioas, regele Iudei, a trait cincisprezece ani dupa moartea lui Ioas, fiul lui Ioahaz, regele lui Israel.
18. Celelalte fapte ale lui Amasia sunt scrise in cartea Cronicilor regilor lui Iuda.
19. Facandu-se insa la Ierusalim rasvratire impotriva lui, a fugit in Lachis, si s-a trimis dupa el in Lachis si l-au ucis acolo,
20. Si l-au adus pe cai si l-au ingropat in Ierusalim, cu parintii sai, in cetatea lui David.
21. Dupa aceea tot poporul iudeu a luat pe Azaria, care era atunci numai de saisprezece ani, si l-a facut rege in locul tatalui sau Amasia.
22. El a zidit Elatul si l-a intors la Iuda, dupa ce regele raposase cu parintii sai.
23. In anul al cincisprezecelea al lui Amasia, fiul lui Ioas, regele Iudei, a fost facut rege in Samaria Ieroboam, fiul lui Ioas, regele lui Israel.
24. Si a domnit patruzeci si unu de ani si a facut fapte netrebnice in ochii Domnului; neabatandu-se de la toate pacatele lui Ieroboam, fiul lui Nabat, care a dus pe Israel in ispita.
25. Acesta a asezat din nou vechiul hotar al lui Israel de la intrarea in Hamat pana la marea Araba, dupa cuvantul Domnului Dumnezeului lui Israel, rostit prin robul Sau Iona, fiul lui Amitai, proorocul cel din Gat-Hefer,
26. Ca Domnul vazuse necazul foarte amar al lui Israel cel stramtorat, lipsit si parasit si nu era cine sa-l ajute.
27. Si n-a vrut Domnul sa starpeasca numele Israelitilor de sub cer, ci i-a izbavit prin mana lui Ieroboam, fiul lui Ioas.
28. Celelalte stiri despre Ieroboam, despre toate cele ce a facut el, si cum a intors Damascul si Hamatul lui Iuda in Israel sunt scrise in cartea Cronicilor regilor lui Israel.
29. Apoi a adormit Ieroboam, cu parintii sai, cu regii lui Israel, iar in locul lui a fost facut rege Zaharia, fiul sau.
CAPITOLUL 15
Alti regi in Iuda si Israel.
1. In anul al douazeci si saptelea al lui Ieroboam, regele lui Israel, s-a facut rege Azaria, fiul lui Amasia, regele lui Iuda.
2. Acesta era de saisprezece ani cand S-a facut rege si a domnit in Ierusalim cincizeci si doi de ani. Numele mamei sale era Iecolia din Ierusalim.
3. Azaria a facut fapte placute in ochii Domnului, purtandu-se in toate ca tatal sau Amasia.
4. Numai inaltimile nu le-a departat, caci poporul tot mai savarsea jertfe ti tamaieri pe inaltimi.
5. Dar a lovit Domnul pe rege, si acesta a fost lepros pana in ziua mortii sale si a trait intr-o casa osebita, in vreme ce Iotam, fiul regelui, era in casa domneasca, judecand poporul tarii.
6. Celelalte stiri despre Azaria si tot ce a facut el sunt scrise in cartea Cronicilor regilor lui Iuda.
7. In urma a raposat Azaria cu parintii sai si l-au ingropat cu parintii lui in cetatea lui David, iar in locul lui S-a facut rege Iotam, fiul sau.
8. In anul al treizeci si optulea al lui Azaria, regele Iudei, s-a facut rege peste Israel, in Samaria, Zaharia, fiul lui Ieroboam, si a domnit sase luni.
9. Acesta a facut lucruri netrebnice in ochii Domnului, cum facusera si parintii lui, caci nu s-a lasat de pacatele lui Ieroboam, fiul lui Nabat, care a dus pe Israel in ispita.
10. Dar impotriva lui a facut razvratire Salum, fiul lui Iabes, si l-a lovit inaintea poporului si l-a ucis si s-a facut rege in locul lui.
11. Celelalte stiri despre Zaharia sunt scrise in cartea Cronicilor regilor lui Israel.
12. Si astfel s-a implinit cuvantul Domnului, cel rostit catre Iehu, cand a zis: “Fiii tai pana la al patrulea neam vor sedea pe tronul lui Israel”.
13. Salum, fiul lui Iabes, s-a facut rege in anul al treizeci si noualea al lui Azaria, regele Iudei, si a domnit o luna in Samaria.
14. Atunci s-a dus Menahem, fiul lui Gadi, din Tirta si, ajungand in Samaria, a lovit pe Salum, fiul lui Iabes, in Samaria si l-a ucis si s-a facut rege in locul lui.
15. Alte stiri despre Salum si despre razvratirea pe care a facut-o el sunt scrise in cartea Cronicilor regilor lui Israel.
16. Atunci Menahem a batut Tapuahul si pe toti cei ce erau in el si in hotarele lui, incepand din Tirta, pentru ca nu si-a deschis portile, si a taiat pe toate femeile insarcinate de acolo.
17. Apoi Menahem, fiul lui Gadi, s-a facut rege peste Israel in anul al treizeci si noualea al lui Azaria, regele Iudei, si a domnit in Samaria zece ani;
18. Si a facut fapte rele in ochii Domnului, nelasandu-se in toate zilele sale de pacatele lui Ieroboam, fiul lui Nabat, care a dus pe Israel in ispita.
19. Atunci a venit Ful (Tiglatfalasar III), regele Asiriei, asupra tarii israelite. Insa Menahem a dat lui Ful o mie de talanti de argint, ca sa-l sustina si sa intareasca domnia in mainile lui.
20. Apoi Menahem a scos argintul acesta de la Israeliti, de la toii cei bogati, cate cincizeci de sicli de argint de fiecare om, ca sa-i dea regelui Asiriei. Si regele Asiriei s-a intors si n-a ramas acolo in tara.
21. Celelalte stiri despre Menahem, tot ce a facut el, sunt scrise in cartea Cronicilor regilor lui Israel.
22. In urma a adormit Menahem cu parintii sai si in locul lui s-a facut rege Pecahia, feciorul sau.
23. Pecahia, feciorul lui Menahem, s-a facut rege peste Israel in Samaria in anul al cincizecilea al lui Azaria, regele Iudei si a domnit doi ani.
24. Si a facut fapte rele in ochii Domnului, nelasandu-se de pacatele lui Ieroboam, fiul lui Nabat, care a dus pe Israel in ispita.
25. Dar impotriva lui s-a razvratit Pecah, fiul lui Remalia, cel al treilea in rang dupa el, impreuna cu Argob si cu Arie, care aveau cu ei cincizeci de barbati din Galaad si l-au lovit in Samaria, chiar in turnul casei regale, l-au omorat si s-a facut rege In locul lui.
26. Celelalte stiri despre Pecahia, tot ce a facut el, sunt scrise in cartea Cronicilor regilor lui Israel.
27. In anul al cincizeci si doilea al lui Azaria, regele Iudei, s-a facut rege peste Israel, in Samaria, Pecah, fiul lui Remalia si a domnit douazeci de ani.
28. Si a facut lucruri rele in ochii Domnului, nelasandu-se de pacatele lui Ieroboam, fiul lui Nabat, care a dus pe Israel in ispita.
29. In zilele lui Pecah, regele lui Israel, a venit Tiglatfalasar, regele Asiriei, si a luat Ionul, Abel-Bet-Maaca, Ianoah, Chedes, Hator, Galaadul, Galileea si tot pamantul lui Neftali si pe locuitori i-a stramutat in Asiria.
30. Atunci Osea, fiul lui Ela, a facut o uneltire impotriva lui Pecah, fiul lui Remalia si l-a lovit si l-a ucis si s-a facut rege in locul lui, in anul al douazecilea al lui Ioatam, fiul lui Azaria.
31. Celelalte stiri despre Pecah si despre tot ce a facut el sunt scrise in cartea Cronicilor regilor lui Israel.
32. In anul al doilea al lui Pecah, fiul lui Remalia, regele lui Israel, s-a facut rege Ioatam, fiul lui Azaria, regele Iudei.
33. Acesta era de douazeci si cinci de ani cand s-a facut rege si a domnit in Ierusalim saisprezece ani. Numele mamei lui era Ierusa, fiica lui Tadoc.
