CARTEA A TREIA A REGILOR
CAPITOLUL 1
Solomon.
1. Cand regele David a ajuns la adanci batranete, il acopereau cu haine, insa nu putea sa se incalzeasca.
2. Atunci slugile lui i-au zis: “Sa se caute pentru domnul nostru rege o fata tanara, care sa stea inaintea regelui, sa-l ingrijeasca si sa se culce cu el, ca sa se incalzeasca domnul nostru regele”.
3. Si i-au cautat in toate tinuturile lui Israel o fata frumoasa si au gasit pe Abisag Sunamiteanca si au adus-o la rege.
4. Fata era foarte frumoasa, ingrijea pe rege si-l servea; insa ragele n-a cunoscut-o.
5. Atunci Adonia, fiul Haghitei, s-a falit si a zis: “Eu am sa fiu rege”. Si Si-a gatit care de razboi, calareti si cincizeci de oameni care sa-i alerge inainte.
6. Caci tatal sau niciodata nu-l oprise si nu-i zisese: “Pentru ce faci aceasta?” El insa mai era si foarte frumos la chip si nascut dupa Abesalom.
7. Si s-a inteles cu Ioab, fiul Teruiei, si cu Abiatar preotul; si acestia ajutau pe Adonia.
8. Iar preotul Tadoc si Benaia, fiul lui Iehoiada, proorocul Natan, Simei, Rei si vitejii lui David n-au fost de partea lui Adonia.
9. Si junghiind Adonia ai, boi si vitei grasi la piatra Zohelet, cea de la En-Roghel, a chemat pe tati fratii sai, fiii regelui, dimpreuna cu toti barbatii lui Iuda, care erau in slujba la rege.
10. Iar pe proorocul Natan, pe Benaia, pe viteji si pe Solomon, fratele lui, nu i-a chemat.
11. Atunci Natan a grait catre Batseba, mama lui Solomon, zicand: “Auzit-ai tu ca Adonia, fiul Haghitei, s-a facut rege, iar domnul nostru David nu stie de aceasta?
12. Acum, iata, iti dau un sfat: Sa-ti scapi viata ta si a fiului tau Solomon.
13. Du-te si intra la regele David sl-i spune: “Nu tu, oare, domnul meu rage, te-ai jurat catre roaba ta, zicand: Solomon, fiul tau, va fi rege dupa mine: si va sedea pe tronul meu? Pentru ce dar Adonia s-a facut rege?”
14. Si iata, cand tu inca vei vorbi acolo cu regele, voi intra si eu in urma ta, voi adeveri si voi intregi cuvintele tale”,
15. Deci a intrat Batseba la rege in odaia unde odihnea. Si iata regele era foarte batran si Abisag Sunamiteanca ingrijea de el.
16. Si s-a plecat Batseba si s-a inchinat regelui si el a intrebat-o: “Ce voiesti?”
17. Iar ea i-a spus: “Domnul meu rege, tu te-ai jurat pe Domnul Dumnezeul tau catre roaba ta, zicand: Solomon, fiul tau, va fi rege dupa mine si va sedea pe tronul meu.
18. Dar acum iata ca Adonia s-a facut rege si tu, domnul meu rege, nu stii nimic da aceasta.
19. Acela a injunghiat o multime de boi, vitei grasi si oi; si a poftit pa toti fiii regelui, pe preotul Abiatar si pe Ioab, mai-marele ostirii; iar pe Solomon, robul tau, nu l-a chemat.
20. Insa tu esti rege, domnul meu. Ochii tuturor Israelitilor la tine privesc, ca sa le arati cine va sedea rege pe tronul domnului meu, dupa el.
21. Altfel, cand domnul meu, regele, va raposa cu parintii sai, voi fi invinuita eu si fiul meu Solomon”.
22. Si iata, cand inca vorbea cu regele, a venit si proorocul Natan.
23. Si i s-a spus regelui, zicand: “Iata Natan proorocul!” Si a intrat Natan la rege si i s-a inchinat regelui cu fata pana la pamant.
24. Si a zis Natan: “Domnul meu rege, ai spus tu oare: Adonia va fi rege si va sedea pe tronul meu dupa mine?
25. Pentru ca el chiar astazi a plecat Si a junghiat o multime de boi, vitei grasi si oi; si a poftit pe toti fiii regelui, pe mai-marii ostirii si pe Abiatar preotul; si, iata, ei mananca si beau dinaintea lui si zic: “Traiasca regele Adonia!”
26. Iar pe mine, robul tau, pe preotul Tadoc, pe Benaia, fiul lui Iehoiada, si pe Solomon, robul tau, nu ne-a chemat.
27. Si daca cu voia ta, domnul meu rege, s-a facut lucrul acesta, atunci pentru ce tu n-ai descoperit robului tau cine va sedea rege pe tronul domnului meu, dupa el?”
28. Dar regele David a raspuns si a zis: “Chemati pe Batseba la mine!” si a intrat ea la rege si a stat inaintea lui.
29. Atunci regele s-a jurat si a zis: “Viu este Domnul, Care mi-a scapat sufletul meu de la orice necaz!
30. Precum m-am jurat pe Domnul Dumnezeul lui Israel catre tine, zicand: “Solomon, fiul tau, va fi rege dupa mine, si va sedea pe tronul meu in locul meu, asa voi face chiar astazi!”
31. Si s-a plecat Batseba cu fata pana la pamant si i s-a inchinat regelui si i-a zis: “Sa traiasca domnul meu, regele David, In veci!”
32. Apoi a zis regele David: “Chemati la mine pe preotul Tadoc, pe proorocul Natan si pe Benaia, fiul lui Iehoiada!” Si ei au intrat la rege.
33. Si regele le-a spus: “Sa luati pe slugile domnului vostru cu voi si sa puneti pe Solomon, fiul meu, calare pe catarul meu si sa-l duceti pana la Ghihon,
34. Si acolo sa-l unga preotul Tadoc si proorocul Natan de rege peste Israel si sa sunati din trambita si sa ziceti: “Sa traiasca regele Solomon!”
35. Apoi sa-l petreceti inapoi, ca sa vina si sa sada pe tronul meu; caci el va fi rege in locul meu si lui i-am poruncit sa fie conducatorul lui Israel si al lui Iuda”.
36. Si a raspuns Benaia, fiul lui Iehoiada regelui si i-a zis: “Amin! Asa sa intareasca Domnul Dumnezeul domnului meu, regele, cuvantul acesta!
37. Si cum Domnul Dumnezeu a fost cu domnul meu, regele, asa sa fie el si cu Solomon si sa-i preamareasca tronul lui mai mult decat tronul domnului meu, regele David!”
38. Si asa au plecat preotul Tadoc, proorocul Natan, Benaia, fiul lui Iehoiada, Cheretienii si Peletienii si au pus pe Solomon calare pe catarul regelui David si l-au dus pana la Ghihon.
39. Si a luat preotul Tadoc cornul cu untdelemn sfintit din cort si a uns pe Solomon. Si s-a sunat din trambite si tot poporul a strigat: “Traiasca regele Solomon! ”
40. Apoi tot poporul l-a petrecut pe Solomon si i-a cantat din fluiere si bucurie mare era pe popor, incat si pamantul se zguduia de strigatele lui.
41. Atunci a auzit Adonia de aceasta si toti cei chemati ai lui, tocmai cand ispravisera de mancat; iar Ioab, auzind sunetul de trambite, a zis: “Ce este acest zgomot de care rasuna cetatea?”
42. Si pe cand el inca vorbea, iata ca a venit Ionatan, fiul preotului Abiatar. Si a zis Adonia: “Intra, caci tu esti om cinstit si aduci veste buna!”
43. Si a raspuns Ionatan lui Adonia si i-a zis: “Ba chiar veste rea; caci domnul nostru, regele David, a facut rege pe Solomon.
44. Si a trimis regele cu el pe Tadoc si pe proorocul Natan, pe Benaia, fiul lui Iehoiada, si pe Cheretieni si Peletieni si l-au pus calare pe catarul regelui.
45. Si l-au uns preotul Tadoc si proorocul Natan rege la Ghihon si de acolo s-au intors cu bucurie si au pus in miscare cetatea. Iata zgomotul pe care-l auziti”.
46. Si a sezut Solomon pe tronul regatului.
47. Si slugile regelui au venit sa-l binecuvanteze pe domnul nostru regele David, zicand: “Sa mareasca Dumnezeul tau numele lui Solomon mai mult decat numele tau si sa-i aduca tronul lui la marire mai multa decat tronul tau!” Si s-a inchinat regele in patul lui;
48. Si a zis regele asa: “Binecuvantat sa fie Domnul Dumnezeul lui Israel, Care a facut sa fie astazi din samanta mea un urmas pe tronul meu si sa vad cu ochii mei aceasta!”
49. Atunci toii cei chemati, care erau cu Adonia, s-au spaimantat si, sculandu-se, s-au dus fiecare in drumul sau.
50. Iar Adonia, temandu-se de Solomon, s-a sculat si s-a dus si s-a apucat cu mainile de coarnele jertfelnicului.
51. Si i s-a spus lui Solomon, zicand: “Iata, Adonia s-a temut de regele Solomon; caci iata, ca se tine cu mainile de coarnele jertfelnicului, zicand: Sa-mi fagaduiasca astazi cu juramant regele Solomon ca nu va omori pe robul sau cu sabia”.
52. Si a zis Solomon: “Daca el va fi om cinstit, nici un par din capul lui nu va cadea pe pamant; iar daca va fi om viclean, va muri”.
53. Si a trimis regele Solomon si l-a adus de la jertfelnic cu de-a sila; si a venit si s-a inchinat regelui Solomon. Si Solomon i-a zis: “Du-te la casa ta!”
CAPITOLUL 2
Moartea lui David.
1. Apropiindu-se vremea lui David ca sa moara, a lasat el fiului sau Solomon acest legamant:
2. “Iata, eu ma duc pe drumul pe care toti pamantenii se duc; fii tare si sa fii barbat.
3. Sa pazesti legamantul Domnului Dumnezeului tau, umbland in caile Lui si pazind legile Lui, poruncile Lui, hotararile Lui si asezamintele Lui, precum sunt scrise in legea lui Moise, pentru ca sa-ii fie bine-cunoscut tot ce vei face, oriunde si ori incotro te vei intoarce;
4. Si ca sa Isi tina si Domnul cuvantul Sau care l-a grait catre mine, zicand: “Daca fiii tai isi vor pazi drumul lor, ca sa se poarte cu credinciosie inaintea Mea, din toata inima si din tot sufletul lor, atunci nu va conteni sa fie din tine barbat pe tronul lui Israel.
5. Dar si tu stii ce mi-a facut Ioab, fiul Teruiei, cum s-a purtat cu cele doua capetenii ale ostirii lui Israel, cu Abner, fiul lui Ner, si cu Amasa, fiul lui Ieter, pe care i-a omorat; si cum a varsat in timp de pace sange ca in timp de razboi, manjind cu sangele cel varsat ca la razboi incingatoarea de la coapsele sale si incaltamintea din picioarele sale.
6. Sa faci dar cu el dupa intelepciunea ta, ca sa nu se coboare caruntetea lui cu pace in locuinta mortilor.
7. Iar fiilor lui Barzilai Galaaditul arata-le mila, ca sa fie cu cei care se hranesc la masa ta, caci ei au venit la mine cand am fugit de Abesalom, fratele tau.
8. Iata ca ai la tine si pe Simei, fiul lui Ghera veniamineanul din Bahurim, care m-a blestemat cu greu blestem, cand mergeam la Mahanaim; dar fiindca mi-a iesit in cale la Iordan, m-am jurat pe Domnul catre el, zicand: Nu te voi mai ucide cu sabia.
9. Acum insa sa nu-l lasi nepedepsit, caci esti barbat intelept, si stii ce sa faci cu el, ca sa cobori caruntetea lui cu sange in locuinta mortilor”.
10. Si a raposat David cu parintii sai si a fost inmormantat in cetatea lui David.
11. Timpul domniei lui David peste Israel a fost de patruzeci de ani: in Hebron sapte ani si in Ierusalim treizeci si trei de ani.
12. Si s-a asezat Solomon pe tronul lui David, tatal sau, si domnia lui s fost foarte stralucita.
13. Atunci a venit Adonia, fiul Haghitei, la Batseba, mama lui Solomon, si i s-a inchinat. Si ea i-a zis: “Cu pace iti este venirea?” Iar el a raspuns: “Cu pace!”
14. Apoi a zis: “Am sa-ti spun o vorba!” Si ea a zis: “Spune;!”
15. Si a zis el: “Tu stii ca domnia era a mea si ca tot Israelul privea la mine ca la viitorul lor rege; dar domnia a trecut de la mine si i s-a dat fratelui meu, pentru ca de la Domnul i-a fost lui aceasta.
16. Acum te rog un lucru: sa nu ma nesocotesti!” Si ea i-a zis: “Graieste!”
17. Iar el a zis: “Te rog vorbeste cu regele Solomon, caci el va tine seama de vorba ta, ca sa-mi dea pe Abisag Sunamiteanca de femeie”.
18. Si a zis Batseba: “Bine, voi vorbi cu regele pentru tine”.
19. Deci, a intrat Batseba la regele Solomon, ca sa-i vorbeasca pentru Adonia. Regele s-a sculat inaintea ei, i s-a inchinat si s-a asezat pe tronul lui. Si s-a pus si pentru mama regelui un tron; si ea a stat de-a dreapta lui
20. Si a zis: “Am sa-ii fac o mica rugaminte, sa nu mi-o treci cu vederea!” A zis regele: “Cere, mama mea!”
21. Ea a zis: “Sa dai pe Abisag Sunamiteanca lui Adonia, fratele tau, de femeie!”
22. Atunci a raspuns regele Solomon si a zis mamei sale: “Dar de ce ceri tu pe Abisag Sunamiteanca pentru Adonia? Cere atunci pentru el si domnia, caci el este fratele meu cel mai mare si cu el este preotul Abiatar si tot cu el este prieten si Ioab, fiul Teruiei, mai-marele ostirii!”