34. Si a facut el lucruri placute in ochii Domnului. Cum s-a purtat tatal sau Azaria asa s-a purtat si el in toate.
35. Numai inaltimile nu le-a inlaturat, caci poporul tot mai savarsea jertfe si tamaieri pe inaltimi. Tot el a facut poarta de sus la templul Domnului.
36. Iar celelalte stiri despre Ioatam si tot ce a facut el, sunt scrise in cartea Cronicilor regilor lui Iuda.
37. In zilele acelea a inceput Domnul a trimite asupra Iudei pe Raton, regele Siriei, si pe Pecah, fiul lui Remalia.
38. Ioatam a raposat cu parintii sai si a fost ingropat cu ei in cetatea lui David, stramosul sau, iar in locul lui a fost facut rege Ahaz, fiul sau.
CAPITOLUL 16
Regatul lui Ahaz.
1. In anul al saptesprezecelea al lui Pecah, fiul lui Remalia, a fost facut rege Ahaz, fiul lui Ioatam, regele lui Iuda.
2. Ahaz era de douazeci de ani cand s-a facut rege si a domnit in Ierusalim saisprezece ani, dar n-a facut fapte placute in ochii Domnului Dumnezeului sau, ca David, stramosul sau,
3. Ci a pasit pe urmele regilor lui Israel si chiar si pe fiul sau l-a trecut prin foc, urmand uraciunile popoarelor pe care le alungase Domnul de la fata fiilor lui Israel;
4. Si a adus jertfe si tamaieri pe inaltimi si dealuri si sub tot pomul umbros.
5. Atunci s-au dus Raton, regele Siriei, si Pecah, fiul lui Remalia, regele lui Israel, asupra Ierusalimului, ca sa-l cuprinda si au tinut pe Ahaz impresurat, dar nu l-au putut birui.
6. In vremea aceea Raton, regele Siriei, a intors Elatul la Siria si a izgonit pe Iudei din Elat; apoi au intrat in Elat Edomitii si traiesc acolo pana in ziua de astazi.
7. Atunci a trimis Ahaz soli la Tiglatfalasar, regele Asiriei, sa-i spuna: “Robul tau si fiul tau sunt eu; vino si ma apara de mana regelui Siriei si de mana regelui lui Israel, care s-au ridicat impotriva mea!”
8. Cu acel prilej a luat Ahaz argintul si aurul care s-a gasit in templul Domnului si in vistieria casei domnesti si l-a trimis dar regelui Asiriei.
9. Deci l-a ascultat regele Asiriei si s-a dus regele Asiriei la Damasc, unde a prins pe Raton si pe locuitorii lui i-a stramutat in Chir, iar pe Raton l-a ucis.
10. Atunci a iesit regele Ahaz intru intampinarea lui Tiglatfalasar, regele Asiriei, la Damasc; si a vazut jertfelnicul cel din Damasc si a trimis regele Ahaz lui Urie preotul chipul jertfelnicului si planul alcatuirii lui.
11. Iar preotul Urie a facut un jertfelnic dupa planul ce i-l trimisese regele Ahaz din Damasc; asa a facut preotul Urie pana a venit regele de la Damasc.
12. Iar daca a venit regele de la Damasc si a vazut jertfelnicul, s-a apropiat regele de jertfelnic,
13. A adus jertfa pe el si a ars arderea de tot a sa cu darul de paine; a savarsit turnarea sa si l-a stropit cu sangele jertfei de impacare.
14. Iar jertfelnicul cel de arama, care era inaintea Domnului, l-a mutat din fata templului, dintre jertfelnicul cel nou si templul Domnului, si l-a pus in partea dinspre miazanoapte a acestuia.
15. Apoi regele Ahaz a dat porunca preotului Urie, zicand: “Pe jertfelnicul cel mare sa arzi arderea de tot cea de dimineata si darul de paine cel de seara, arderea de tot a regelui si darul lui de paine, arderea de tot din partea intregului popor al tarii si darul lui cel de paine, turnarea lui si cu tot sangele arderii de tot si cu tot sangele jertfei sa-l stropesti, iar jertfelnicul cel de arama va ramane pana voi vedea ce este de facut cu el”.
16. Si a facut preotul Urie asa cum a poruncit regele Ahaz.
17. Dupa aceea a desprins regele Ahaz pervazurile postamentelor, a luat bazinele de pe ele si a luat si marea de pe boii cei de arama, care erau sub ea si a asezat-o pe o temelie de piatra;
18. A desfiintat de asemenea pridvorul acoperit numit al zilei de odihna, care fusese facut la templul Domnului si pridvorul din afara al templului Domnului, care se numea al regelui, numai ca sa placa regelui Asiriei.
19. Celelalte stiri despre Ahaz si cele ce a facut el sunt scrise in cartea Cronicilor regilor lui Iuda.
20. Apoi a raposat Ahaz cu parintii sai in cetatea lui David; iar in locul lui a fost facut rege Iezechia, fiul sau.
CAPITOLUL 17
Iezechia si robia Asirienilor.
l. In anul al doisprezecelea al lui Ahaz, regele Iudei, a fost facut rege in Samaria peste Israel, Osea, fiul lui Ela si a domnit noua ani.
2. El a facut lucruri rele in ochii Domnului, dar nu ca regii lui Israel, care au fost inainte de el.
3. Impotriva lui s-a ridicat Salmanasar, regele Asiriei, si a ajuns Osea supusul acestuia si-i platea bir.
4. Dar regele Asiriei a simtit necredinciosia lui Osea, caci acesta trimisese robi la So, regele Egiptului, si nu platise bir regelui Asiriei in fiecare an. De aceea regele Asiriei l-a luat legat si l-a aruncat in inchisoare.
5. Apoi regele Asiriei a navalit asupra tarii intregi si a mers si la Samaria si a tinut-o impresurata trei ani.
6. Iar in anul al zecelea al lui Osea, regele Asiriei a luat Samaria si a stramutat pe Israeliti in Asiria si i-a asezat in Halach si in Habor, langa raul Gozan, in cetatile Mediei.
7. Cand fiii lui Israel au inceput a pacatui inaintea Domnului Dumnezeului lor, Care ii scosese din. pamantul Egiptului si de sub mana lui Faraon, regele Egiptului, si s-au apucat sa cinsteasca dumnezeii altora;
8. Cand au inceput ei sa se poarte dupa obiceiurile popoarelor pe care le alungase Domnul de la fata fiilor lui Israel si dupa obiceiurile regilor lui Israel, facand cum faceau acestia;
9. Cand au inceput fiii lui Israel a face fapte neplacute Domnului Dumnezeului lor, zidindu-si inaltimi prin toate targurile lor, de la turnul de straja, pana la cetatea intarita,
10. Si asezand idolii si chipurile Astartei pe tot dealul inalt si sub tot pomul umbros;
11. Si cand s-au apucat sa savarseasca tamaieri pe toate inaltimile, ca popoarele pe care le izgonise Domnul de la ei si sa faca fapte urate, care maniasera pe Domnul
12. Slujind idolilor de care Domnul le zisese: “Sa nu faceti aceasta”,
13. Atunci Domnul a dat marturie impotriva lui Israel si a lui Iuda prin toti proorocii Sai, prin toti vazatorii, zicand: “Intoarceti-va din caile voastre cele rele si paziti poruncile Mele, asezamintele Mele si toata invatatura pe care Eu am dat-o parintilor vostri si pe care v-am dat-o si voua prin prooroci, robii Mei”.
14. Dar ei n-au ascultat, ci si-au invartosat cerbicia, ca si parintii lor care nu crezusera in Domnul Dumnezeul lor
15. Si au dispretuit poruncile Lui si legamantul Lui, pe care-l incheiase El cu parintii lor si descoperirile Lui, cu care El ii desteptase si au umblat dupa idoli si au ajuns netrebnici, purtandu-se ca popoarele cele dimprejur de care Domnul le zisese sa nu se poarte ca ele;
16. Si au parasit toate poruncile Domnului Dumnezeului lor si au facut chipurile turnate a doi vitei si au asezat Asere si s-au inchinat la toata ostirea cerului si au slujit lui Baal;
17. Si au trecut pe fiii lor si pe fiicele lor prin foc, au ghicit si au vrajit si s-au apucat sa faca lucruri netrebnice in ochii Domnului si sa-L manie.
18. Atunci S-a maniat Domnul tare pe Israeliti si i-a lepadat de la fata Sa, si n-a mai ramas decat semintia lui Iuda.
19. Dar nici Iuda n-a pazit poruncile Domnului Dumnezeului sau si s-a purtat dupa obiceiurile Israelitilor, cum Se purtau acestia.
20. Si Si-a intors Domnul fata de la toti urmasii lui Israel si i-a smerit dandu-i in mainile jefuitorilor si in sfarsit i-a lepadat de la fata Sa.
21. Caci Israelitii se dezbinasera de la casa lui David si facusera rege pe Ieroboam, fiul lui Nabat, Ieroboam a abatut pe Israeliti de la Domnul si i-a bagat in pacat mare.
22. Si au umblat fiii lui Israel in toate pacatele lui Ieroboam, cate facuse acesta si nu s-a departat de la ele, pana cand n-a lepadat Domnul pe Israel de la fata Sa, cum zisese prin toti proorocii, robii Sai.
23. Si a fost stramutat Israel din pamantul sau in Asiria, unde se afla pana in ziua de astazi.
24. Dupa aceea regele Asiriei a adunat oameni din Babilon, din Cuta, din Ava, din Hamat si din Sefarvaim si i-a asezat prin cetatile Samariei in locul fiilor lui Israel. Acestia au stapanit Samaria si au inceput a locui prin cetatile ei.
25. Dar fiindca la inceputul vietuirii lor acolo ei nu cinsteau pe Domnul, de aceea Domnul a trimis asupra lor lei care-i omorau.
26. Atunci s-a spus regelui Asiriei, zicand: “Popoarele pe care tu le-ai stramutat si le-ai asezat prin cetatile Samariei nu cunosc legea Dumnezeului acelei tari si de aceea El trimite asupra lor lei si iata acestia le omoara, pentru ca ele nu cunosc legea Dumnezeului acelei tari”.
27. Iar regele Asiriei a poruncit si a zis: “Trimiteti acolo pe unul din preotii pe care i-ati adus de acolo, ca sa se duca sa traiasca acolo si sa-i invete legea Dumnezeului acelei tari”.
28. Atunci a venit unul din preotii cei ce fusesera adusi din Samaria si a locuit in Betel si i-a invatat cum sa cinsteasca pe Domnul.
29. Afara de acestea, fiecare popor si-a mai facut si dumnezeii sai si i-a pus in capistile de pe inaltimi pe care le facusera Samarinenii; fiecare popor in cetatea sa in care traia.
30. Caci Babilonenii si-au facut pe Sucot-Benot, Cutienii si-au facut pe Nergal, Hamatienii si-au facut pe Asima,
31. Aveenii si-au facut pe Nivhaz si Tartac, iar Sefarvaimii isi ardeau pe fiii si pe fiicele lor cu foc in cinstea lui Adramelec si Anamelec, zeii lor.
32. Cinsteau insa si pe Domnul si si-au facut dintre ei preoti pentru inaltimi si acestia slujeau la ei, in capistile de pe inaltimi.
33. Dar ei cinsteau pe Domnul si slujeau zeilor sai dupa obiceiul popoarelor din mijlocul carora fusesera adusi.
34. Asa urmeaza ei pana in ziua de astazi, dupa obiceiurile lor cele de la inceput; de Domnul nu se tem si nu urmeaza dupa asezamintele, dupa randuielile, dupa legea si dupa poruncile pe care le-a poruncit Domnul fiilor lui Iacov, caruia ii daduse numele de Israel si cu ai carui urmasi incheiase legamant si le poruncise asa: “Sa nu cinstiti pe dumnezeii altora, nici sa va inchinati lor;
35. Sa nu le slujiti nici sa le aduceti jertfe;
36. Ci sa cinstiti pe Domnul, Care v-a scos din pamantul Egiptului cu putere mare si cu brat inalt; pe Acesta sa-L cinstiti si Lui sa va inchinati si sa-I aduceri jertfe;
37. Siliti-va in toate zilele sa impliniti randuielile, asezamintele, legea si poruncile pe care vi le-a scris El, iar pe zeii altora sa nu-i cinstiti;
38. Legamantul pe care l-am incheiat cu voi sa nu-l uitati si pe zeii altora sa nu-i cinstiti;
39. Ci sa cinstiti numai pe Domnul Dumnezeul vostru si El va va izbavi din mana tuturor vrajmasilor vostri”.
40. Dar ei n-au ascultat, ci au urmat obiceiurile celor de mai inainte.
41. Astfel popoarele acestea cinsteau pe Domnul, dar slujeau si idolilor lor. Ba si copiii lor si copiii copiilor lor pana in ziua de astazi urmeaza tot asa cum au urmat si parintii lor.
CAPITOLUL 18
Domnia lui Iezechia. Asirienii inconjura Ierusalimul.
1. In anul al treilea al lui Osea, fiul lui Ela, regele lui Israel, s-a facut rege Iezechia, fiul lui Ahaz, regele Iudei.
2. Acesta era de douazeci si cinci de ani cand s-a facut rege si a domnit douazeci si noua de ani in Ierusalim. Numele mamei sale era Abia, fiica lui Zaharia.
3. Acesta a facut fapte placute in ochii Domnului in toate, cum facuse si David, tatal sau, ca el a desfiintat inaltimile, a sfaramat stalpii cu pisanii idolesti, Aserele,
4. Si a stricat sarpele cel de arama, pe care-l facuse Moise; chiar pana in zilele acelea fiii lui Israel il tamaiau si-l numeau Nehustan.
5. Si a nadajduit el in Domnul Dumnezeu. Ca el n-a mai fost altul intre toti regii lui Iuda, nici inainte, nici dupa;
6. Caci s-a lipit el de Domnul si nu s-a abatut de la El, ci a pazit poruncile Lui, cum poruncise Domnul lui Moise.
7. De aceea Domnul a fost cu el si tot ce a facut Iezechia, facea cu chibzuinta. Si s-a departat el de regele Asiriei si n-a mai slujit aceluia.
8. Apoi a batut pe Filisteni pana la Gaza, precum si in cuprinsul ei, de la turnul de paza pana la cetatea intarita.
9. in anul al patrulea al regelui Iezechia, adica in anul al saptelea al lui Osea, fiul lui Ela, regele lui Israel, s-a dus Salmanasar, regele Asiriei, asupra Samariei si a impresurat-o si dupa trei ani a luat-o.
10. In anul al saptelea al lui Iezechia, adica in anul al zecelea al lui Osea, regele lui Israel, a fost luata Samaria.
11. Atunci regele Asiriei a stramutat pe Israeliti in Asiria si i-a asezat in Halach, in Habor, langa raul Gozan, in cetatile Mediei,
12. Pentru ca n-au ascultat glasul Domnului Dumnezeului lor si au calcat legamantul Lui; tot ceea ce a poruncit Moise, robul Domnului, ei nici n-au ascultat, nici n-au facut.
13. Iar in anul al paisprezecelea al regelui Iezechia s-a dus Senaherib, regele Asiriei, asupra tuturor cetatilor intarite ale lui Iuda si le-a luat.
14. Atunci a trimis Iezechia, regele Iudei, la regele Asiriei in Lachis, ca sa-i zica: “Vinovat sunt! Du-te de la mine, caci ceea ce vei pune asupra mea, voi plati!” Si a pus regele Asiriei asupra lui Iezechia, un bir de trei sute de talanii de argint si treizeci de talanti de aur.
15. Si a dat Iezechia tot argintul ce s-a gasit in templul Domnului si in vistieria casei domnesti.
16. In vremea aceea a luat Iezechia aurul de pe usile templului Domnului si de pe stalpii cei vechi pe care-i aurise insusi Iezechia. si l-a dat regelui Asiriei.
17. Si a trimis regele Asiriei din Lachis pe Tartan, pe Rabsaris si pe Rabsache cu ostire mare asupra Ierusalimului si, sosind, s-au oprit la canalul iazului de sus, care se afla langa drumul ce merge spre tarina nalbitorului.
18. Si chemand aceia pe rege, au iesit la ei Eliachim, fiul lui Hilchia, capetenia curtii domnesti, Sebna scriitorul si Ioah cronicarul, fiul lui Asaf.
19. Atunci a zis catre ei Rabsache: “Spuneti lui Iezechia: Asa zice regele cel mare, regele Asiriei: Ce fel de nadejde este aceea in care te reazemi? Tu ai spus numai vorbe goale; pentru razboi insa trebuie pricepere si putere.