23. Apoi s-a jurat regele Solomon pe Domnul, zicand: “Asa rau sa-mi dea mie Dumnezeu si inca si altele sa ma ajunga, daca n-a grait Adonia cuvantul acesta impotriva vietii mele.
24. Dar acum, viu este Domnul, Care m-a socotit pe mine vrednic de cinste si m-a asezat pe tronul lui David, tatal meu, si mi-a zidit casa precum a grait el; Adonia chiar astazi va muri”.
25. Si a trimis regele Solomon pe Benaia, fiul lui Iehoiada, care fara de mila l-a lovit pe acela si a murit Adonia in ziua aceea.
26. Iar lui Abiatar preotul, regele i-a zis: “Sa pleci la Anatot, la mosia ta; caci si tu esti vrednic de moarte; dar acum nu te voi omori, caci ai purtat chivotul Domnului Dumnezeu inaintea lui David, tatal meu si ai suferit si tu ce a suferit tatal meu”.
27. Si l-a indepartat Solomon pe Abiatar de la preotia Domnului, ca sa se implineasca cuvantul Domnului care l-a grait pentru casa lui Eli in Silo.
28. Vestea aceasta a ajuns pana la Ioab, fiul Teruiei, fiindca si Ioab se daduse de partea lui Adonia si nu de partea lui Solomon si a fugit Ioab la cortul Domnului si s-a apucat cu mainile de coarnele jertfelnicului.
29. Si i s-a spus regelui Solomon, zicand: “Iata Ioab a fugit la cortul Domnului si iata s-a apucat cu mainile de coarnele jertfelnicului. Si a trimis Solomon la Ioab sa-i zica: “Ce ii-am facut de ai fugit la jertfelnic?” Si a raspuns Ioab: “M-am temut de fata ta si am fugit la Domnul”. Si a trimis Solomon pe Benaia, fiul lui Iehoiada, zicand: “Mergi, omoara-l si-l ingroapa!”
30. Si s-a dus Benaia, fiul lui Iehoiada, la Ioab, la cortul Domnului, si i-a zis: “Asa zice regele: Sa iesi!” Si a zis Ioab: “Nu ies, pentru ca vreau sa mor aici! ” si s-a intors Benaia, fiul lui Iehoiada si a spus de aceasta regelui, zicand: “Asa a zis Ioab si asa mi-a raspuns!”
31. Iar regele i-a zis: “Du-te si fa-i asa cum a zis; omoara-l si-l ingroapa. Si ia de pe mine si de pe casa tatalui meu sangele nevinovat varsat de Ioab.
32. Sa-i intoarca Domnul pe capul lui sangele nedreptatii lui, pentru ca a ucis pe doi barbati nevinovati si mai buni decat el, omorandu-i cu sabia, fara de stirea tatalui meu, David: pe Abner, fiul lui Ner, mai-marele ostirii lui Israel, si pe Amasa, fiul lui Ieter, mai marele ostirii lui Iuda.
33. Pe capul lui si pe capul semintiei lui in veci sa se intoarca sangele lor; iar David si semintia lui si casa lui si tronul lui sa aiba in veci pace de la Domnul!
34. Si s-a dus Benaia, fiul lui Iehoiada si a lovit pe Ioab si l-a omorat; si a fost inmormantat la casa lui, in pustiu.
35. Iar regele Solomon a pus in locul lui peste ostire pe Benaia, fiul lui Iehoiada. Carmuirea regatului era insa la Ierusalim; iar mai mare peste preoti, in locul lui Abiatar, regele a pus pe Tadoc preotul. Solomon, fiul lui David, a domnit peste Israel si Iuda, in Ierusalim. Si a dat Domnul lui Solomon intelepciune si pricepere foarte mare si cunostinte multe, ca nisipul de pe tarmul marii. si Solomon a avut intelepciune mai presus de intelepciunea tuturor fiilor Rasaritului si de intelepciunea tuturor inteleptilor Egiptenilor. El a luat pentru sine pe fiica lui Faraon si a adus-o in cetatea lui David, pana ce a terminat de zidit casa sa si, mai intai, templul Domnului si zidul dimprejurul Ierusalimului; in sapte ani a facut acestea si le-a ispravit. Solomon a avut saptezeci de mii de oameni salahori optzeci de mii de taietori de piatra in munte. El a facut marea si postamentele si spalatoriile cele mari, stalpii, fantana cea din curte si marea de arama; si a zidit el cetatuia si intariturile ei si a impartit cetatea lui David. Atunci fiica lui Faraon o trecut din cetatea lui David in casa sa pe care i-o zidise el; tot atunci a zidit Solomon zidul dimprejurul cetatii. Si aducea Solomon de trei ori pe an arderi de tot si jertfe de pace pe jertfelnicul pe care-l facuse Domnului; si savarsea la el si tamaieri inaintea Domnului. Si a ispravit zidirea templului. La lucrarile lui Solomon erau trei mii sapte sute de ispravnici mari care conduceau poporul ce facea lucrul. Si a zidit el Asurul, Magdinul, Gazerul, Bet-Horonul de Sus si Valatul. Dar aceste cetati le-a zidit el dupa ce a facut templul Domnului si zidul dimprejurul Ierusalimului. Inca din timpul vietii sale, David poruncise lui Solomon, zicand: “Iata, ai pe Simei, fiul lui Ghera, fiul lui Ieminie, din Bahurim; el m-a blestemat cu greu blestem, in ziua cand m-am dus la Mahanaim; dar el mi-a iesit in cale la Iordan si eu m-am jurat pe Domnul fata de el, zicand: Nu te voi mai ucide eu sabia! Tu insa sa nu-l lasi nepedepsit; caci esti barbat intelept si stii ce sa faci cu el, ca sa-i cobori caruntetea lui cu sange in casa mortilor”.
36. Si trimitand regele, a chemat pe Simei si i-a zis: “Fa-ti casa in Ierusalim si traieste aici si de aici sa nu mai iesi.
37. Dar sa stii ca in ziua in care vai iesi si vei trece paraul Chedron, numaidecat cu moarte vei muri. Sangele tau va fi asupra capului tau!”
38. Si a zis Simei regelui: “Bine, cum a poruncit domnul meu regele, asa va face robul tau”. Si a trait Simei in Ierusalim multa vreme.
39. Iar peste trei ani s-a intamplat ca au fugit doi robi de la Simei la Achis, fiul lui Maaca, regele Gatului. Si i s-a spus lui Simei: “Iata, robii tai sunt la Gat”.
40. Si sculandu-se Simei si punand saua pe asinul sau, a plecat la Gat, la Achis, ca sa-si caute robii sai. Si s-a intors Simei si a adus robii sai de la Gat.
41. Dar, spunandu-i-se lui Solomon ca Simei a mers din Ierusalim pana la Gat si ca s-a intors, a trimis regele si a chemat pe Simei si i-a zis:
42. “Nu m-am jurat eu, oare, pe Domnul catre tine si nu ti-am spus eu, oare, inainte, zicand: Sa stii ca in ziua in care vei iesi din Ierusalim si te vei duce undeva, numaidecat vai muri? Si tu mi-ai spus: Bine!
43. De ce n-ai pazit legea pe care ti-am dat-o inaintea Domnului cu juramant?
44. Apoi a mai zis regele catre Simei: “Tu stii si stie si inima ta tot raul care l-ai facut tatalui meu David; sa se intoarca asupra capului tau rautatea ta!
46. Iar regele Solomon sa fie binecuvantat si tronul lui David sa fie neclintit inaintea Domnului in veci!”
46. Si a poruncit regele lui Benaia, fiul lui Iehoiada; si el s-a dus si a lovit pe Simei si acela a murit.
CAPITOLUL 3
Calatoria lui Solomon. Intelepciunea lui.
l. Dupa ce regatul s-a intarit in mainile lui Solomon, Solomon s-a inrudit cu Faraon, regele Egiptului, caci a luat pentru el pe fiica lui Faraon si a adus-o in cetatea lui David, pana o terminat de zidit casa sa, templul Domnului si zidul dimprejurul Ierusalimului.
2. Poporul tot mai aducea jertfe pe inaltimi, caci nu era inca zidit templul numelui Domnului pana in acel timp.
3. Si Solomon, care iubea pe Domnul, purtandu-se dupa legea tatalui sau, a adus si el jertfe si tamaieri pe inaltimi.
4. Deci s-a sculat si el si s-a dus la Ghibeon, ca sa aduca jertfe acolo, caci acolo era cea mai mare inaltime. O mie de jertfe pentru ardere de tot a adus Solomon pe acel jertfelnic.
5. La Ghibeon insa S-a aratat Domnul lui Solomon noaptea in vis si a zis: “Cere ce vrei sa-ti dau!”
6. Si a zis Solomon: “Tu ai facut cu robul Tau David, tatal meu, mare mila; si, pentru ca el s-a purtat cu vrednicie si cu dreptate si inima curata inaintea Ta, nu ti-ai luat aceasta mila mare de la el; si i-ai daruit fiu pe tronul lui, precum si este aceasta astazi.
7. Si acum Tu, Doamne Dumnezeul meu, ai pus pe robul Tau rege in locul lui David, tatal meu; insa eu sunt foarte tanar si nu stiu sa conduc.
8. Si robul Tau este in mijlocul poporului Tau pe care l-ai ales, popor nesfarsit de mare, care din pricina multimii lui nu se poate nici socoti, nici numara.
9. Daruieste-i dar robului Tau minte priceputa, ca sa asculte si sa judece poporul Tau si sa deosebeasca ce este bine si ca este rau; caci cine poate sa povatuiasca pe acest popor al Tau, care este nesfarsit de mare?”
10. Si i-a placut Domnului ca Solomon a cerut aceasta.
11. Si a zis Dumnezeu: “Deoarece tu ai cerut aceasta si n-ai cerut viata lunga; n-ai cerut bogatie, n-ai cerut sufletele dusmanilor tai, ci ai cerut intelepciune, ca sa stii sa judeci,
12. Iata Eu voi face dupa cuvantul tau; iata, Eu iti dau minte inteleapta si priceputa, cum nici unul n-a fost ca tine inaintea ta si cum nici nu se va mai ridica dupa tine.
13. Ba iti voi da si ceea ce tu n-ai cerut: bogatie si slava, asa incat nici unul dintre regi nu va fi asemenea tie, in toate zilele tale.
14. Si daca vei umbla pe drumul Meu, ca sa pazesti legile Mele si poruncile Mele, cum a umblat tatal tau David, iti voi inmulti si zilele tale”.
15. Si s-a trezit Solomon din somn Si iata, acesta fusese vis. Apoi s-a sculat si a venit la Ierusalim si a stat inaintea jertfelnicului celui de dinaintea chivotului cu legea Domnului, care era in Sion, a adus arderi de tot, a savarsit jertfe de impacare si a facut mare ospat pentru toate slugile sale.
16. Atunci au venit doua femei desfranate la rege si au stat inaintea lui.
17. Si a zis una din femei: “Rogu-ma, domnul meu, noi traim intr-o casa; si eu am nascut la ea, in casa aceea.
18. A treia zi dupa ce am nascut eu, a nascut si aceasta femeie si eram impreuna si nu era nimeni strain cu noi in casa, afara de noi amandoua.
19. Insa noaptea a mutit fiul acestei femei, caci a adormit peste el.
24. Si s-a sculat ea pe la miezul noptii si mi-a luat pe fiul meu de langa mine, cand eu, roaba ta, dormeam si l-a pus la pieptul ci; iar pe fiul ei cel mort l-a pus la pieptul meu.
21. Dimineata cand m-am sculat ca sa-mi alaptez fiul, iata, el era mort; iar cand m-am uitat la el mai bine dimineata, acesta nu era fiut meu, pe care-l nascusem”.
22. Iar cealalta femeie a zis: “Ba nu, fiul meu e viu, iar fiul tau e mort!” Iar aceasta ii zicea: “Ba nu, fiul tau este mort si al meu e viu!” si vorbeau ele asa inaintea regelui.
23. Atunci regele a zis: “Aceasta zice: Fiul meu este cel viu, iar fiul tau este cel mort; iar aceea zice; Ba nu, fiul tau este cel mort si fiul meu aste cel viu”.
24. Apoi a zis Solomon: “Dati-mi o sabie”; si i s-a adus regelui o sabie.
25. Si a zis regele: “Taiati copilul cel viu in doua si dati o jumatate din el uneia si o jumatate din el celeilalte!”
26. Si a raspuns femeia al carui fiu era viu regelui, - caci i se rupea inima de mila pentru fiul ei: “Rogu-ma, domnul meu, dati-i ei acest prunc viu si nu-l omorati!” Iar cealalta a zis: “Ca sa nu fie nici al meu, nici al ei, taiati-l!”
27. Si regele a zis: “Dati-i acesteia copilul cel viu, ca aceasta este mama lui!”
28. Si a auzit tot Israelul do judecata aceasta pe care a facut-o regele. Si au inceput sa se teama de rege, caci vedeau ca intelepciunea lui Dumnezeu este in el, ca sa faca judecata si dreptate.
CAPITOLUL 4
Dregatori lui Solomon. Slava lui.
1. Si a fost regele Solomon rege peste tot Israelul.
2. Iata acum capeteniile pe care le avea el la curtea sa: Azaria, fiul lui Tadoc, preotul;
3. Elihoref si Ahia, fiii lui Sisa, scriitori; Ioasaf, fiul lui Ahilud, cronicar;
4. Benaia, fiul lui Iehoiada, capetenie peste ostire; Tadoc si Abiatar, preoti;
5. Azaria, fiul lui Natan, capetenie peste ispravnici, iar Zabud, fiul lui Natan, preot si prieten al regelui;
6. Ahisar era capetenie peste casa regelui; Eliav, fiul lui Saf, era peste mosii si Adoniram, fiul lui Abda, era peste dari.