20. Acum insa in cine nadajduiesti tu, de te-ai razvratit impotriva mea?
21. Iata, tu socoti sa te reazemi pe Egipt, pe acea trestie franta care de se sprijineste cineva in ea ii intra in mana si i-o sparge. Asa este Faraon, regele Egiptului, pentru toti cei ce nadajduiesc in el.
22. Iar de-mi veti zice: Noi nadajduim in Domnul Dumnezeul nostru! Apoi in acela, oare, ale carui inaltimi si jertfelnice le-a stricat Iezechia si a zis lui Iuda si Ierusalimului: Numai inaintea acestui jertfelnic sa va inchinati, care este in Ierusalim?
23. Deci intra in legatura cu stapanul meu, regele Asiriei, si eu iti voi da doua mii de cai; poti tu oare sa gasesti calareti pentru ei?
24. Cum vei birui tu macar o singura capetenie dintre cele mai mici slugi ale stapanului meu? Ai nadejde in Egipt, pentru care si pentru calareti?
25. Pe langa aceasta, au doara eu fara voia Domnului am venit la locul acesta ca sa-l stric? Domnul mi-a zis: Du-te asupra tarii acesteia si o strica!”
26. Iar Eliachim, fiul lui Hilchia, Sabna si Ioah au zis catre Rabsache: “Vorbeste cu robii tai in limba aramaica, pentru ca noi intelegem, si nu grai cu noi in limba iudaica, in auzul poporului, care sta pe zid!”
27. Zis-a Rabsache catre ei: “Au doara stapanul meu m-a trimis sa spun aceste cuvinte numai stapanului tarii si tie? Nu, ci si poporului care sta pe zid si care va ajunge sa-si manance murdaria si sa-si bea udul cu voi!”
28. Apoi s-a sculat Rabsache si a strigat cu glas tare in limba iudaica si a spus aceste cuvinte: “Ascultati cuvantul regelui celui mare, regele Asiriei!
29. Asa zice regele: Sa nu va insele pe voi Iezechia, caci nu poate sa va izbaveasca din mana mea,
30. Si sa nu va incurajeze Iezechia cu Domnul, zicand: Ne va izbavi Domnul si cetatea aceasta nu va fi data in mainile regelui Asiriei.
31. Sa nu ascultati pe Iezechia, caci asa zice regele Asiriei: Impacati-va cu mine si iesiti la mine; sa-si manance fiecare rodul vitei sale de vie si al smochinului sau si sa bea fiecare apa din fantana sa, pana nu vin sa va iau intr-o tara la fel cu tara voastra,
32. In tara painii si a vinului, in tara fructelor si a viilor, in tara smochinelor si mierei, si nu veti muri, ci veti trai. Deci nu ascultati pe Iezechia, care va amageste, zicand: Domnul ne va izbavi.
33. Dumnezeii popoarelor au izbavit ei oare fiecare tara sa din mana regelui Asiriei?
34. Unde sunt dumnezeii Hamatului si ai Arpadului? Unde sunt dumnezeii Sefarvaimului, Inei si Hevei? Au scapat oare Samaria din mana mea?
35. Care din dumnezeii tarilor acestora a izbavit tara sa din mana mea? Asadar va izbavi Domnul Ierusalimul din mana mea?”
36. Poporul insa a tacut si nu i-a raspuns nici un cuvant, pentru ca porunca regelui era sa nu-i raspunda.
37. Dupa aceea a venit Eliachim, fiul lui Hilchia, capetenia curtii domnesti, Sebna scriitorul si Ioah cronicarul, fiul lui Asaf, la Iezechia, cu hainele sfasiate si i-au spus vorbele lui Rabsache.
CAPITOLUL 19
Iezechia prin rugaciune infrange pe Senaherib.
1. Auzind acestea, regele Iezechia si-a rupt hainele sale, s-a imbracat cu sac si s-a dus in templul Domnului.
2. Atunci a trimis pe Eliachim, capetenia curtii domnesti, pe Sebna scriitorul si pe preotii cei mai mari, imbracati in sac, la Isaia proorocul, fiul lui Amos,
3. Si acestia au zis catre el: “Asa zice Iezechia: Zi de necaz, de pedeapsa si de rusine este ziua aceasta, caci pruncii sunt aproape sa iasa din pantecele mamelor si ele nu pot naste.
4. Poate va auzi Domnul Dumnezeul tau toate cuvintele lui Rabsache, pe care l-a trimis regele Asiriei, stapanul lui, sa defaime pe Dumnezeul cel viu si sa-L huleasca cu vorbele pe care le-a auzit Domnul Dumnezeul tau. Adu dar rugaciune pentru cei ce au ramas si se afla printre cei vii!”
5. Si au venit slugile regelui Iezechia la Isaia,
6. Iar Isaia le-a zis: “Asa sa ziceti domnului vostru: Asa graieste Domnul: Nu te teme de vorbele ce le-ai auzit si cu care M-au hulit pe Mine slugile regelui Asiriei.
7. Caci iata voi trimite in el duh si va auzi o veste si se va intoarce in tara sa, iar acolo il voi lovi cu sabia”.
8. Atunci s-a intors Rabsache si a gasit pe regele Asiriei razboindu-se impotriva Libnei, caci auzise ca acesta a plecat din Lachis.
9. Si a auzit el de Tirhaca, regele Etiopiei, caci i s-a spus: “Iata vine sa se lupte cu tine”. Si din nou a trimis soli la Iezechia sa-i spuna:
10. “Asa sa ziceti lui Iezechia, regele Iudei: Sa nu te insele Dumnezeul tau, in Care nadajduiesti tu, gandind: Nu va fi dat Ierusalimul in mainile regelui Asiriei!
11. Doar tu ai auzit ce a facut regele Asiriei cu toate tarile, aruncand asupra lor blestem. Si tu ai sa ramai?
12. Dumnezeii popoarelor pe care le-au ruinat parintii mei le-au izbavit ei oare?
13. Unde este regele Hamatului, sau regele Arpadului, sau regele cetatii Sefarvaimului, Inei si Hevei?”
14. Si a luat Iezechia scrisoarea din mana solilor si a citit-o; apoi s-a dus in templul Domnului si a deschis-o Iezechia inaintea felei Domnului.
15. Si s-a rugat Iezechia inaintea fetei Domnului si a zis: “Doamne Dumnezeul lui Israel, Cel ce sezi pe heruvimi, numai Tu singur esti Dumnezeul tuturor regatelor pamantului, Tu ai facut cerul si pamantul!
16. Pleaca-ti, Doamne, urechea Ta si ma auzi! Deschide-ti, Doamne, ochii Tai si vezi si auzi cuvintele lui Senaherib, cel ce a trimis sa Te huleasca pe Tine, Dumnezeul cel viu!
17. Adevarat, o, Doamne, regii Asiriei au pustiit popoarele si tarile lor, au aruncat dumnezeii acestora in foc, dar aceia nu erau dumnezei, ci lucruri de maini omenesti, lemn si piatra, si de aceea i-a si nimicit pe ei.
18. Si acum, Doamne Dumnezeul nostru, izbaveste-ne din mana lui,
19. Si vor afla toate regatele pamantului ca numai Tu, Doamne, esti Dumnezeu! ”
20. Atunci a trimis Isaia, fiul lui Amos, la Iezechia sa-i spuna: “Asa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Cele pentru care te-ai rugat tu Mie impotriva lui Senaherib, regele Asiriei, le-am auzit.
21. Iata cuvantul pe care l-a rostit Domnul pentru el: Te dispretuieste si rade de tine fecioara, fiica Sionului, si clatina din cap, in urma ta, fiica Ierusalimului.
22. Pe cine insa ai mustrat si ai hulit tu? Si asupra cui ti-ai ridicat tu glasul si ti-ai inaltat asa de sus ochii tai? Asupra Sfantului lui Israel.
23. Prin trimisii tai tu ai infruntat pe Domnul si ai zis: Cu multimea carelor mele m-am urcat pe inaltimea muntilor, pe coastele Libanului, si am taiat cedrii cei falnici si chiparosii cei minunati ai lui, si am ajuns la cea din urma adapostire a lui, la gradina lui plina de pomi;
24. Si am sapat si am baut apa straina si cu talpile picioarelor mele voi seca raurile Egiptului.
25. N-ai auzit tu, oare, ca aceasta Eu am facut-o de demult, din zilele cele de demult am hotarat-o? Acum insa am indeplinit-o prin aceea ca tu pustiesti si prefaci cetatile in daramaturi,
26. Iar locuitorii lor au ajuns neputinciosi, tremura si raman rusinati; au ajuns ca iarba campului si ca verdeata cea frageda, ca buruienile de pe acoperisul casei si ca niste fire de grau uscate inainte de a da in spic.