7. Si mai avea Solomon doisprezece ispravnici peste tot Israelul, care aduceau alimente pentru rege si casa lui; fiecare trebuia sa aduca alimente pe o luna in an.
8. Iata numele lor: Ben-Hur, peste muntele lui Efraim, singur;
9. Ben-Decher, peste Macat, peste Saalebim, peste Bet-Semes, peste Elon si peste Bet-Hanan;
10. Ben-Hased, peste Arubot; si tot sub el mai era si Soco, cum si tot pamantul Hefer;
11. Ben-Abinadab, peste tot Nafat-Dor; Tafat, fiica lui Solomon, era femeia lui;
12. Baana, fiul lui Ahilud, peste Tanac, peste Meghidon si peste tot pamantul Bet-Seanului, care este aproape de Tartan, mai jos de Izreel, de la Bet-Sean pana la Abel-Mehol si chiar pana dincolo de Iocmeam;
13. Ben-Gheber, peste Ramot-Galaad; sub el mai erau si satele lui Iair, fiul lui Manase, care sunt in Galaad; tot sub el mai era si tinutul Argob, care este in Vasan, saizeci de cetati mari cu ziduri si zavoare de arama;
14. Ahinadab, fiul lui Ido, peste Mahanaim;
15. Ahimaat, care a avut de femeie pe Basemat, fiica lui Solomon, era peste pamantul Neftali;
16. Baana, fiul lui Husai, peste Aser si Bealot;
17. Iosafat, fiul lui Paruah, peste Isahar;
18. Simei, fiul lui Ela, peste Veniamin;
19. Gheber, fiul lui Urie, peste Galaad, peste tara lui Sihon, regele Amoreilor, si a lui Og, regele Vasanului. El era singur ispravnic peste aceste pamanturi.
20. Iuda si Israel, care erau nesfarsit de multi la numar, ca nisipul de pe tarmul marii, mancau, beau si se veseleau.
21. Solomon domnea peste toate regatele de la raul Eufrat pana la pamantul Filistenilor si pana in hotarul Egiptului. Acestea ii aduceau daruri si au slujit lui Solomon in toate zilele vietii lui.
22. Hrana lui Solomon pe fiecare zi era: treizeci de core faina de grau si saizeci core de alte preparate de faina;
23. Zece boi ingrasati, douazeci boi din cei care pasteau iarba si o suta de oi, afara de vanatul de cerbi, caprioare, ciute si de pasarile ingrasate;
24. Caci domnea peste tot pamantul de dincoace de Eufrat, de la Tifsah pana la Gaza, si peste toti regii de dincoace de Eufrat, si era in pace cu toate tarile de primprejur.
25. Astfel a trait Iuda si Israelul in liniste, fiecare sub vita sa de vie si sub smochinul sau, de la Dan pana la Beer-Seba, in toate zilele lui Solomon.
26. Solomon avea patruzeci de mii de iesle pentru caii de la carele lui si douasprezece mii de calareti.
27. Si acei ispravnici aduceau regelui Solomon tot ce trebuia pentru masa regelui, fiecare in luna lui, si nu lasa sa duca lipsa de nimic.
28. Si orz si paie pentru cai si pentru celelalte vite aducea fiecare, cand ii era randul lui, la locul unde se afla regele.
29. Si a dat Dumnezeu lui Solomon intelepciune si pricepere foarte mare si cunostinte multe, ca nisipul de pe tarmul marii.
30. Si era intelepciunea lui Solomon mai presus de intelepciunea tuturor fiilor Rasaritului si mai presus de toata intelepciunea Egiptenilor.
31. El era mai intelept decat toti oamenii; mai intelept mult si decat Etan Ezrahiteanul, decat Heman si decat Calcol si Darda, feciorii lui Mahol; si numele lui era in slava la toate popoarele de primprejur.
32. Solomon a spus trei mii de pilde; si cantarile lui au fost o mie si cinci.
33. El a vorbit despre copaci, de la cedrii cei din Liban pana la isopul de pe ziduri; a vorbit si despre animale, despre pasari, despre taratoare si despre pesti.
34. Si veneau de la toate popoarele, ca sa asculte intelepciunea lui Solomon, si de la toti regii pamantului care auzeau de intelepciunea lui.
CAPITOLUL 5
Pregatiri pentru zidirea templului Domnului.
l. Atunci a trimis Hiram, regele Tirului, pe slugile sale la Solomon, cand a auzit ca l-au uns rege in locul tatalui sau. Caci Hiram fusese prieten cu David toata viata.
2. ti a trimis si Solomon la Hiram ca sa-i spuna:
3. “Tu stii ca David, tatal meu, n-a putut sa inalte casa numelui Domnului Dumnezeului sau, din pricina razboaielor cu popoarele dimprejur, pana ce Domnul nu le-a supus sub talpa picioarelor lui.
4. Acum insa Domnul Dumnezeul meu mi-a daruit odihna din toate partile; n-am nici potrivnic, nici alte primejdii.
5. Si iata eu ma gandesc sa zidesc templu numelui Domnului Dumnezeului meu, dupa cum a grait Domnul catre tatal meu David, zicand: Fiul tau pe care Eu il voi pune in locul tau pe tron, acela va zidi templu numelui Meu.
6. Asadar porunceste sa taie pentru mine cedri din Liban; si iata robii mei vor fi impreuna cu robii tai; si eu iti voi da plata pentru robii tai cat vei hotari tu, ca tu cunosti ca la noi nu sunt oameni care sa stie a taia lemnele asa ca Sidonienii”.
7. Cand a auzit Hiram cuvintele lui Solomon, s-a bucurat foarte si a zis: “Binecuvantat fie astazi Domnul, Care a dat lui David fecior intelept pentru povatuirea acestui popor nesfarsit de mare!
8. Si a trimis Hiram la Solomon sa-i spuna: “Am auzit pentru ce ai trimis la mine si iti indeplinesc toata dorinta ta pentru lemnul de cedru si lemnul de chiparos.
9. Robii mei le vor scoate din Liban la mare si eu cu plutele le voi duce pe mare la locul care ni-l vei hotari; si acolo le voi descarca si tu le vei lua; insa si tu sa plinesti dorinta mea: sa aduci paine pentru casa mea!”
10. A dat deci Hiram lui Solomon lemn de cedru si lemn de chiparos, toate tocmai dupa dorinta lui.
11. Iar Solomon a dat lui Hiram douazeci de mii de core de grau pentru hrana casei iui si douazeci de core de untdelemn de masline curat. Atat ii da Solomon lui Hiram pe fiecare an.
12. Domnul i-a dat intelepciune lui Solomon dupa cum i-a fagaduit. Si a fost pace intre Hiram si Solomon si amandoi intre ei au facut legamant.
13. Si a pus regele Solomon o corvoada peste tot Israelul si corvoada era de treizeci de mii de oameni.
14. Si-i trimetea la Liban, cate zece mii pe luna, cu schimbul: o luna erau la Liban, iar doua luni la casa lor. Iar Adoniram era capetenie mai mare peste ei.
15. Si mai avea Solomon inca saptezeci de mii de salahori si optzeci de mii de oameni taietori de piatra in munte,
16. Afara de cele trei mii si trei sute de capetenii, care erau puse de Solomon, sa supravegheze poporul care facea lucrul.
17. Si a poruncit regele sa pregateasca pietre mari, pietre cu ciubuce pentru temelia templului si pietre cioplite
18. Si le-au lucrat lucratorii lui Solomon, lucratorii lui Hiram si lucratorii din Biblos. Si asa s-a pregatit lemnul si piatra pentru ridicarea templului, timp de trei ani.
CAPITOLUL 6
Solomon zideste templul Domnului.
1. Iar in anul patru sute optzeci, dupa iesirea fiilor lui Israel din Egipt, in al patrulea an al domniei lui Solomon peste Israel, in luna Zif, care este a doua luna a anului, a inceput el sa zideasca templul Domnului.
2. Templul, pe care l-a zidit regele Solomon Domnului era lung de saizeci de coti, lat de douazeci si inalt de treizeci.
3. Pridvorul de dinaintea templului era lung de douazeci de coti, raspunzand cu latimea templului, si lat de zece coti inaintea templului.
4. Si a facut el la acele odai ferestre cu zabrele, largi inauntru si stramte in afara.
5. Si a mai facut o cladire langa zidul templului, cu trei caturi in jurul peretilor templului, in jurul Sfintei Sfintelor.
6. Catul de jos al cladirii era lat de cinci coti; cel din mijloc lat de sase coti, iar cel de al treilea, lat de sapte coti; caci imprejurul templului erau facute prichiciuri de zid, ca zidirea sa nu fie lipita de peretii templului.
7. Cand era zidit templul, la zidirea lui au intrebuintat pietre cioplite, lucrate mai dinainte. Asa ca nici ciocan, nici topor, nici orice alta unealta de fier nu s-au auzit la zidirea lui.
8. Intrarea la catul de jos al cladirii era pe partea dreapta a templului. Pe scari in spirala se suiau la catul din mijloc, si de la catul din mijloc, la catul al treilea.
9. Si a zidit el templul si l-a terminat si a pardosit templul cu scanduri de cedru.
10. Odailor dimprejurul intregului templu le-a dat inaltime de cate cinci coti la fiecare cat si erau legate de templu prin grinzi de cedru.
11. Atunci a fost cuvantul Domnului catre Solomon si i-a zis:
12. “Iata, tu-Mi zidesti casa; daca te vei purta dupa legile Mele, si vei urma dupa hotararile Mele, si vei pazi toate poruncile Mele, lucrand dupa ele, atunci Imi voi implini si Eu cu tine cuvantul Meu pe care l-am grait catre David, tatal tau:
13. Voi locui in mijlocul fiilor lui Israel si nu voi parasi pe poporul Meu Israel”.
14. Si a zidit Solomon templul si l-a terminat.
15. Si a imbracat peretii templului pe dinauntru cu scanduri de cedru; de la pardoseala templului pana la tavan pe dinauntru l-a imbracat peste tot cu lemn de cedru; iar pardoseala templului a facut-o din scanduri de chiparos.
16. Si a facut in partea din fund a templului o despartitura de douazeci de coti lungime si a imbracat peretii si tavanul casei acestei despartituri cu scanduri de cedru; si asa a facut despartitura pentru Sfanta Sfintelor.
17. De patruzeci de coti era despartitura intai a templului.
18. Pe scandurile de cedru dinauntru templului erau facute sculpturi in forma de castraveti si flori de trandafiri imbobociti; totul era acoperit cu cedru si piatra nu se vedea.
19. Iar despartitura din fundul templului el a pregatit-o, ca sa puna acolo chivotul cu legea Domnului.
20. Si despartitura aceasta era lunga de douazeci de coti, lata de douazeci de coti si inalta de douazeci de coti; si a imbracat-o cu aur curat; asemenea a imbracat si jertfelnicul cel de cedru.
21. Si a imbracat Solomon templul si pe dinauntru cu aur curat; si a intins lanturi de aur pe dinaintea catapetesmei si a imbracat-o cu aur.
22. Tot templul l-a imbracat cu aur, tot templul pana la capat, si tot jertfelnicul care este dinaintea altarului l-a imbracat cu aur.
23. Si a facut in Sfanta Sfintelor doi heruvimi de lemn de maslin, inalti de zece coti.
24. O aripa a heruvimului era de cinci coti si cealalta aripa a heruvimului era tot de cinci coti. Zece coti erau de la un varf al aripilor lui pana la varful celeilalte aripi.
25. Tot de zece coti era si celalalt heruvim; amandoi heruvimii aveau aceeasi masura si aceeasi infatisare.
26. Inaltimea unui heruvim era de zece coti; la fel si celalalt heruvim.
27. Si a asezat el heruvimii la mijloc in partea de la fund a templului. Aripile heruvimilor erau insa intinse; si atingea aripa unuia un perete si aripa celuilalt heruvim atingea pe celalalt perete. Iar celelalte aripi ale lor se atingeau in mijlocul templului aripa de aripa.
28. Si a imbracat el heruvimii cu aur.
29. Pe toti peretii templului de jur imprejur, pe dinauntru si pe dinafara, a facut chipuri sapate de heruvimi, de copaci, de finici si de flori imbobocite.
30. Si a imbracat cu aur pardoseala in templu, in partea din fund si in partea din fata.
31. Pentru intrat in Sfanta Sfintelor, a facut usi de lemn de maslin care se deschid in doua parti, cu usori in cinci muchii.
32. Pe cele doua jumatati ale usilor de lemn de maslin, el a facut heruvimi sapati, finici si flori imbobocite; si le-a imbracat in aur si heruvimii si finicii.
33. La intrarea in templu a facut usori din lemn de maslin in patru muchii
34. Si doua usi din lemn de chiparos, fiecare cu cate doua canate. Amandoua jumatatile unei usi se invarteau intr-o parte si in alta si amandoua jumatatile celeilalte usi de asemenea se; invarteau intr-o parte si in alta.
35. Si a sapat pe ele heruvimi, finici si flori imbobocite, si le-a imbracat cu aur peste sapatura.
36. Si a facut de asemenea curtea cea dinauntru din trei randuri de pietre cioplite si dintr-un rand de grinzi de cedru.
37. In anul al patrulea, in luna Zif, care este a doua luna a anului, a pus el temelia casei Domnului.
33. Iar in anul al unsprezecelea, in luna Bul, care este luna a opta, a terminat el templul, cu toate partile lor si dupa toate randuielile lor; asa ca l-a zidit in sapte ani.
CAPITOLUL 7
Facerea casei regale si a vaselor sfinte.
l. Iar Solomon a zidit si a terminat casa sa in treisprezece ani.
2. Casa aceasta a facut-o de lemn din Liban, lunga de o suta de coti, larga de cincizeci de coti si inalta de treizeci de coti, pe patru siruri de stalpi de cedru si pe stalpi erau puse grinzi de cedru.