27. De sezi, de intri, ori de iesi, Eu toate le stiu si stiu si obraznicia ta fata de Mine.
28. Pentru obraznicia ta cea fata de Mine si pentru ca trufia ta a ajuns pana la urechile Mele, Imi voi pune veriga Mea in narile tale si in buzele tale belciugul Meu si te voi intoarce pe acelasi drum pe care ai venit.
29. Iar pentru tine, Iezechia, iata semn: Anul acesta veti manca din cele ce vor creste din semintele scuturate; in anul al doilea veti manca din cele ce vor creste de la sine, iar in anul al treilea veti semana si veri secera, veti sadi vii si veti manca roadele lor.
30. Ceea ce nu se va strica in casa lui Iuda, ceea ce va ramane, va da radacini in jos, iar in sus va aduce rod, caci din Ierusalim vor iesi cativa ramasi si din Sion, cativa izbaviti.
31. Ravna Domnului Savaot va face aceasta.
32. De aceea asa zice Domnul de regele Asiriei: Nu va intra in cetatea aceasta, nici va arunca sageti incoace; nu se va apropia de ea cu scut, nici va face intarituri de santuri impotriva ei.
33. Pe drumul pe care a venit, se va intoarce si in cetatea aceasta nu va intra, zice Domnul;
34. Caci Eu voi pazi cetatea aceasta, ca sa o izbavesc pentru Mine si pentru David, robul Meu”.
35. In noaptea aceea s-a intamplat ca a iesit ingerul Domnului si a lovit in tabara Asirienilor o suta optzeci si cinci de mii, si cand s-au sculat dimineata, iata erau peste tot numai trupuri moarte.
36. Atunci Senaherib, regele Asiriei, sculandu-se, a plecat si s-a intors si a locuit in Ninive.
37. Dar pe cand se ruga el in casa lui Nisroc, zeul sau, l-au ucis cu sabia fiii sai Adramelec si Sareter si au fugit in pamantul Ararat, iar in locul lui s-a facut rege Asarhadon, fiul lui.
CAPITOLUL 20
Boala lui Iezechia; lungirea vietii lui si moartea lui.
1. In zilele acelea s-a imbolnavit Iezechia de moarte si a venit la el Isaia proorocul, fiul lui Amos, si i-a zis: “Asa graieste Domnul: Fa testament pentru casa ta, caci nu te vei mai insanatosi, ci vei muri!”
2. Atunci s-a intors Iezechia cu fata la perete si s-a rugat Domnului,
3. Zicand: “O, Doamne, adu-ti aminte ca am umblat inaintea fetei Tale cu credinta si cu inima dreapta si am facut cele placute in ochii Tai!” Si a plans Iezechia tare.
4. Isaia insa nu plecase inca din cetate, cand a fost cuvantul Domnului catre el si i-a zis:
5. “Intoarce-te si spune lui Iezechia, stapanul poporului Meu: Asa zice Domnul Dumnezeul lui David, stramosul tau: Am auzit rugaciunea ta si am vazut lacrimile tale; te vei vindeca si a treia zi te vei duce in templul Domnului;
6. Si voi mai adauga la zilele tale cincisprezece ani si din mana regelui Asiriei te voi izbavi pe tine si cetatea aceasta o voi apara pentru Mine si pentru David, robul Meu!”
7. Si a zis Isaia: “Luati o turta de smochine! Si au luat o turta de smochine si au pus-o pe rana si s-a insanatosit Iezechia.
8. Si a zis catre Isaia: “Care este semnul ca Domnul ma va vindeca si ca ma voi duce a treia zi in templul Domnului?”
9. Iar Isaia a zis: “Iata semn de la Domnul ca-si va implini Domnul cuvantul pe care l-a rostit: Vrei sa treaca umbra la ceasul de soare cu zece linii inainte sau sa se dea cu zece linii inapoi?”
10. Iezechia a zis: “E usor ca umbra sa se miste cu zece linii inainte. Nu, ci sa se dea umbra cu zece linii inapoi”.
11. Si a strigat Isaia proorocul catre Domnul si s-a dat inapoi cu zece linii.
12. In vremea aceea Merodac Baladan, fiul lui Baladan, regele Babilonului, a trimis scrisoare si dar lui Iezechia caci auzise ca Iezechia a fost bolnav.
13. Ascultand Iezechia pe trimisi, le-a aratat camarile sale, argintul, aurul, aromatele, mirurile cele scumpe si toata casa sa de arme si tot ce se afla in vistieriile sale; si nu a ramas nici un lucru din casa sa si din toata stapanirea sa pe care sa nu-l fi aratat lor Iezechia.
14. Venind insa Isaia proorocul la regele Iezechia, a zis catre el: “Ce au zis oamenii acestia si de unde au venit la tine?” Iezechia a raspuns: “Dintr-o tara departata, au venit din Babilon”.
15. Isaia a zis: “Ce au vazut ei in casa ta?” Si Iezechia a zis: “Tot ce este in casa mea au vazut si n-a ramas nici un lucru din vistieriile mele pe care sa nu-l fi vazut”.
16. Atunci Isaia a zis: “Asculta cuvantul Domnului: Iata vor veni zile cand vor fi luate toate cate sunt in casa ta si ce-au adunat parintii tai pana in ziua aceasta si vor fi duse la Babilon. Nimic nu va ramane, zice Domnul.
17. Din fiii tai care vor rasari din tine si pe care ii vei naste tu,
18. Se vor lua si vor fi eunuci in palatul regelui Babilonului”.
19. Iezechia a raspuns lui Isaia: “Bun este cuvantul Domnului pe care l-ai rostit tu!” Apoi a adaugat: “Sa fie pace si liniste in zilele mele!”
20. Celelalte fapte ale lui Iezechia, luptele lui si cum ca el a facut iazul si canalul pentru adus apa in cetate, sunt scrise in cartea faptelor regilor lui Iuda. Apoi a raposat Iezechia cu parintii sai si in locul lui s-a facut rege Manase, fiul sau.
CAPITOLUL 21
Manase si Amon, regii Iudei.
1. Manase era de doisprezece ani cand s-a facut rege si a domnit in Ierusalim cincizeci si cinei de ani. Numele mamei lui era Heftibah.
2. Acesta a facut lucruri netrebnice inaintea Domnului, urmand uraciunile paganilor pe care-i izgonise Domnul de la fata fiilor lui Israel.
3. El a facut din nou inaltimile pe care le stricase tatal sau Iezechia si a asezat jertfelnice pentru Baal; a facut Asere, cum facuse si Ahab, regele lui Israel, si s-a inchinat la toata ostirea cereasca, slujind acesteia.
4. Apoi a zidit jertfelnice chiar si in templul Domnului, de care zisese Domnul: “In Ierusalim voi pune numele Meu!”
5. Si a facut jertfelnice la toata ostirea cerului in amandoua curiile templului Domnului;
6. A trecut pe fiul sau prin foc, a ghicit, a vrajit, a adus oameni care se indeletniceau cu chemarea mortilor si vrajitori si a facut si alte multe lucruri urate Domnului, ca sa-L manie.
7. Dupa aceea chipul Aserei pe care il facuse l-a asezat in casa despre care Domnul ii zisese lui David si lui Solomon, fiul lui: “In casa aceasta si in Ierusalim, pe care l-am ales din toate semintiile lui Israel, voi pune numele Meu pe vecie;
8. Si nu voi mai da sa calce picior de israelit afara din tara pe care am dat-o parintilor lor, de se vor sili sa se poarte potrivit cu toate cele ce Eu le-am poruncit si cu toata legea care le-a dat-o robul Meu Moise”.
9. Dar ei n-au ascultat, ci i-a ratacit Manase pana intr-atata, incat ei s-au purtat mai rau decat acele popoare pe care Domnul le starpise de la fata fiilor lui Israel.