3. Iar peste grinzi deasupra era intinsa podeaua da lemn de cedru, care se rezema pe patruzeci si cinci de stalpi, cate cincisprezece in sir.
4. Si erau trei randuri si fiecare rand avea ferestre asezate unele in dreptul altora, asa ca raspundea fereastra cu fereastra in toate cele trei randuri.
5. Toate usile si usorii de usi erau din grinzi patrate, si ferestrele la cele trei randuri fata in fata unele de altele.
6. Si a mai facut un pridvor pe stalpi, lung da cincizeci de coti, lat de treizeci de coti; si inaintea lui un pridvor mai mic, au stalpi si trepte in fata.
7. Si a facut de asemenea pridvor cu tron, de pe care el judeca, numit pridvorul judecatii; pe acesta l-a facut si l-a imbracat cu cedru, da la pardoseala pana la tavan.
8. La casa sa de locuit, era facuta la fel alta curte si tot cu porti. Asemenea si casa fiicei lui Faraon care Solomon o luase de femeie, a facut el un astfel de pridvor.
9. Toate aceste cladiri au fost facute din pietre alese si frumos lucrate, cioplite dupa masura, retezate cu fierastraul inauntru si in afara, de la temelie pana la streasina, si din afara pana la curtea cea mare.
10. La temelie au fost puse de asemenea pietre alese, pietre mari, pietre de zece coti si opt coti.
11. Si deasupra, pietre cioplite, lucrate dupa masura si lemn de cedru.
12. Curtea cea mare avea imprejur o ingraditura din trei randuri de pietre cioplite si un rand de grinzi de cedru. Tot astfel era ingradita si curtea dinlauntru a templului Domnului, precum si pridvorul templului.
13. Si a trimis regele Solomon si a luat pe mesterul Hiram din Tir.
14. Acesta era fiul unei vaduve din semintia lui Neftali. Tatal lui, un tirian, era aramar; era si Hiram plin de pricepere, cu mestesug si cu stiinta de a face orice lucru din arama. Si a venit la regele Solomon si a facut tot felul de lucruri.
15. A turnat pentru pridvor doi stalpi de arama, fiecare stalp de optsprezece coti inaltime, si rotundul fiecarui stalp ara cat putea sa-l cuprinda o sfoara de doisprezece coti. Grosimea era da patru degete, iar pe dinauntru era gol.
16. Si pentru pus in capetele stalpilor, a facut doua coroane, turnate din arama; inaltimea unei coroane era de cinci coti si inaltimea celeilalte coroane de cinci coti;
17. Si pentru acoperit coroanele care erau in capetele stalpilor, a facut el doua retele, lucrate impletit, snururi in forma de lanturi: sapte la o coroana si sapte la cealalta coroana.
18. Si, cand a facut stalpii, a facut si doua siruri de rodii de arama, atarnate imprejur pe marginea retelelor, ca sa impodobeasca coroana ce era pe varful stalpului; la fel a facut si celeilalte coroane de la celalalt stalp.
19. Coroanele din capetele stalpilor de la pridvor erau facute in forma cupei florii de crin, de patru coti la gura;
20. Si la coroanele de la amandoi stalpii erau sus, la incheietura lor, in dreptul marginii retelei, rodii de arama; si sirurile de rodii dimprejur la fiecare coroana erau de cate doua sute de rodii.
21. Si a asezat stalpii la pridvorul templului, punand un stalp in partea din dreapta si dandu-i numele Iachin; si pe celalalt stalp in partea stanga, dandu-i numele Booz.
22. Si pe capul stalpilor a pus coroanele, facute in forma cupei florii de crin. Asa s-a sfarsit lucrul stalpilor.
23. A mai facut o mare, turnata din arama, de zece coti de la o margine a ei pana la cealalta margine, rotunda de jur imprejur; inalta de cinci coti si groasa cat o cuprindea o sfoara de treizeci de coti.
24. Pe la gura de jur imprejur avea sculpturi in forma de colocinti, cate zece la un cot, care imprejmuiau marea din toate partile. Chipurile colocintilor asezati in doua siruri erau turnate odata cu marea dintr-o singura bucata.
25. Aceasta era asezata pe doisprezece boi de arama, din care: trei priveau spre miazanoapte, trei spre apus, trei spre miazazi si trei spre rasarit. Marea sedea pe ei si toata partea dinapoi a trupului lor era inauntru.
26. Grosimea peretilor ei era de un lat de mana; si marginile ei, facute ca marginile potirului, semanau cu floarea de crin imbobocit. Si incapeau in ea doua mii de baturi (vedre).
27. A mai facut apoi zece postamente de arama. Lungimea fiecarui postament era de patru coti, latimea de patru coti si inaltimea de trei coli.
28. Infatisarea postamentelor era asa: erau lucrate in tablii, si tabliile erau incheiate la unghiuri;
29. Si pe tabliile acestea, care erau incheiate la unghiuri, erau sapati lei si boi si heruvimi; asemenea si pe incheieturi. Iar deasupra si dedesubtul leilor si boilor erau inchipuite ghirlande de flori.
30. Fiecare postament avea cate patru roti de arama si osii de arama. La cele patru colturi ale lor erau niste console, in chipul unor numere; jos sub cupa spalatoarei si pe langa fiecare ghirlanda de flori era o policioara turnata.
31. Postamentul in partea de deasupra avea inauntru o adancitura de pus ligheanul, adanca de un cot; gura ei era rotunda ca baza stalpilor, de un cot si jumatate in diametru; si imprejurul gurii erau podoabe sapate; iar tabliile ei de pe laturi erau patrate si nu rotunde.
32. Cele patru roti erau sub. tablii; si osiile rotilor erau fixate in postamente; inaltimea fiecarei roti era de un cot si jumatate.
33. Forma rotilor era aceeasi, ca forma rotilor de trasura. Osiile lor, obezile lor, spitele lor si butucii lor, toate erau turnate.
34. Cele patru console de la cele patru colturi ale fiecarui postament erau tot turnate; policioarele erau iesite din postament.
35. Partea de deasupra a postamentului se termina prin o cununa inalta de o jumatate de cot si facuta asa, ca sa se poata pune spalatoarea deasupra; aceasta cu consolele si policioarele ei erau turnate din o bucata.
36. Si a sapat pe fetele consolelor postamentului si pe policioarele dintre ele heruvimi, lei si finici, pe unde a gasit loc; si imprejur a atarnat ghirlande de flori.
37. Asa a facut el zece postamente: toate aveau aceeasi turnatura, aceeasi masura si aceeasi infatisare.
38. Si a mai facut zece lighene de arama: in fiecare lighean incapea cate patruzeci de baturi; fiecare lighean era de patru coli si fiecare lighean sta pe unul din cele zece postamente.
39. Si a asezat postamentele cinci in partea dreapta a templului si cinci in partea stanga a templului, iar marea a asezat-o in partea dreapta a templului in partea de rasarit-miazazi.
40. Si a mai facut Hiram caldari, lopeti si cupe. Si asa a ispravit Hiram toate lucrarile date de Solomon sa le faca pentru templul Domnului:
41. Cei doi stalpi cu cele doua capiteluri rotunde asezate in capetele stalpilor; cele doua impletituri care acopereau capetele rotunde ale capitelurilor pe varful stalpilor;
42. Cele patru sute de rodii de arama de la cele doua retele; doua siruri de rodii la fiecare retea, pentru acoperirea celor doua globuri ale coroanelor care erau pe stalpi;
43. Cele zece postamente si cele zece spalatori de pe postamente;
44. O mare si cei doisprezece boi de sub mare;
45. Caldarile, lopetile si cupele. Toate lucrurile care le-a facut Hiram regelui Solomon pentru templul Domnului erau de arama slefuita.
46. Regele a pus sa le toarne intr-un pamant clisos din imprejurimile Iordanului, intre Sucot si Tartan.
47. Si a pus Solomon toate aceste lucruri la locul lor. Din pricina multimii lor peste masura, greutatea aramei nu se mai stia.
48. Si a mai facut Solomon toate lucrurile care erau in templul Domnului: jertfelnicul cel de aur si masa cea de aur a painilor punerii inainte;
49. Sfesnice de aur curat: cinci in partea dreapta si cinci in partea stinga, inaintea Sfintei Sfintelor, cu florile, candelele si mucarile lor, toate de aur;
50. Lighene, cutite, cupe, linguri si cadelnite tot de aur curat; si tatanile usilor celor din fundul templului de la Sfanta Sfintelor si ale usilor celor de la templu erau toate de aur.
51. Asa s-a sfarsit toata lucrarea pe care a facut-o regele Solomon la templul Domnului. si a adus Solomon si pe cele afierosite de David, tatal lui: argint si aur si lucruri, si le-a dat in vistieria templului Domnului.
CAPITOLUL 8
Sfintirea templului lui Solomon.
1. Atunci a adunat Solomon la el in Ierusalim pe batranii lui Israel, pe capeteniile semintiilor si pe toti capii de familii ai fiilor lui Israel, ca sa aduca chivotul cu legea Domnului din cetatea lui David, adica din Sion.
2. Si s-au adunat la regele Solomon toti Israelitii in zilele sarbatorilor din luna Etanim, care este a saptea luna.
3. Iar dupa ce au venit toti batranii lui Israel, au ridicat preotii chivotul
4. Si au adus chivotul Domnului si cortul adunarii si toate lucrurile sfinte care au fost in cort; acestea le-au adus preotii si levitii.
5. Iar regele Solomon impreuna cu toata obstea fiilor lui Israel, care se adunasera la el, mergea inaintea chivotului, aducand jertfe vite marunte si mari, care nu se puteau socoti si nici numara din pricina multimii lor.
6. Si au bagat preotii chivotul cu legea Domnului la locul lui, in Sfanta Sfintelor din templu, sub aripile heruvimilor;
7. Caci heruvimii isi aveau aripile intinse peste locul chivotului si heruvimii acopereau de sus chivotul si parghiile lui:
8. Parghiile insa se impinsesera asa, incat capetele lor se vedeau din locasul sfant, din fata Sfintei Sfintelor, iar de afara nu se zareau; si acolo se afla ele pana in ziua de azi.
9. In chivot nu era nimic, decat cele doua table de piatra pe care Moise le pusese acolo in Horeb, cand Domnul a facut legamant cu fiii lui Israel, dupa iesirea lor din pamantul Egiptului.
10. Cand preotii au iesit din locasul sfant, un nor a umplut templul Domnului.
11. Si n-au putut preotii sa stea la slujba, din pricina norului, caci slava Domnului umpluse templul Domnului.
12. Atunci Solomon a zis: “Domnul a spus ca binevoieste sa locuiasca in norul cel intunecos.
13. Eu ti-am zidit templul pentru locuinta, in care Tu sa petreci in veci”.
14. Apoi s-a intors regele cu fata spre multime si a binecuvantat toata adunarea Israelitilor, caci toata adunarea Israelitilor sta de fata,
15. si a zis: “Binecuvantat fie Domnul Dumnezeul lui Israel, Care a grait cu gura Sa catre David, tatal meu, ceea ce astazi a implinit cu mana Sa!
16. El a zis: Din ziua in care am scos pe poporul Meu Israel din Egipt, nu Mi-am ales cetate in nici una din semintiile lui Israel, unde sa fie zidita casa in care sa petreaca numele Meu; dar apoi am ales Ierusalimul pentru petrecerea numelui Meu in el si am ales pe David ca sa fie peste poporul Meu, Israel.
17. Lui David, tatal meu, ii intrase la inima sa zideasca casa numelui Domnului Dumnezeului lui Israel;
18. Insa Domnul a zis catre David, tatal meu: ti-ai pus in gand sa zidesti casa numelui Meu; este bine ca ti-ai pus aceasta la inima.
19. Insa nu tu v ai zidi templul, ci fiul tau care va ieti din coapsele tale, acela va zidi casa numelui Meu.
20. Si a Implinit Domnul cuvantul Sau care l-a grait. Eu am urmat in locul tatalui meu. David, si am sezut pe tronul lui Israel, precum Domnul a zis, si am zidit templu numelui Domnului Dumnezeului lui Israel;
21. Si am pregatit acolo loc pentru chivotul in care se afla legamantul Domnului, facut cu parintii nostri, cand i-a scos din pamantul Egiptului”.
22. Apoi a stat Solomon inaintea jertfelnicului Domnului, in fata intregii adunari a lui Israel, si si-a ridicat mainile la cer si a zis:
23. “Doamne Dumnezeul lui Israel! Nu este Dumnezeu asemenea tie, nici in cer sus, nici pe pamant jos; Tu pazesti legamantul si ai mila de robii Tai care umbla cu toata inima lor inaintea Ta;
24. Tu ai implinit ce ai grait catre robul Tau David, tatal meu; caci ce ai grait cu gura Ta, aceea astazi ai implinit cu mana Ta.
25. Si asum, Doamne Dumnezeul lui Israel, sa implinesti ceea ce ai grait cu robul Tau David, tatal meu, zicand: “Nu-ti va lipsi niciodata inaintea Mea un urmas, care sa sada pe tronul lui Israel, daca fiii tai isi vor pazi drumul lor, purtandu-se asa cum te-ai purtat tu inaintea Mea!”
26. Si acum, Doamne Dumnezeul lui Israel, fa sa se adevereasca cuvantul Tau care l-ai grait cu robul Tau David, tatal meu!
27. Oare adevarat sa fie ca Domnul va locui cu oamenii pe pamant? Cerul si cerul cerurilor nu Te incap, cu atat mai putin acest templu pe care l-am zidit numelui Tau;
28. Insa cauta la rugaciunea robului Tau si la cererea lui, Doamne Dumnezeul meu! Asculta strigarea si rugaciunea lui cu care se roaga astazi;
29. Sa-ti fie ochii Tai deschisi ziua si noaptea la templul acesta, la acest loc, pentru care Tu ai zis: “Numele Meu va fi acolo”; sa asculti strigarea si rugaciunea cu care robul Tau se va ruga in locul acesta.