10. Atunci Domnul a grait prin prooroci, robii Sai, si a zis:
11. “Pentru ca Manase, regele Iudei, a facut astfel de uraciuni, mai rele decat tot ce au facut Amoreii care au fost inainte de el, si a varat pe Iuda in pacat cu idolii lui,
12. De aceea asa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Iata Eu voi aduce asa rau asupra Ierusalimului si asupra lui Iuda, incat celui ce va auzi ii vor tiui amandoua urechile;
13. Si voi intinde peste Ierusalim franghia de masurat a Samariei si cumpana casei lui Ahab, si voi sterge Ierusalimul, asa cum se sterge un vas si se pune apoi cu gura in jos;
14. Si voi lepada ramasita mostenirii Mele si-i voi da in mainile vrajmasilor lor, si vor fi de prada si de jaf pentru toti prietenii lor,
15. Pentru ca au facut lucruri netrebnice inaintea ochilor Mei si M-au maniat din ziua aceea cand parintii lor au iesit din Egipt si pana in ziua aceasta”.
16. Mai mult inca, Manase, pe langa pacatul sau de a fi dus pe Iuda in ispita, a varsat si foarte mult sange nevinovat, incat a manjit Ierusalimul de la o margine la alta.
17. Celelalte stiri despre Manase si despre toate cate a facut el si despre pacatele lui, in ce anume a pacatuit, sunt scrise in cartea faptelor regilor lui Iuda.
18. Apoi a raposat Manase cu parintii sai si a fost ingropat in gradina de langa casa lui, in gradina lui Uza, iar in locul lui s-a facut rege Amon, fiul sau.
19. Amon era de douazeci si doi de ani cand s-a facut rege si a domnit doi ani in Ierusalim. Numele mamei lui era Mesulemet, fiica lui Harut din Iotba.
20. Si acesta a facut lucruri netrebnice in ochii Domnului, cum facuse si Manase, tatal sau;
21. A umblat intocmai pe aceeasi Cale pe care umblase si tatal sau, slujind idolilor carora slujise si tatal sau si inchinandu-se lor.
22. A parasit pe Domnul Dumnezeul parintilor sai si n-a umblat in calea Domnului.
23. Dar slugile lui Amon s-au razvratit impotriva lui si au ucis pe rege in casa lui.
24. Poporul insa a ucis pe toti cei ce luasera parte la razvratire impotriva regelui Amon si a pus rege in locul lui pe Iosia, fiul lui.
25. Celelalte stiri despre Amon si despre cele ce a facut el sunt scrise in cartea faptelor regilor lui Iuda.
26. Amon a fost ingropat in gropnita lui, in gradina lui Uza, iar in locul lui s-a facut rege Iosia, fiul lui.
CAPITOLUL 22
Cartea legii aflata sub Iosia.
1. Iosia era de opt ani cand s-a facut rege si a domnit treizeci si unu de ani in Ierusalim; numele mamei lui era Iedida, fiica lui Adaia din Botcat.
2. Iosia a facut fapte placute inaintea Domnului si a umblat in toate pe calea lui David, stramosul sau, neabatandu-se nici la dreapta, nici la stanga.
3. In anul al optsprezecelea al regelui Iosia, regele a trimis pe scriitorul Safan, fiul lui Atalia, fiul lui Mesulam, in templul Domnului, zicandu-i:
4. “Du-te la Hilchia, arhiereul, ca sa socoteasca argintul adus in templul Domnului, pe care l-au strans de la popor cei ce stau de straja la prag,
5. Si sa-l dea in mana celor pusi sa faca lucrarile la templul Domnului, iar acestia sa-l dea celor ce lucreaza si repara stricaciunile lui:
6. Dulgherilor, pietrarilor si zidarilor, si la cumpararea lemnului si a pietrelor cioplite pentru repararea templului;
7. Insa sa nu le cereti socoteala de argintul ce s-a dat in mana lor, pentru ca se poarta cinstit”.
8. Iar Hilchia arhiereul a zis catre Safan scriitorul: “Am gasit in templul Domnului cartea legii”. Apoi Hilchia a dat lui Safan cartea si el a citit-o.
9. Si venind Safan scriitorul la rege, a adus raspuns regelui si a zis: “Robii tai au luat argintul ce s-a gasit in casa si l-au dat in mainile celor pusi sa faca lucrarile la templul Domnului”.
10. Si a mai adus Safan la cunostinta regelui si acestea, zicand: “Preotul Hilchia mi-a dat o carte”. Si a citit-o Safan inaintea regelui.
11. Auzind regele cuvintele cartii legii, si-a sfasiat hainele sale.
12. Apoi regele a poruncit preotului Hilchia, lui Ahicam, fiul lui Safan, lui Acbor, fiul lui Miheia, lui Safan scriitorul si lui Asaia, sluga regelui:
13. “Mergeti si intrebati pe Domnul pentru mine si pentru popor si pentru tot Iuda despre cuvintele acestei carti gasite, caci mare este mania Domnului ce s-a aprins asupra noastra, pentru ca parintii nostri n-au ascultat cuvintele cartii acesteia, ca sa se poarte dupa cele ce ni s-a poruncit”.
14. Atunci s-a dus Hilchia preotul, Ahicam, Acbor, Safan si Asaia la proorocita Hulda, sotia lui Salum, fiul lui Ticva, fiul lui Harhas, pastratorul vesmintelor, care locuia in Ierusalim, in despartitura a doua, si au grait cu ea.
15. Iar ea le-a zis: “Asa graieste Domnul Dumnezeul lui Israel: Spuneti omului care v-a trimis la mine:
16. Asa zice Domnul: Voi aduce rau asupra locului acestuia si asupra locuitorilor lui, dupa toate cuvintele cartii pe care a citit-o regele Iudei.
17. Pentru ca M-au parasit si tamaiaza pe alti dumnezei, ca sa ma atate cu toate lucrurile mainilor lor, s-a aprins mania Mea asupra locului acestuia si nu se va stinge.
18. Iar regelui lui Iuda care v-a trimis sa intrebati pe Domnul, spuneti-i: Asa zice Domnul Dumnezeul lui Israel despre cuvintele pe care tu le-ai auzit:
19. Deoarece s-a muiat inima ta si tu te-ai smerit inaintea Domnului, cand ai auzit ce am grait Eu asupra locului acestuia si asupra locuitorilor lui, ca vor fi tinta groazei si a blestemului, si ji-ai rupt vesmintele si ai plans inaintea Mea, de aceea si Eu te-am auzit, zice Domnul.
20. De aceea iata te voi adauga la parintii tai si vei fi pus in gropnita ta cu pace; si nu vor vedea ochii tai toate acele nenorociri pe care le voi aduce asupra locului acestuia”. Si s-a adus regelui raspunsul acesta.
CAPITOLUL 23
Iosia curata templul Domnului si regatul de idoli. Ioahaz si Ioachim regi.
l. Atunci a trimis regele sa fie chemati toti batranii lui Iuda si ai Ierusalimului.
2. Apoi s-a dus regele in templul Domnului si toti Iudeii si toti locuitorii Ierusalimului au mers cu el, si preotii si proorocii si tot poporul de la mic pana la mare si au citit in auzul lor toate cuvintele cartii legamantului, ce s-a gasit in templul Domnului.
3. Dupa aceea a stat regele pe un loc inalt si a incheiat inaintea Domnului legamant ca sa urmeze Domnului si sa pazeasca poruncile Lui, descoperirile Lui si legiuirile Lui cu toata inima sa si cu tot sufletul, ca sa implineasca cuvintele legamantului acestuia, scrise in cartea aceasta.
4. Apoi regele a poruncit lui Hilchia arhiereul, preotilor de mana a doua si celor ce stateau de straja la prag, sa scoata din templul Domnului toate lucrurile facute pentru Baal, pentru Astarte si pentru toata ostirea cerului si sa le arda afara din Ierusalim, in valea Chedronului, iar cenusa lor sa o duca la Betel.
5. A izgonit dupa aceea pe preotii idolilor pe care-i pusesera regii Iudei, ca sa faca tamaieri pe inaltimi, in cetatile Iudei si in imprejurimile Ierusalimului, si care tamaiau pe Baal, soarele, luna, stelele si toata ostirea cerului.
6. Atunci au scos Asera din templul Domnului afara din Ierusalim, la paraul Chedron, au ars-o la paraul Chedron si au facut-o praf; si praful l-au aruncat asupra cimitirului obstesc al poporului.
7. Apoi au daramat casele de desfrau care se aflau langa templul Domnului, unde femeile tineau vesminte pentru Astarte;
8. Au scos pe toti slujitorii idolilor din cetatile lui Iuda si au spurcat inaltimile pe care ei savarseau tamaieri, de la Gheba pana la Beer-Seba, stricand inaltimile de la porti: cea care se afla la poarta lui Iosua, capetenia cetatii, si cea care se afla in partea stanga a portilor cetatii.