30. Sa asculti rugaciunea robului Tau si a poporului Tau, Israel, cand ei se vor ruga in locul acesta; sa asculti din locul sederii Tale cel din ceruri, sa asculti si sa miluiesti.
31. Cand cineva va gresi impotriva aproapelui sau si i se va cere juramant ca sa jure si pentru juramant ei vor veni inaintea jertfelnicului Tau la templul acesta,
32. Atunci Tu sa asculti din cer si sa faci judecata robilor Tai, sa osandesti pe cel vinovat, intorcandu-i in capul lui fapta lui, si sa scapi pe cel drept, dandu-i dupa dreptatea lui!
33. Cand poporul Tau Israel va fi batut de dusman, pentru ca a pacatuit inaintea Ta, si ei se vor intoarce la Tine si se vor marturisi numelui Tau aducand rugaciuni si cereri in acest templu,
34. Atunci Tu sa asculti din cer, sa ierti pacatul poporului Tau Israel si sa-l intorci in pamantul pe care l-ai dat parintilor lor!
35. Cand se va incuia cerul si nu va fi ploaie, pentru ca ei au pacatuit inaintea Ta, si Iti vor aduce rugaciuni in locul acesta si vor marturisi numele Tau si se vor intoarce de la pacatul lor, caci Tu i-ai smerit,
36. Atunci Tu sa asculti din cer si sa ierti pacatul robilor Tai si al poporului Tau Israel, aratandu-le calea cea buna pe care sa mearga, si sa trimiti ploaie pamantului Tau pe care l-ai dat poporului Tau de mostenire!
37. De va fi foamete pe pamant, de va fi ciuma si boala molipsitoare, de va fi vant dogoritor, uscaciune, lacusta, omida, dusmanul de il va stramtora in portile cetatii lui, de va fi orice necaz sau orice boala,
38. Orice rugaciune, orice cerere care se va face de orice om din tot poporul lui Israel, cand ei isi vor cunoaste mustrarea cugetului lor si isi vor intinde mainile lor la templul acesta,
39. Tu sa asculti din cer, din locul sederii Tale, si sa miluiesti; sa faci si sa dai fiecaruia dupa caile sale, dupa cum Tu cunosti inima lui; caci Tu singur stii inima tuturor fiilor oamenilor;
40. Pentru ca sa se teama de Tine toate zilele, cat vor trai pe pamantul pe care l-ai dat parintilor nostri!
41. Chiar strainul, care nu este din poporul Tau Israel, de va veni pentru numele Tau din pamant departat,
42. Caci se va auzi de numele Tau cel mare si de mana Ta cea puternica si de bratul Tau cel intins, si el va veni si se va ruga la templul acesta,
43. Sa-l ascuti din cer, din locul sederii Tale, si sa faci tot ceea ce strainul Iti va cere tie, pentru ca sa stie toate popoarele pamantului de numele Tau, sa se teama de Tine, cum se teme poporul Tau Israel, si sa stie ca numele Tau este chemat peste templul acesta pe care eu l-am zidit!
44. Cand poporul Tau va porni cu razboi impotriva dusmanului sau, pe drumul pe care-l vei trimite, si se v ruga Domnului, intorcandu-se spre cetatea care ti-ai ales-o si spre templul pe care l-am zidit numelui Tau,
45. Atunci asculta din cer rugaciunea lor si sa faci ceea ce le este cu dreptate!
46. Cand ei vor pacatui inaintea Ta, caci nu este om care sa nu pacatuiasca, si Tu Te vei mania pe ei si ii vei da dusmanilor lor, si cei care i-au robit ii vor duce in pamantul dusmanului, departe sau aproape,
47. Si cand ei, in pamantul in care se vor gasi in robie, isi vor veni in sine si se vor intoarce si ti se vor ruga in pamantul celor ce i-au robit, zicand: “Am pacatuit, faradelege am facut, vinovati suntem”,
48. Si se vor intoarce catre Tine cu toata inima lor si cu tot sufletul lor, in pamantul dusmanilor care i-au robit, si se vor ruga catre Tine, intorcandu-se spre pamantul care l-ai dat parintilor lor, spre cetatea care ti-ai ales-o si spre templul pe care l-am zidit numelui Tau,
49. Atunci sa asculti din cer, din locul sederii Tale, rugaciunea si cererea lor, facandu-le ceea ce este cu dreptate.
50. Sa ierti poporului Tau ce a pacatuit inaintea Ta si toate nelegiuirile lui care le-a facut inaintea Ta si sa trezesti mila catre ei in cei ce i-au robit, pentru ca sa fie milosi cu ei;
51. Caci ei sunt poporul Tau si mostenirea Ta, pe care l-ai scos din Egipt, din cuptorul cel de fier!
52. Sa-ti fie urechile Tale si ochii Tai deschisi la rugaciunea robului Tau si la rugaciunea poporului Tau Israel, pentru ca sa-i auzi totdeauna, cand ei vor striga catre Tine,
53. Ca Tu ti r-ai ales spre mostenire dintre toata popoarele pamantului, precum ai grait prin Moise, robul Tau, cand ai scos pe parintii nostri din Egipt, Stapane Doamne!”
54. Cand Solomon a sfarsit toata aceasta rugaciune si cerere catre Domnul, s-a sculat dinaintea jertfelnicului Domnului, unde statuse ingenunchiat cu mainile intinse spre cer,
55. Si stand in picioare, a binecuvantat toata adunarea Israelitilor, zicand:
56. “Binecuvantat fie Domnul Dumnezeu, Care a dat odihna poporului Sau Israel, precum a grait! Nu a ramas neimplinit nici un cuvant din toate bunele Lui cuvinte care le-a grait prin robul Sau Moise.
57. Sa fie cu noi Domnul Dumnezeul nostru cum a fost El cu parintii nostri si sa nu ne lase, parasindu-ne.
58. Plecand spre El inima noastra, sa umblam pe toate caile Lui si sa pazim poruncile, randuielile si legile Lui, pe care le-a poruncit parintilor nostri;
59. Si sa fie cuvintele acestea cu care m-am rugat astazi, inaintea Domnului, aproape de Domnul Dumnezeul nostru, ziua si noaptea, pentru ca sa faca dreptate robului si poporului Sau Israel, din zi in zi,
60. Pentru ca sa cunoasca toate popoarele ca Domnul este Dumnezeu si nu este altul afara de El!
61. Sa fie inima voastra intreaga la Domnul Dumnezeul nostru, ca sa petreceti dupa randuielile Lui si sa paziti poruncile Lui, ca acum!”
62. Si regele impreuna cu toti Israelitii au adus jertfa Domnului.
63. Pentru jertfa de impacare pe care a adus-o el Domnului, Solomon a adus douazeci si doua de mii de vite mari si o suta douazeci de mii de vite marunte. Asa a sfintit regele si toti fiii lui Israel templul Domnului.
64. Tot in acea zi regele a mai sfintit si mijlocul curtii care era inaintea templului Domnului, savarsind acolo arderea de tot, darul de paine si grasimea jertfelor de impacare, pentru ca jertfelnicul de arama care se afla inaintea Domnului era mic pentru a incapea arderea de tot, darul de paine si grasimea jertfelor de impacare.
65. Si a sarbatorit Solomon si sarbatoarea (Corturilor) in acelasi timp impreuna cu tot Israelul, strangandu-se adunare mare de la intrarea Hamatului si pana la raul Egiptului, pentru a fi inaintea Domnului Dumnezeului nostru timp de sapte zile si alte sapte zile, adica paisprezece zile.
66. in ziua a opta Solomon a dat drumul poporului. Si au binecuvantat toti pe rege si s-au intors la corturile lor, bucurandu-se si veselindu-se cu inima pentru tot binele ce l-a facut Domnul robului Sau David si poporului Sau Israel.
CAPITOLUL 9
Dumnezeu Se arata lui Solomon a doua oara.
1. Dupa ce Solomon a sfarsit de zidit templul Domnului si casa regelui si tot ce Solomon a dorit sa faca,
2. S-a aratat Domnul lui Solomon a doua oara, la Ghibeon,
3. Si i-a zis Domnul: “Am auzit rugaciunea ta si cererea ta cu care te-ai rugat catre Mine si ti-am indeplinit toate dupa cererea ta; am sfintit templul pe care l-ai zidit, ca sa petreaca numele Meu acolo in veci si vor fi ochii si inima Mea acolo in toate zilele.
4. Daca tu te vei purta inaintea fetei Mele, cum s-a purtat tatal tau David, cu inima curata si cu dreptate, implinind tot ce Eu ti-am poruncit, si vei pazi randuielile si legile Mele,
5. Atunci voi intari tronul regatului tau peste Israel in veci, precum i-am grait lui David, tatal tau, zicand: Nu vei fi lipsit niciodata de un urmas pe tronul lui Israel.
6. Iar daca voi si fiii vostri va veti departa de la Mine si nu veti pazi poruncile Mele si randuielile Mele pe care Eu vi le-am dat si va veti duce si veti sluji si va veti inchina la alti dumnezei,
7. Atunci Eu voi starpi pe Israel de pe fata pamantului pe care i l-am dat, iar templul pe care l-am sfintit in numele Meu il voi lepada de la fata Mea si Israel va fi de pomina si de ras intre toate popoarele.
8. Si de acest templu inalt, oricine va trece pe langa el se va ingrozi si va fluiera si va zice: Pentru ce Domnul a facut asa cu acest pamant si cu acest templu?
9. Si se va zice: Pentru ca au parasit pe Domnul Dumnezeul lor, Care a scos pe parintii lor din pamantul Egiptului, din casa robiei si au primit in schimb alti dumnezei si s-au inchinat lor si au slujit lor; pentru aceasta a adus Domnul peste ei toata aceasta nenorocire”.
10. Dupa trecerea celor douazeci de ani in care Solomon a zidit templul Domnului si casa regelui,
11. Pentru care Hiram, regele Tirului, a dat lui Solomon lemn de cedru, lemn de chiparos si aur dupa cerinta lui, regele Solomon a dat lui Hiram douazeci de cetati din pamantul Galileii.
12. Si a plecat Hiram din Tir si s-a dus in Galileea ca sa vada cetatile daruite de Solomon si nu i-au placut.
13. Si a zis: “Ce sunt, fratele meu, cetatile acestea care mi le-ai dat?” Si le-a numit pamantul Cabul, cum se numesc ele pana in ziua de astazi.
14. Si Hiram trimisese regelui Solomon o suta de talanti de aur.
15. Iata hotararea pentru darea pe care a pus-o regele Solomon, ca sa zideasca templul Domnului, casa lui, Milo, zidul Ierusalimului, Hatorul, Meghido si Ghezerul;
16. Caci Faraon, regele Egiptului, venise si luase Ghezerul si-l arsese cu foc si pe Canaaneii care locuiau in cetate ii ucisese, si-l daduse de zestre fiicei sale, femeii lui Solomon.
17. Si a zidit Solomon cetatile Ghezer, Bet-Horonul de Jos,
18. Baalat si Tadmorul din pustiu,
19. Si toate cetatile granare, care le-a avut Solomon si cetatile pentru carele de razboi, cetatile pentru calareti si tot ce a vrut Solomon sa zideasca in Ierusalim, in Liban si in pamantul stapanirii sale.
20. Pe tot poporul care a ramas de la Amorei, Hetei, Ferezei, Canaanei, Hevei, Iebusei si Gherghesei, care nu erau dintre fiii lui Israel,
21. Si pe fiii acestora, ramasi in tara dupa ei si pe care fiii lui Israel nu au putut sa-i stapaneasca, Solomon i-a facut lucratori de corvoada pana in ziua de azi,
22. Iar pe fiii lui Israel, Solomon nu i-a facut lucratori; pe ei ii avea insa pentru ostirea lui, pentru slujitorii lui, pentru capitanii lui, pentru capeteniile lui si pentru conducatori la carele lui si la calaretii lui.
23. Iar ispravnicii cei de frunte, de peste lucrarile lui Solomon, cei ce supravegheau poporul care facea lucrul, erau cinci sute cincizeci.
24. Atunci fiica lui Faraon a trecut din cetatea lui David in casa zidita de Solomon pentru ea. Apoi a zidit el Milo.
25. Solomon aducea de trei ori pe an arderi de tot si jertfe de impacare pe jertfelnicul pe care-l zidise Domnului, savarsind tamaiere inaintea Domnului. Si a terminat el si zidirea casei lui.
26. Regele Solomon a mai facut si corabii la Etion-Gheber, care este langa Elot, pe malul Marii Rosii, in pamantul lui Edom.
27. Si a trimis Hiram dintre supusii sai corabieri, cunoscatori ai marii, ca sa duca corabiile cu supusii lui Solomon.
28. Si s-au dus la Ofir si au luat de acolo patru sute douazeci de talanti de aur si i-au dus regelui Solomon.
CAPITOLUL 10
Regina din Saba vine la Solomon.
1. Regina din Saba insa, auzind de slava lui Solomon cea in numele Domnului, a venit sa-i incerce intelepciunea cu cuvinte greu de inteles.
2. Venind ea la Ierusalim cu foarte mare bogatie, cu camile incarcate cu aromate, cu foarte mult aur si pietre scumpe, a mers la Solomon si s-a sfatuit cu el pentru tot ce avea ea pe inima.
3. Si i-a dezlegat Solomon toate vorbele ei si n-a fost vorba adanca pe care sa n-o cunoasca regele si sa nu i-o dezlege.
4. Vazand deci regina din Saba toata intelepciunea lui Solomon, casa care a zidit-o el,
5. Bucatele de la masa lui, locuinta robilor lui, randuiala slugilor lui, imbracamintea lor, paharnicii lui si arderile de tot ale lui care le aducea in templul Domnului, nu a putut sa se mai stapaneasca
6. Si a zis regelui: “Adevarat este ce am auzit eu in tara mea de lucrurile tale si de intelepciunea ta;
7. Insa eu nu credeam vorbele, pana n-am venit si n-am vazut cu ochii mei si iata, nici pe jumatate nu mi se spusese; tu ai intelepciune si bogatie mult mai mare decat am auzit eu.
8. Ferice de oamenii tai si de aceste slugi ale tale, care totdeauna iti stau inainte si asculta intelepciunea ta!
9. Binecuvantat sa fie Domnul Dumnezeul tau Care a binevoit sa te puna pe tronul lui Israel! Domnul, din dragostea cea vesnica a Lui catre Israel, te-a pus rege sa faci judecata si dreptate”.
10. Si a daruit ea regelui o suta douazeci de talanti de aur si o multime de aromate si de pietre scumpe; niciodata insa nu i s-a adus atat de multe aromate, cate a daruit regina din Saba regelui Solomon.
11. Iar corabiile lui Hiram, care aduceau aur de la Ofir, au adus foarte mult lemn rosu sl pietre scumpe.
12. Si a facut regele din acest lemn rosu balustrade pentru templul Domnului si pentru casa regelui si de asemenea chitare si harpe pentru cantareti. Niciodata nu i s-a adus lui atata lemn rosu, nici nu s-a mai vazut pana in ziua de azi.
13. Iar regele Solomon a dat reginei din Saba tot ce a dorit si a cerut, pe langa ce i-a daruit regele Solomon cu mana lui. si s-a intors ea inapoi la tara ei, ea si toate slugile ei.
14. Greutatea aurului care i se aducea pe fiecare an lui Solomon era de sase sute saizeci de talanti de aur,
15. Afara de ce primea el de la aducatorii de marfuri si de la negustori, de la toti regii arabi si de la capeteniile tinuturilor.
16. Si a facut regele Solomon doua sute de scuturi de aur ciocanit, cate sase sute de sicli pentru fiecare scut,
17. Si trei sute de scuturi mai mici tot din aur ciocanit; cate trei mine de aur intra in fiecare scut; si le-a pus regele in casa numita Padurea Libanului.
18. Si a mai facut regele un tron mare de os de fildes, ferecandu-l cu aur curat.
19. Tronul avea sase trepte, iar varful spetezei tronului era rotund; si avea de o parte si de alta a locului de sedere rezematori, pe care stateau doi lei.
20. Si mai erau inca doisprezece lei care stateau de o parte si de alta a tronului, pe cele sase trepte. Asemenea tron nu mai era in nici un regat.
21. Toate vasele de baut ale regelui Solomon erau de aur; lighenele lui tot de aur si toate vasele din casa Padurea Libanului erau de aur curat; de argint nu era nimic facut; argintul nu valora in zilele lui Solomon,
22. Caci regele avea pe mare corabii care mergeau la Tarsis cu corabiile lui Hiram si la trei ani o data veneau corabiile din Tarsis si ii aduceau aur, argint, fildes, maimute si pauni.
23. Regele Solomon a intrecut pe toti regii pamantului in bogatie si in intelepciune.
24. Si toti regii de pe pamant cautau sa vada pe Solomon, ca sa-i asculte intelepciunea pe care i-o pusese Dumnezeu in inima lui.
25. Si-i aduceau fiecare de la ei, ca dar in fiecare an, vase de aur si argint, haine, arme, aromate, cai si catari.
26. Si si-a adunat Solomon care si calareti; si avea el o mie patru sute de care si douasprezece mii de calareti; si i-a asezat in cetatile unde tinea carele si pe langa rege, in Ierusalim. Si e! era domn peste toti regii de la raul Eufrat pana la pamantul Filistenilor si pana in hotarul Egiptului.
27. El a facut ca argintul sa fie tot asa de pretuit la Ierusalim ca pietrele, iar cedrii, prin multimea lor i-a facut sa fie pretuiti ca si smochinii cei salbatici care cresc prin locuri joase.
28. Iar caii pentru regele Solomon se aduceau din Egipt si din Coa. Negustorii regelui luau cai din Coa (Cheve) cu bani.
29. Un car din Egipt se cumpara si se aducea cu sase sute sicli de argint, iar un cal, cu o suta cincizeci de sicli. Tot astfel aduceau ei toate acestea si pentru regii Heteilor si regii Siriei.
CAPITOLUL 11
Moartea lui Solomon.
l. Regele Solomon, in afara de fata lui Faraon, a iubit si alte multe femei straine: moabite, amonite, idumeiene, sidoniene, hetite si amoriene,
2. Adica din acele popoare pentru care Domnul zisese fiilor lui Israel: “Sa nu va duceri la ele, nici ele sa nu vina la voi, ca sa nu va intoarca inima voastra spre dumnezeii lor”. De acestea s-a lipit Solomon cu dragoste.
3. Si a avut el sapte sute de femei si trei sute de concubine; si femeile i-au smintit inima lui.
4. La timpul batranetii lui Solomon, femeile lui i-au intors inima spre alti dumnezei si inima lui nu i-a mai fost deloc intreaga la Domnul Dumnezeul sau, ca inima lui David, tatal sau.
5. Si a inceput Solomon sa slujeasca Astartei, zeita Sidonienilor, si lui Moloh, idolul Amonitilor.
6. Astfel a faptuit Solomon lucruri neplacute inaintea ochilor Domnului si nu a urmat cu staruinta dupa Domnul, cum urmase David, tatal lui.
7. Atunci a zidit Solomon capistea lui Chemos, idolul Moabitilor, pe muntele din fata Ierusalimului, si capistea lui Moloh, idolul Amonitilor.
8. Tot asa a facut el pentru toate femeile sale straine, care tamaiau si aduceau jertfe dumnezeilor lor.
9. Atunci S-a maniat Domnul pe Solomon, pentru ca si-a abatut inima lui de la Domnul Dumnezeul lui Israel, Care de doua ori i Se aratase,
10. Si-i poruncise chiar anume pentru aceasta, ca el sa nu umble dupa alti dumnezei, ci sa pazeasca si sa faca cele ce i-a poruncit Domnul Dumnezeu; dar el n-a implinit cele ce i-a poruncit Domnul Dumnezeu.
11. Si a zis Domnul lui Solomon: “Pentru ca s-au facut aceste lucruri cu tine si pentru ca tu nu ai tinut legamantul si randuielile Mele pe care ti le-am poruncit, voi rupe regatul tau din mana ta si-l voi da slujitorului tau;
12. Insa nu voi face aceasta in zilele tale, pentru David, tatal tau, ci din mana fiului tau il voi rupe.
13. Si nu tot regatul il voi rupe: o semintie o voi da fiului tau, pentru David, robul Meu, si pentru Ierusalimul pe care l-am ales”.
14. Si a ridicat Domnul un vrajmas impotriva lui Solomon, pe Hadad Idumeul, vita de rege din Edom.
15. Caci pe cand David era in Idumeea si Ioab, mai-marele ostirii lui, venise ca sa ingroape pe cei ucisi si a ucis pe toti cei de parte barbateasca din Idumeea,
16. Pentru ca sase luni a stat acolo Ioab si toti Israelitii, starpind pe toti cei de parte barbateasca din Idumeea,
17. Atunci acest Hadad a fugit in Egipt si impreuna cu el si vreo cativa idumei, care fusesera in slujba tatalui lui. Hadad era pe atunci copil mic.
18. Plecand din Madian, ei au venit la Paran si au luat cu ei oameni din Paran si au venit in Egipt la Faraon, regele Egiptului.
19. Si s-a dus Hadad la Faraon si acesta i-a dat casa, i-a purtat grija de mancare si i-a dat si pamant. In sfarsit, Hadad a gasit la Faraon mila foarte mare, caci el i-a dat femeie pe sora femeii lui, pe sora reginei Tafnes.
20. Si i-a nascut sora Tafnesei fiu lui Hadad pe Ghenubat, pe care Tafnes insusi l-a crescut in casa lui Faraon. Si a trait Ghenubat in casa lui Faraon la un loc cu fiii lui Faraon.
21. Cand Hadad a auzit ca David a raposat cu parintii lui si ca Ioab, mai-marele ostirii a murit, atunci a zis lui Faraon: “Da-mi drumul, ca vreau sa plec in tara mea!”
22. Si i-a zis Faraon lui Hadad: “Ce lipseste tie aici la mine, de vrei sa pleci? Si el a raspuns: “Nimic; insa asa te rog, sa-mi dai drumul!” Si s-a intors Hadad in tara lui.
23. Apoi a mai ridicat Dumnezeu impotriva lui Solomon inca un vrajmas, pe Rezon, fiul lui Eliada, care fugise la Hadad-Ezer, regele din Toba.
24. Acesta, dupa ce David a zdrobit pe Hadad-Ezer, adunandu-si oameni imprejurul sau, s-a facut capetenia unei bande de hoti si s-a dus la Damasc si a locuit acolo si s-a facut stapan pe Damasc.
25. El a dusmanit pe Israel in toate zilele lui Solomon si, afara de raul ce-l pricinuia Hadad acestuia din urma, Rezon totdeauna a adus vatamare lui Israel si s-a facut rege in Siria.
26. Asemenea si Ieroboam, fiul lui Nabat, Efremiteanul din Tereda, pe a carui mama vaduva o chema Terua, si care era roaba lui Solomon, a ridicat mana impotriva regelui.
27. Si iata imprejurarea in care el si-a ridicat mana impotriva regelui: Pe cand Solomon zidea Milo si repara stricaciunile de la cetatea lui David, tatal sau,
28. Se afla acolo si Ieroboam, om tare in putere. Solomon, bagand de seama ca acest om tanar stie sa faca treaba, l-a pus dregator peste lucratorii de corvoada din casa lui Iosif.
29. In acel timp i s-a intamplat lui Ieroboam sa iasa din Ierusalim si l-a intalnit in drum proorocul Ahia din Silo, care avea pe el o haina noua. In camp erau numai ei amandoi.
30. Si a luat Ahia de pe el haina cea noua, a rupt-o in douasprezece bucati
31. Si a zis lui Ieroboam: “Ia-ti pentru tine zece bucati caci asa graieste Domnul Dumnezeul lui Israel: Iata, Eu rup regatul din mana lui Solomon si-ti dau tie zece semintii,
32. Iar doua semintii ii vor ramane lui, pentru robul Meu David si pentru cetatea Ierusalimului, pe care am ales-o dintre toate semintiile lui Israel.
33. Si aceasta o fac, pentru ca ei M-au parasit si au inceput sa se inchine Astartei, zeita Sidonienilor, lui Chemos, dumnezeul Moabitilor, si lui Moloh, dumnezeul fiilor Amonitilor, si n-au umblat in caile Mele, ca sa faca cele placute inaintea ochilor Mei si sa pazeasca randuielile Mele si poruncile Mele, cum a facut David, tatal lui Solomon.
34. Tot regatul nu din mana lui il iau, caci il las pe el sa fie stapan in toate zilele vietii lui, pentru David, robul Meu, pe care l-am ales si care a pazit poruncile si randuielile Mele;
35. Ci din mana fiului lui voi lua regatul si-ti voi da din el tie zece semintii;
36. Iar fiului lui ii voi da doua semintii, pentru ca sa fie si pentru David, robul Meu, in toate zilele, o lumina inaintea fetei Mele, in cetatea Ierusalimului pe care am ales-o pentru petrecerea numelui Meu acolo.
37. Si pe tine te voi alege si vei domni peste tot ce-ti doreste sufletul tau si vei fi rege peste Israel.
38. Si daca tu vei pazi tot ce-ti poruncesc si vei umbla in caile Mele si vei face cele placute inaintea ochilor Mei ca sa pazesti randuielile Mele si poruncile Mele, cum a facut David, robul Meu, atunci Eu voi fi cu tine si-ii voi zidi casa tare, cum am zidit lui David si iti voi da Israelul;
39. Si voi umili neamul lui David pentru aceasta, insa nu pentru totdeauna”.
40. De aceea Solomon a cautat sa omoare pe Ieroboam; dar Ieroboam s-a sculat si a fugit in Egipt, la Sisac, regele Egiptului, si a trait in Egipt pana la moartea lui Solomon.
41. Iar celelalte fapte ale lui Solomon de la sfarsit si tot ce el a mai facut si toata intelepciunea lui sunt scrise in cartea faptelor lui Solomon.
42. Timpul domniei lui Solomon in Ierusalim peste tot Israelul a fost de patruzeci de ani.
43. Si a adormit cu parintii lui si a fost inmormantat Solomon la un loc cu parintii lui, in cetatea lui David, tatal sau; iar in locul lui in Ierusalim s-a facut rege Roboam, fiul sau.
CAPITOLUL 12
Dezbinarea regatului.
1. Atunci s-a dus Roboam la Sichem, caci la Sichem venisera ton Israelitii, ca sa-l faca rege.
2. Si a auzit si Ieroboam, fiul lui Nabat, de aceasta, pe cand se afla inca in Egipt, unde fugise de regele Solomon, si a venit Ieroboam din Egipt, caci au trimis unii dupa el si l-au chemat.
3. Atunci Ieroboam si toata adunarea Israelitilor au venit de i-au grait regelui Roboam si i-au zis:
4. “Tatal tau a pus jug greu pe noi; insa usureaza-ne munca cea grea a tatalui tau si jugul cel greu care l-a pus el pe noi, si iti vom sluji!”
5. Si a zis el catre ei: “Duceti-va si sa veniti poimaine la mine!” Si a plecat poporul.
6. Atunci regele Roboam a intrebat pe batranii care fusesera sfetnici pe langa Solomon, tatal lui, pe cand traia el, si le-a zis: “Cum ma sfatuiti sa raspund poporului la cererea aceasta?”
7. Grait-au lui aceia si au zis: “Daca tu vei fi sluga astazi poporului acestuia si-i vei sluji, daca le vei face gustul lor si le vei vorbi cu blandete, atunci ei iti vor fi robi in toate zilele!