9. De atunci slujitorii inaltimilor nu aduceau jertfe pe jertfelnicul Domnului celui din Ierusalim, ci mancau numai azime cu fratii lor.
10. Dupa aceea regele a spurcat locurile de jertfa din valea fiilor lui Hinom, ca nimeni sa nu mai treaca pe fiul sau sau pe fiica sa prin foc lui Moloh.
11. A nimicit caii pe care regii lui Israel ii asezasera in cinstea soarelui inaintea intrarii templului Domnului, aproape de locuinta eunucului Netan-Melec cea din Parvarim, iar carul soarelui l-a ars.
12. Jertfelnicele cele de pe acoperisul foisorului lui Ahaz, pe care le facusera regii Iudei, si jertfelnicele pe care le facuse Manase in amandoua curtile templului Domnului, le-a daramat regele si le-a luat de acolo, aruncand molozul lor in paraul Chedronului.
13. Apoi a spurcat regele cele doua inaltimi din fata Ierusalimului, din dreapta Muntelui Maslinilor, pe care le facuse Solomon, regele lui Israel, pentru Astarte, idolul Sidonului, pentru Chemos, idolul Moabului, si pentru Milcom, idolul Amonitilor.
14. A sfaramat stalpii idolesti si a taiat Aserele si locul lor l-a umplut cu oase omenesti.
15. De asemenea si jertfelnicul cel din Betel si inaltimea facuta de Ieroboam, fiul lui Nabat, care a dus pe Israel in pacat, le-a stricat regele Iosia si a ars inaltimea aceasta si a facut-o praf; si a mai ars si pe Asera.
16. Si intorcand capul, Iosia a vazut mormintele ce erau acolo pe munte, si a trimis de a luat oasele din morminte si le-a ars pe jertfelnic si l-a spurcat dupa cuvantul Domnului, rostit de omul lui Dumnezeu care prezisese intamplarea aceasta, cand statea Ieroboam in timpul unei sarbatori inaintea jertfelnicului. Dupa aceea, intorcandu-se, Iosia a ridicat ochii la mormantul omului lui Dumnezeu care prezisese intamplarea aceasta,
17. Si a zis: “Ce mormant este acesta, pe care-l vad eu?” Iar locuitorii cetatii i-au raspuns: “Acesta este mormantul omului lui Dumnezeu care a venit din Iuda si a prevestit cele ce tu faci cu jertfelnicul din Betel”.
18. Iosia a zis: “Lasati-l in pace; nimeni sa nu atinga oasele lui”. Si au pastrat oasele lui si oasele proorocului care venise din Samaria.
19. De asemenea a daramat Iosia si toate capistile inaltimilor din cetatile samarinene, pe care le facusera regii lui Israel, maniind pe Domnul, si a facut cu ele ceea ce facuse si in Betel;
20. Si a junghiat pe jertfelnice pe toti preotii inaltimilor care erau acolo; a ars oase omenesti pe jertfelnice si apoi s-a intors in Ierusalim.
21. Dupa aceea a poruncit regele la tot poporul si a zis: “Savarsiti Pastile Domnului Dumnezeului vostru, dupa cum este scris in aceasta carte a legii!”
22. Pentru ca nu se mai savarsise astfel de Pasti din zilele Judecatorilor, care judecasera pe Israel, in tot timpul regilor lui Iuda si al regilor lui Israel;
23. Iar in anul al optsprezecelea al regelui Iosia s-au savarsit aceste Pasti ale Domnului, in Ierusalim.
24. A mai nimicit regele Iosia pe cei ce se indeletniceau cu chemarea mortilor, pe vrajitori, pe terafimii, idolii si toate uraciunile care se ivisera in pamantul lui Iuda si in Ierusalim, ca sa implineasca cuvintele legii, scrise in cartea pe care o gasise Hilchia preotul in templul Domnului.
25. Asemenea lui Iosia n-a mai fost rege inainte de el, care sa se fi intors la Domnul cu toata inima sa, cu toate puterile sale si cu tot sufletul sau, dupa toata legea lui Moise, dar nici dupa el nu s-a mai ridicat altul asemenea lui.
26. Cu toate acestea Domnul n-a schimbat marea iutime a maniei Sale, cu care se aprinsese mania Sa asupra lui Iuda, din pricina tuturor relelor pe care le facuse Manase ca sa-L manie.
27. Si a zis Domnul: “Si pe Iuda il voi lepada de la fata Mea, cum am lepadat pe Israel; si voi lepada orasul acesta, Ierusalimul, pe care l-am ales si casa despre care am zis: “Acolo va fi numele Meu”.
28. Celelalte stiri despre Iosia si despre toate cate a facut el sunt scrise in cartea Cronicilor regilor lui Iuda.
29. In zilele lui s-a dus Faraonul Neco, regele Egiptului, impotriva regelui Asiriei, la raul Eufratului. Atunci a iesit Iosia in intampinarea lui, iar acela cand l-a vazut l-a omorat in Meghido.
30. Iar robii lui l-au luat mort din Meghido si l-au dus la Ierusalim de l-au ingropat in gropnita lui. Apoi a luat poporul tarii pe Ioahaz, fiul lui Iosia, i-au uns si l-au facut rege in locul tatalui lui.
31. Ioahaz era de douazeci si trei de ani cand s-a facut rege si a domnit in Ierusalim trei luni. Numele mamei lui era Hamutal, fiica lui Ieremia din Libna.
32. Ioahaz a facut lucruri netrebnice in ochii Domnului, intocmai cum facusera parintii lui.
33. Dar l-a legat Faraonul Neco in Ribla, in tara Hamat, ca sa nu mai domneasca in Ierusalim, si a pus pe tara un bir de o suta de talanti de argint si o suta de talanti de aur.
34. Apoi Faraonul Neco a pus rege pe Eliachim, fiul lui Iosia, in locul lui Iosia, tatal lui, dar i-a schimbat numele in Ioiachim; pe Ioahaz l-a luat si l-a dus in Egipt, unde a murit.
35. Ioiachim a dat lui Faraon aurul si argintul; si a pretuit el si pamantul, ca sa se dea argint dupa porunca lui Faraon; si a cerut la fiecare din poporul tarii sa aduca dupa pretuirea sa aur si argint ca sa dea Faraonului Neco.
36. Ioiachim insa era de douazeci si cinci de ani cand s-a facut rege si a domnit in Ierusalim unsprezece ani. Numele mamei lui era Zebuda, fiica lui Pedaia, din Ruma. Acesta a facut rele inaintea Domnului, cum facusera si parintii lui.
CAPITOLUL 24
Ioiachim, Iehonia si Sedechia, regii lui Iuda.
l. In zilele lui Ioiachim a venit cu razboi Nabucodonosor, regele Babilonului, si Ioiachim a ajuns supusul lui timp de trei ani, dar apoi s-a rasculat impotriva lui.
2. Atunci Domnul a trimis asupra lui cete de Caldei, cete de Sirieni, cete de Moabiti si cete de Amoniti; si le-a trimis asupra lui Iuda, ca sa-l piarda, dupa cuvantul Domnului pe care l-a rostit prin robii Sai, proorocii.
3. Aceasta s-a facut cu Iuda numai din porunca Domnului, ca sa fie lepadat de la fata Lui pentru pacatele lui Manase si pentru tot ce facuse acesta;
4. Si pentru sangele nevinovat pe care-l varsase el, umpland tot Ierusalimul, Domnul n-a vrut sa-l ierte.
5. Celelalte stiri despre Ioiachim si despre tot ce a facut el sunt scrise in cartea Cronicilor regilor lui Iuda.
6. Ioiachim a raposat cu parintii sai, iar in locul lui s-a facut rege Iehonia, fiul sau.
7. Regele Egiptului n-a mai iesit din tara sa, pentru ca regele Babilonului a luat regelui Egiptului tot ce avea acesta de la raul Egiptului pana la raul Eufratului.
8. Iehonia era de optsprezece ani cand s-a facut rege si a domnit in Ierusalim trei luni. Numele mamei lui era Nehusta, fiica lui Elnatan, din Ierusalim.
9. El a facut lucruri netrebnice in ochii Domnului, in toate, asa cum facuse tatal sau.
10. In vremea aceea slujitorii lui Nabucodonosor, regele Babilonului, au venit asupra Ierusalimului si au impresurat cetatea. Iar dupa ce slugile lui au inconjurat cetatea, a venit si regele Nabucodonosor.