8. Insa el n-a tinut seama de sfatul batranilor pe care i l-au dat, si a facut sfat cu cei tineri, crescuti odata cu el, si care erau sfetnicii lui si le-a zis:
9. “Ce ma sfatuiti sa raspund poporului care mi-a zis: Usureaza jugul pe care l-a pus tatal tau pe noi?”
10. Si i-au grait oamenii cei tineri, care crescusera odata cu el si erau acum sfetnicii lui, si i-au zis: “Asa sa spui poporului acestuia care ti-a grait si ti-a zis: Tatal tau a pus jug greu pe noi; tu insa usureaza-l de pe noi; asa spune-le: Degetul meu cel mic este mai gros decat mijlocul tatalui meu.
11. Deci daca tatal meu v-a impovarat cu jug greu, eu si mai greu voi face jugul vostru; tatal meu v-a pedepsit cu bice, iar eu va voi pedepsi cu scorpioane!
12. Atunci a venit Ieroboam si tot poporul la Roboam a treia zi, dupa cum poruncise regele, cand a zis: “Sa veniti la mine poimaine!”
13. Si a raspuns regele poporului cu asprime si n-a tinut seama de sfatul care i-l dadusera batranii,
14. Ci a grait catre el dupa sfatul celor tineri si a zis: “Tatal meu a pus jug greu peste voi; eu insa si mai greu voi face jugul vostru; tatal meu v-a pedepsit cu bice, eu insa va voi pedepsi cu scorpioane!”
15. Si n-a ascultat regele de popor, caci asa fusese randuit de Domnul ca sa se implineasca cuvantul Lui pe care l-a grait Domnul prin Ahia din Silo catre Ieroboam, fiul lui Nabat.
16. Iar cand toti Israelitii au vazut ca regele n-a vrut sa-i asculte, a raspuns si poporul regelui si i-a zis: “Ce parte avem noi cu David? Nici o mostenire nu avem noi cu fiul lui Iesei. Pleaca, dar, la corturile tale, Israele! Si tu, Davide, cunoaste-ti acum casa ta! Si s-a imprastiat Israel la corturile lui.
17. Acum Roboam domnea numai peste fiii lui Israel care locuiau in cetatile lui Iuda.
18. Si a trimis regele Roboam pe Adoniram, capetenia cea peste dari, in contra lor; insa toti Israelitii au aruncat cu pietre asupra lui si el a murit; iar regele Roboam s-a suit repede intr-un car, ca sa fuga la Ierusalim.
19. Si astfel s-a rupt Israelul de casa lui David pana in ziua de astazi.
20. Cand ton Israelitii au auzit ca Ieroboam s-a intors din Egipt, au trimis si l-au chemat la adunare Si l-au facut rege peste toti Israelitii. Cu casa lui David n-a ramas nimeni, decat semintia lui Iuda.
21. Roboam, venind la Ierusalim, a adunat din toata casa lui Iuda si din semintia lui Veniamin o suta si optzeci de mii de ostasi, pregatiti pentru razboi, ca sa se lupte cu casa lui Israel si sa intoarca regatul iarasi sub stapanirea lui Roboam, fiul lui Solomon.
22. Si a fost cuvantul Domnului catre Semaia, omul lui Dumnezeu, si i-a zis:
23. “Spune-i lui Roboam, fiul lui Solomon, regele lui Iuda, si la toata casa lui Iuda si a lui Veniamin si la celalalt popor:
24. Asa zice Domnul: Sa nu mergeti, nici sa nu incepeti razboi cu fratii vostri, fiii lui Israel. Sa va intoarceti fiecare la casele voastre, caci de la Mine a fost aceasta! Si au ascultat ei de cuvantul Domnului si s-au intors inapoi dupa cuvantul Domnului. Si a raposat regele Solomon cu parintii lui si a fost inmormantat la un loc cu parintii lui in cetatea lui David, tatal sau; iar in locul lui in Ierusalim s-a facut rege Roboam, fiul sau. Roboam era de patruzeci si unu de ani cand s-a facut rege si saptesprezece ani a domnit el in Ierusalim. Pe mama lui o chema Naama si a fost fiica lui Ana, fiul lui Nahas, regele fiilor Amonitilor. Si a facut fapte ce nu erau placute inaintea ochilor Domnului si nici n-a umblat pe caile lui David, stramosul sau. Solomon insa avusese un rob, un om din muntele lui Efraim, pe care-l chema Ieroboam, iar pe mama lui o chema Terua, femeie desfranata. Si l-a pus Solomon intre dregatorii cei peste lucratorii de corvoada ai casei lui Iosif. Si a zidit lui Solomon cetatea Tirta, din muntele lui Efraim. Si avea sub el trei sute de care cu cai. El a zidit Milo cu lucratorii de corvoada ai casei lui Efraim; tot el a reparat si stricaciunile de la cetatea lui David si a fost conducator peste regat. Si a cautat Solomon sa-l omoare. si s-a temut Ieroboam si a fugit la; Sisac, regele Egiptului. si a fost la Sisac pana a murit Solomon. si a auzit Ieroboam, pe cand se afla inca in Egipt, ca a murit Solomon. A soptit el la urechile lui Sisac, regele Egiptului, zicand: “Da-mi drumul, ca sa ma duc in tara mea”. Ti i-a zis Sisac: Cere ce doresti si iti voi da. Si Sisac i-a dat lui Ieroboam de femeie pe Ano, sora cea mai mare a Tafnesei, femeia lui. Aceasta era cea mai mare intre fiicele regelui, si i-a nascut lui Ieroboam pe Abia, fiul lui. Si a zis Ieroboam lui Sisac: “De buna seama, da-mi drumul, ca am sa ma duc”. Si a plecat Ieroboam din Egipt si a venit in pamantul Tirta, din muntele Efraim. Si s-a adunat acolo toata semintia lui Efraim. Si a zidit Ieroboam acolo tabere. Si i s-a imbolnavit copilul lui de o boala foarte grea. Si s-a dus Ieroboam sa intrebe pentru copil. Si a zis catre Ano, femeia lui: “Scoala-te si du-te de intreaba pe un om al lui Dumnezeu pentru copil daca el are sa scape cu viata din boala lui”. Si era un om in Silo, pe care-l chema Ahia. Acesta era un barbat ca de saizeci de ani si cuvantul Domnului era cu el. Si a zis Ieroboam catre femeia lui: “Scoala-te si ia in mana ta pentru omul lui Dumnezeu paini si turte pentru copiii lui si struguri si un ulcior cu miere”. si s-a sculat femeia si a luat in mana ei paini si doua turte, struguri si un ulcior cu miere pentru Ahia. Si omul acesta era batran si nu putea sa vada, caci ochii lui i se uscasera de batranete. Si s-a sculat si a plecat din Tirta. Si, pe cand venea ea in cetate la Ahia Silonitul, a zis Ahia catre fiul lui: “Iesi pentru intampinarea Anoei, femeia lui Ieroboam, si-i spune: Intra si nu sta, caci asa zice Domnul: Eu sunt trimis la tine ca sa-ti vestesc lucruri grozave! si a intrat Ano la omul lui Dumnezeu. Si i-a zis Ahia: Pentru ce mi-ai adus painile, strugurii si ulciorul cu miere? Asa zice Domnul: “Iata, tu vei pleca de la mine, si cand vei intra in Tirta, in cetate, iti vor iesi locuitorii in intampinare si iti vor spune: Copilul a murit. Caci asa zice Domnul: Iata, Eu voi pierde din ai lui Ieroboam pe tot sufletul de parte barbateasca. Cine va muri din ai lui Ieroboam in cetate, pe acela il vor linge cainii; iar cine va muri in camp, pe acela pasarile cerului il vor manca si copilul va fi mult jelit. Vai, Doamne, caci numai in el din casa lui Ieroboam s-a gasit ceva bun inaintea Domnului”. Si a plecat inapoi femeia cand a auzit aceasta. si cand a intrat in Tirta, copilul a murit. Si i-a iesit in intampinare tipatul cel de jale. si s-a dus Ieroboam la Sichem, cetatea cea din muntele lui Efraim. Si s-au adunat acolo semintiile lui Israel. Si a mers acolo si Roboam, fiul lui Solomon. si cuvantul Domnului a fost catre Semaia Enlamitul, zicand: “Ia-ti o haina noua, care n-a fost spalata cu apa, si o rupe in douasprezece bucati si i le da lui Ieroboam si-i spune: “Asa zice Domnul: Ia-ti pentru tine zece bucati, ca sa te incingi”. Si a luat Ieroboam, si a zis Semaia: “Asa zice Domnul: Sa fii peste cele zece semintii ale lui Israel!” si a zis poporul catre Roboam, fiul lui Solomon: “Tatal tau a pus jug greu pe noi si si-a ingreuiat bucatele mesei lui; tu insa acum usureaza-l de pe noi si-ti vom sluji tie!” Si a zis Roboam catre popor: “Pana in trei zile eu va voi da raspunsul”. Si a zis Roboam: “Aduceti-mi pe cei batrani, ca sa ma sfatuiesc cu ei pentru cuvantul care voi raspunde poporului in ziua a treia”. Si a grait Roboam la urechile lor pentru cuvantul care i-a trimis poporul la el. Si au zis batranii poporului pentru acel cuvant, care i-a grait poporul. si a lepadat Roboam sfatul lor, pentru ca nu se potrivea cu parerea lui. Si a trimis si a adunat pe cei ce crescusera impreuna cu el si le-a grait: “Acestea si acestea a trimis poporul la mine, ca sa-mi spuna”. si au zis cei ce crescusera impreuna cu el: “Asa vei grai poporului: Degetul meu cel mic este mai gros decat mijlocul tatalui meu. Tatal meu v-a biciuit cu biciul, iar eu va voi bate cu scorpioane”. Si i-a placut lui Roboam acest cuvant si a raspuns el poporului in felul cum l-au sfatuit cei ce crescusera si copilarisera impreuna cu el. Si a zis tot poporul, fiecare cu vecinul sau pana intr-un om, si au strigat toti cu glas mare si au zis: “Nici o parte n-avem noi cu David, nici o mostenire cu fiul lui Iesei! Fiecare la corturile sale, Israele! Caci omul acesta n-a fost nici capetenie si nici conducator peste regat”. Si s-a imprastiat tot poporul de la Sichem si s-a dus fiecare la cortul lui. Iar Roboam, scapand cu fuga, s-a suit in una din carutele lui si a venit la Ierusalim. Si l-au urmat numai semintia lui Iuda si semintia lui Veniamin. Iar cand a fost inceputul anului, Roboam a adunat pe toti barbatii lui Iuda si ai lui Veniamin si a plecat ca sa se bata cu Ieroboam la Sichem. Si a fost cuvantul Domnului catre Semaia, omul lui Dumnezeu, zicand: “Spune-i lui Roboam, regele lui Iuda, si la toata casa lui Iuda si a lui Veniamin si la celalalt popor, zicand: Asa zice Domnul, sa nu mergeti, nici sa incepeti razboi cu fratii vostri, fiii lui Israel, ci sa va intoarceti fiecare la corturile voastre, ca de la Mine a fost aceasta!” Si au ascultat ei de cuvantul Domnului si s-au oprit de a mai incepe razboiul, dupa cuvantul Domnului.
25. Si a zidit Ieroboam Sichemul, pe muntele lui Efraim, si s-a asezat cu locuinta lui in el; si a plecat de acolo si a zidit Penuelul.
26. Si a zis Ieroboam in sine: “Regatul poate sa treaca iar la casa lui David.
27. Daca poporul acesta va mai merge la Ierusalim pentru aducere de jertfa in templul Domnului, atunci inima poporului acestuia are sa se intoarca la domnul lor Roboam, regele lui Iuda; pe mine au sa ma ucida, iar ei au sa se intoarca iarasi sub stapanirea lui Roboam, regele lui Iuda”.
28. Si sfatuindu-se, regele a facut doi vitei de aur si a zis poporului: “Nu trebuie sa va mai duceti la Ierusalim; iata Israele dumnezeii tai, care te-au scos din pamantul Egiptului!”
29. Si a pus unul in Betel, iar pe celalalt in Dan.
30. Insa fapta aceasta a dus la pacat, caci poporul a inceput sa mearga pentru a se inchina unuia din ei, pana la Dan, si a parasit templul Domnului.
31. Si a zidit el si capisti pe inaltimi si a facut preoti, luati din popor, care nu erau fii ai lui Levi.
32. Si a asezat Ieroboam si o sarbatoare in luna a opta, in ziua a cincisprezecea a lunii, asemenea cu sarbatoarea care era in Iuda, si a adus jertfe pe jertfelnic. Tot asa a facut el si la Betel, ca sa aduca jertfe viteilor pe care-i facuse. Si a asezat la Betel preoti pentru inaltimile facute de el.
33. Si a adus jertfe pe jertfelnicul pe care l-a facut la Betel in ziua a cincisprezecea din luna a opta, luna pe care si-o alesese el dupa placul lui pentru sarbatorire. Si a facut sarbatoare pentru fiii lui Israel si s-a apropiat de jertfelnic, ca sa savarseasca tamaiere.
CAPITOLUL 13
Ieroboam pedepsit.
1. Iata insa un om al lui Dumnezeu a venit, dupa cuvantul Domnului, din Iuda la Betel, in timpul cand Ieroboam se afla la jertfelnic, ca sa tamaieze.
2. Si a grait cuvantul Domnului inaintea jertfelnicului si a zis: “Jertfelnice, jertfelnice, asa zice Domnul: Iata ca i se va naste casei lui David un fiu, numele lui, Iosia, si va jertfi pe tine pe preotii inaltimilor care tamaiaza acum inaintea ta si va arde pe tine oase de oameni!”
3. Si a aratat in acea zi si un semn zicand: “Iata semnul dupa care se va cunoaste ca Domnul a grait aceasta: Jertfelnicul acesta se va despica, si cenusa care este pe el se va imprastia!”