11. Si a iesit Iehonia, regele lui Iuda, la regele Babilonului, impreuna cu mama sa, cu slujitorii sai, cu capeteniile si eunucii lui,
12. Si l-a luat rob regele Babilonului in al optulea an al domniei sale;
13. Si a scos toate comorile templului Domnului si comorile casei domnesti, si a sfaramat, dupa cum spusese Domnul, toate vasele cele de aur pe care le facuse Solomon, regele lui Israel, pentru templul Domnului, si ta dus in robie tot Ierusalimul,
14. Pe toti fruntasii si pe toti oamenii viteji, aproape zece mii de robi, cu toti dulgherii si fierarii, si n-a ramas nimeni decat numai poporul tarii cel sarac.
15. Si a dus si pe Iehonia la Babilon; de asemenea au dus robi din Ierusalim la Babilon pe mama si femeile regelui, pe eunucii lui si pe puternicii tarii;
16. Toata ostirea in numar de sapte mii, teslarii, fierarii in numar de o mie, si toti oamenii varstnici si buni de ostire i-a dus regele Babilonului robi la Babilon.
17. Atunci regele Babilonului a pus rege in locul lui Iehonia, pe Matania, unchiul lui Iehonia, schimbandu-i numele in Sedechia.
18. Sedechia era de douazeci si unu de ani cand s-a facut rege si a domnit in Ierusalim unsprezece ani. Numele mamei lui era Hamutal, fiica lui Ieremia din Libna.
19. Si a facut si acesta lucruri netrebnice in ochii Domnului, in toate, asa cum facuse si Iehonia.
20. Si mania Domnului era peste Ierusalim si peste Iuda atat de mare, incat i-a lepadat de la fata Sa. Si s-a lepadat si Sedechia de regele Babilonului.
CAPITOLUL 25
Daramarea Ierusalimului. Robia Babilonului.
1. Iar in anul al noualea al domniei lui Sedechia, in luna a zecea, in ziua a zecea a lunii, a venit Nabucodonosor, regele Babilonului, cu toata ostirea sa asupra Ierusalimului si l-a impresurat si a facut imprejurul lui intarituri.
2. Si a stat cetatea impresurata pana in anul al unsprezecelea al regelui Sedechia.
3. Iar in anul al unsprszecelea al regelui Sedechia, in ziua a noua a lunii a patra, era mare foamete in cetate si poporul tarii nu mai avea paine.
4. Atunci cetatea a fost luata si toti ostasii au fugit noaptea pe calea portilor care se aflau intre doua ziduri, langa gradina regelui. Caldeii insa stateau imprejurul cetatii; si a iesit si regele pe calea ce duce in campie.
5. Dar a alergat ostirea Caldeilor dupa rege si l-au ajuns in sesul Ierihonului; iar ostirea lui a fugit toata de la el.
6. Si au luat pe rege si l-au dus la regele Babilonului, in Ribla, si l-au supus judecatii.
7. Si au junghiat pe fiii regelui inaintea ochilor lui, iar lui Sedechia i-au scos ochii, l-au pus in lanturi si l-au dus la Babilon.
8. Iar in luna a cincea, in ziua a saptea a lunii, adica in anul al nouasprezecelea al lui Nabucodonosor, regele Babilonului, Nebuzaradan, capetenia garzii, slujitorul regelui Babilonului, a venit la Ierusalim
9. Si a ars templul Domnului, casa regelui si toate casele din Ierusalim; toate casele cele mari le-a ars cu foc.
10. Iar ostirea Caldeilor care era cu comandantul garzii a daramat si zidurile cele dimprejurul Ierusalimului.
11. Apoi Nebuzaradan, capetenia garzii, a stramutat la Babilon si celalalt popor care mai ramasese in Ierusalim, pe cei ce se predasera regelui Babilonului si ramasita poporului de rand.
12. Numai putini din poporul sarac al tarii au fost lasati de capetenia garzii, sa lucreze viile si ogoarele.
13. Caldeii au stricat si stalpii cei de arama care erau in templul Domnului, postamentele, marea cea de arama din templul Domnului si arama lor au dus-o in Babilon.
14. Caldarile, lopetile, cutitele, lingurile si toate vasele de arama, care se intrebuintau la slujba, le-au luat.
15. Si a mai luat capetenia garzii cadelnitele, cupele si tot ce era de aur si ce era de argint.
16. Au luat cei doi stalpi, marea si postamentele pe care le facuse Solomon pentru templul Domnului. Arama din toate aceste lucruri nu se mai putea cantari.
17. Un singur stalp era inalt de optsprezece coti; coroana lui era de arama si inaltimea ei era de trei coti; peretii ei si impletiturile dimprejurul ei, toate erau de arama. Asemenea era si al doilea stalp cu coroana lui.
18. Apoi a mai luat capetenia garzii pe Seraia arhiereul, pe Tefania, al doilea preot si pe alti trei care stateau de straja la prag.
19. Iar din cetate a luat un eunuc, care era capetenie peste osteni si cinci oameni, care stateau inaintea regelui si care acum se aflau in cetate; pe capetenia cea mare a ostirii, care inscria la oaste poporul si saizeci de oameni din poporul tarii, care se aflau in cetate.
20. Pe acestia i-a luat Nebuzaradan, capetenia garzii si i-a dus la regele Babilonului, in Ribla.
21. Iar regele Babilonului i-a lovit si i-a ucis la Ribla, in tinutul Hamat. Asa a fost stramutat Iuda din tara lui.
22. Iar peste poporul care a ramas in tara Iudei si pe care l-a lasat Nabucodonosor, regele Babilonului, a pus capetenie pe Ghedalia, fiul lui Ahican, fiul lui Safan.
23. Cand au auzit toate capeteniile si ostasii lor ca regele Babilonului a pus capetenie pe Ghedalia, au venit la Ghedalia in Mitpa: Ismael, fiul lui Netania, Iohanan, fiul lui Careah, Seraia, fiul lui Tanhumet, din Netofa, si Iaazania, fiul lui Maacati, ei impreuna cu oamenii lor.
24. Si a jurat Ghedalia acestora si oamenilor lor si le-a zis: “Nu va temeri a fi supusii Caldeilor. Asezati-va in tara aceasta si slujiti regelui Babilonului si va fi bine!”
25. Dar in luna a saptea a venit Ismael, fiul lui Netania al lui Elisama din neamul regesc, cu zece oameni si a lovit pe Ghedalia si acesta a murit si a lovit si pe Iudeii Si pe Caldeii care erau cu el in Mitpa.
26. Atunci s-a sculat tot poporul, de la mic pana la mare, cu capeteniile ostirii si s-au dus in, Egipt, pentru ca se temeau de Caldei.
27. In anul al treizeci si saptelea de la stramutarea lui Ioiachim, regele lui Iuda, in luna a douasprezecea, in ziua a douazeci si saptea a acestei luni, Evil-Merodac, regele Babilonului, in anul urcarii sale pe tron, a scos pe Ioiachim, regele Iudei, din temnita,
28. A vorbit cu el prietenos si a pus tronul lui mai sus de tronurile regilor care erau la el in Babilon;
29. I-a schimbat hainele lui de temnita si Ioiachim a mancat totdeauna la masa regelui, in toate zilele vierii lui.
30. Cele trebuitoare hranei lui i-au fost date neincetat de rege, zi cu zi, cat a trait el.
Categoria: Vechiul testament
Cautare:
Cartea a Patra a Regilor
Vizualizari: 1186
Id: 2860
Imagine:
Share:
Text
-
Calendar ortodox
Cântări și pricesne
Cărți epub
Cărți epub rusă
Cărți online
Cărți pdf
Evanghelii duminicale
Articole
Rugăciuni
Slujbe și rânduieli
Versuri colinde
Viețile Sfinților
-
Predici
Părinți duhovnicești
Rugăciuni
Cântări bisericești
Slujbe
Cărți
Colinde
Arhivă emisiuni radio
Video Software
Căutare avansată
webortodox[AT]yahoo.com (inlocuiti [AT] cu @)
Facebook:
facebook.com/
resurseortodoxero
Youtube: youtube.com/@resurse-ortodoxe
noutati-ortodoxe.ro - Știri și informații din viața bisericii ortodoxe, evenimente religioase, conferințe, apariții editoriale.
maicadomnului.ro - Preacinstire pentru Maica Domnului - Prea Curata Fecioara Maria.