4. Cand regele Ieroboam a auzit cuvantul omului lui Dumnezeu pe care l-a grait in gura mare in fala jertfelnicului de la Betel, si si-a intins mana lui de la jertfelnic, zicand: “Puneti mana pe el!”, i-a inlemnit mana care o intinsese asupra lui si nu putea sa o intoarca inapoi.
5. Si jertfelnicul s-a despicat si cenusa de pe jertfelnic s-a imprastiat, dupa semnul care l-a dat omul lui Dumnezeu prin cuvantul Domnului.
6. Atunci a zis regele Ieroboam catre omul lui Dumnezeu: “Imblanzeste fata Domnului Dumnezeului tau si roaga-te pentru mine, ca sa mi se poata intoarce mana mea la mine”. Si a imblanzit omul lui Dumnezeu fala Domnului si mana regelui s-a intors la el si s-a facut ca si inainte.
7. Si a grait regele catre omul lui Dumnezeu: “Vino la mine acasa si pranzeste cu mine si-ti voi da un dar!”
8. Insa omul lui Dumnezeu a zis regelui: “Macar sa-mi dai tu si jumatate din casa ta, eu nu voi merge la tine, nici paine nu voi manca si nici apa nu voi bea in acest loc.
9. Caci asa mi s-a poruncit prin cuvantul Domnului: Sa nu mananci acolo paine, apa sa nu bei, nici sa te intorci pe drumul pe care te-ai dus!”
10. Si a plecat el pe alt drum si nu s-a intors inapoi pe drumul pe care venise la Betel.
11. In Betel traia atunci un prooroc batran; si au venit fiii sai si i-au istorisit tot ce a facut omul lui Dumnezeu in acea zi in Betel; de asemenea au istorisit ei tatalui lor si cuvintele care le-a grait el regelui.
12. Si i-a intrebat tatal lor: “Pe ce drum a apucat el?” Si fiii lui i-au aratat drumul pe care a apucat omul lui Dumnezeu, care venise din Iuda.
13. Si a zis el fiilor sai: “Puneti-mi saua pe asin”. Si i-a pus saua pe asin si a incalecat pe el.
14. Si a plecat dupa omul lui Dumnezeu si l-a gasit sezand sub un stejar si i-a zis: “Tu esti omul lui Dumnezeu venit din Iuda?” El a zis: “Da, eu sunt!”
15. Si i-a zis lui: “Hai cu mine acasa, ca sa mananci paine!
16. Acela a zis: “Nu pot sa ma intorc, nici sa merg la tine, ca eu paine nu voi manca si nici apa nu voi bea in acest loc la tine,
17. Caci prin cuvantul Domnului mi s-a spus: “Sa nu mananci paine, sa nu bei acolo apa si nici sa te intorci pe drumul pe care te-ai dus!”
18. Si i-a zis el: “Si eu sunt prooroc ca tine; si ingerul mi-a grait prin cuvantul Domnului si a zis: Intoarce-l la tine acasa, ca sa manance paine si sa bea apa!”
19. Si l-a inselat, caci s-a intors cu el si a mancat paine si a baut apa in casa lui.
20. Pe cand ei inca sedeau la masa, cuvantul Domnului a fost catre proorocul cel intors din drum si a grait omului lui Dumnezeu venit din Iuda
21. Si a zis: “Asa zice Domnul: Fiindca tu nu te-ai supus cuvintelor Domnului si nici n-ai pazit porunca data de Domnul Dumnezeul tau,
22. Ci te-ai intors, ai mancat paine si ai baut apa in locul de care El ti-a spus: Sa nu mananci paine, nici sa bei apa, trupul tau nu va fi ingropat in mormantul parintilor tai!”,
23. Iar dupa ce el a mancat paine si a baut apa, proorocul batran a pus saua pe asinul sau pentru proorocul care fusese intors.
24. Si a plecat acela si l-a intalnit un leu in drum si l-a omorat. Si zacea trupul lui, aruncat in drum; iar asinul si leul stateau langa el.
25. Si iata niste drumeti, care au trecut pe alaturi, i-au vazut trupul aruncat in drum si pe leu stand langa trup. Acestia au venit si au vestit cetatii in care traia proorocul cel batran.
26. Proorocul care l-a intors de pe drum, auzind acestea, a zis: “Acesta este omul lui Dumnezeu, acela care nu s-a supus cuvintelor Domnului; Domnul l-a dat leului care l-a sfasiat si l-a omorat, dupa cuvantul Domnului, pe care l-a grait pentru el”.
27. Si a zis fiilor sai: “Puneti saua pe asin!” Si i-au pus ei saua pe asin.
28. Si a plecat si a gasit trupul lui, aruncat in drum, iar asinul si leul stateau langa trup; leul nu mancase trupul omului lui Dumnezeu si nici pe asin nu-l sfasiase.
29. Si a ridicat proorocul trupul omului lui Dumnezeu si l-a pus pe asin si l-a adus inapoi. Si a venit proorocul cel batran in cetatea sa, ca sa-l planga si sa-l inmormanteze.
30. Si i-a pus trupul lui intr-un mormant al sau si l-a plans, zicand: “Vai, vai, fratele meu!”
31. Iar dupa ce l-a inmormantat, a zis el fiilor sai: “Cand eu voi muri, sa ma inmormantati si pe mine tot in mormantul in care este inmormantat omul lui Dumnezeu; sa puneti oasele mele langa oasele lui;
32. Caci cu adevarat se va implini cuvantul, care l-a grait el din porunca Domnului pentru jertfelnicul din Betel si pentru toate capistele inaltimilor, care sunt in cetatile Samariei”.
33. Dar Ieroboam nu s-a intors din calea lui cea rea nici dupa intamplarea aceasta, ci a venit iarasi la calea dinainte si a facut din poporul de rand preoti pentru inaltimi; pe cine vrea, pe acela isi punea mana lui si-l facea pe acela preot de inaltimi.
34. Aceasta a dus casa lui Ieroboam la pacat si la pieire si la starpirea ei de pe fata pamantului.
CAPITOLUL 14
Proorocii asupra lui Ieroboam. Domnia lui Ieroboam; pacatul si moartea lui.
1. In acel timp s-a imbolnavit Abia, fiul lui Ieroboam.
2. Si a zis Ieroboam femeii sale: “Scoala-te si te schimba de haine, ca sa nu te cunoasca nimeni ca tu esti femeia lui Ieroboam, si du-te la Silo. Acolo este proorocul Ahia; el mi-a spus ca voi fi rege peste acest popor.
3. Ia cu tine pentru omul lui Dumnezeu: zece paini, turte si un ulcior cu miere si du-te la el, ca el iti va spune ce se va intampla cu copilul acesta”.
4. Femeia lui Ieroboam asa a si facut; s-a sculat si s-a dus la Silo si a tras la casa lui Ahia. Acum insa Ahia nu putea sa vada, caci ochii i se intunecasera de batranete.
5. Si a zis Domnul lui Ahia: “Iata, vine femeia lui Ieroboam, ca sa te intrebe de fiul ei, ca este bolnav; asa si asa ii vei spune; ea vine schimbata de haine”.
6. Ahia auzind zgomotul pasilor ei, cand a intrat pe usa, a zis: “Intra femeie a lui Ieroboam. Ce gand ai avut de n-ai schimbat hainele? Eu sunt trimis sa-ti vestesc lucruri grozave.
7. Du-te si spune-i lui Ieroboam: Asa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Te-am ridicat din mijlocul poporului de jos si te-am pus conducator peste poporul Meu Israel.
8. Si am rupt regatul de la casa lui David si Zi l-am dat tie; iar tu nu te-ai purtat asa cum s-a purtat robul Meu David, care a pazit poruncile Mele si a umblat dupa Mine cu toata inima lui, facand numai lucrurile care sunt placute inaintea ochilor Mei.
9. Tu insa ai intrecut in rautate pe toti care au fost inaintea ta, caci te-ai dus si ti-ai facut alti dumnezei si chipuri turnate, ca sa Ma intarati la manie, iar pe Mine M-ai aruncat inapoia ta.
10. Pentru aceasta voi aduce necazuri peste casa lui Ieroboam si voi starpi din casa lui Ieroboam pe toti cei de parte barbateasca, rob sau liber in Israel, si voi curata casa lui Ieroboam cum se matura gunoiul, de ramane curat.
11. Cine va muri dintre cei care sunt ai lui Ieroboam in cetate, pe acela cainii il vor manca; cine va muri in camp, pe acela pasarile cerului il vor ciuguli, pentru ca asa a grait Domnul.
12. Scoala-te dar, si du-te la casa ta; si indata ce piciorul tau va calca in cetate, copilul va muri.
13. Si-l vor plange ton Israelitii si-l vor inmormanta; caci el singur dintre acei care sunt ai lui Ieroboam va fi ingropat in mormant, fiindca numai in el, din casa lui Ieroboam, s-a gasit ceva bun inaintea Domnului Dumnezeului lui Israel.
14. Si isi va aseza Domnul un rege peste Israel care va nimici casa lui Ieroboam in acea zi. Dar cand? Chiar acum incepe necazul.
15. Si va lovi Domnul pe Israel si va fi el ca trestia, care se clatina in apa, si va azvarli pe Israeliti din acest pamant bun pe care l-a dat parintilor lor si-i va spulbera dincolo de Eufrat, pentru ca ei si-au facut dumbravi inchinate Astartei, intaratand la manie pe Domnul.
16. Domnul va vinde pe Israel pentru pacatele lui Ieroboam pe care el insusi le-a facut si cu care a dus la pacat pe Israel”.
17. Atunci s-a sculat femeia lui Ieroboam si a plecat si a venit la Tirta si cand a pasit ea cu piciorul peste pragul casei, copilul a murit.
18. Si l-au inmormantat si l-au jelit toti Israelitii, dupa cuvantul Domnului, incredintat robului Sau Ahia proorocul.
19. Celelalte fapte ale lui Ieroboam, cum a purtat razboaie si cum a domnit, sunt scrise in cronica regilor lui Israel.
20. Timpul domniei lui Ieroboam a fost de douazeci si doi de ani; si a adormit cu parintii lui, iar in locul lui s-a facut rege Nadab, fiul lui.
21. Iar in Iuda domnea Roboam, fiul lui Solomon. Roboam, cand s-a facut rege, era ca de patruzeci si unu de ani; si a domnit saptesprezece ani in Ierusalim, in cetatea pe care a ales-o Domnul din toate semintiile lui Israel, ca sa petreaca numele Lui acolo. Pe mama lui o chema Naama Amonita.
22. Si a facut si Iuda lucruri foarte rele inaintea ochilor Domnului si L-au maniat cu pacatele lor, pe care le-au facut mai mult decat parintii lor;
23. Caci si acestia si-au facut inaltimi, idoli si Astarte, pe orice deal inalt si sub orice copac umbros.
24. Si erau de asemenea si sodomiti in aceasta tara, si faceau toate ticalosiile paganilor, pe care Domnul ii gonise din fata fiilor lui Israel.
25. Iar in anul al cincilea al domniei lui Roboam, Sisac, regele Egiptului, a pornit razboi asupra Ierusalimului,
26. Si a luat vistieriile templului Domnului si vistieriile casei regelui si scuturile cele de aur pe care le luase David din mana robilor lui Hadad Ezer, regele din Toba, si le adusese in Ierusalim; toate le-a luat si a pradat toate scuturile de aur pe care le facuse Solomon.
27. Si a facut regele Roboam in locul lor scuturi de arama si le-a dat in mainile capitanilor de garzi, care pazeau intrarea casei regelui.
28. Numai cand regele mergea la templul Domnului, numai atunci garda le purta; si pe urma le ducea iarasi in casa de garda.
29. Celelalte fapte ale lui Roboam si tot ce el a facut sunt scrise in cronica regilor lui Iuda.
30. Intre Roboam si Ieroboam a fost razboi in toate zilele vietii lor.
31. Si a adormit cu parintii lui si a fost inmormantat Roboam la un loc cu parintii lui in cetatea lui David. Pe mama lui o chema Naama Amonita. Iar in locul lui s-a facut rege Abia, fiul sau.
CAPITOLUL 15
Domnia lui Abia si a lui Asa in Iuda. Domnia lui Nadab si Baesa in Israel. Iosafat.
1. Abia s-a facut rege peste Iuda, in anul al optsprezecelea al domniei lui Ieroboam, fiul lui Nabat.
2. Si a domnit trei ani in Ierusalim. Pe mama lui o chema Maaca si era fiica lui Abesalom.
3. Acesta a umblat in toate pacatele tatalui sau, pe care tatal sau le facuse mai inainte, si inima lui nu i-a fost intreaga la Domnul Dumnezeul lui, cum a fost inima lui David, stramosul sau.
4. Dar din dragostea catre David, Domnul Dumnezeul lui i-a dat o lumina in Ierusalim, caci a inaltat dupa el pe fiul sau si a intarit Ierusalimul,
5. Pentru ca David a facut tot ce a fost placut inaintea ochilor Domnului si nu s-a abatut in toate zilele vietii lui de la poruncile pe care El i le-a dat, afara de fapta cu Urie Heteul.
6. Si a fost razboi intre Roboam si Ieroboam in toate zilele vietii lor.
7. Celelalte fapte ale lui Abia si tot ce a facut el sunt scrise in cartea cronicilor regilor lui Iuda. Si a fost razboi intre Abia si Ieroboam.
8. Apoi a trecut Abia la parintii lui si l-au inmormantat in cetatea lui David. si s-a facut rege Asa, fiul sau.
9. Asa a inceput sa domneasca peste Iuda in al douazecilea an al domniei lui Ieroboam, regele lui Israel.
10. Si a domnit patruzeci si unu de ani in Ierusalim. Pe mama lui o chema Ana, din neamul lui Abesalom.
11. Asa a facut lucruri placute inaintea ochilor Domnului, ca David, stramosul lui;
12. Caci a izgonit pe desfranati din tara si a indepartat toti idolii pe care ii facusera parintii lui;
13. Ba a lipsit chiar pe mama lui, Ana, de numele de regina, pentru ca ea facuse un chip turnat Astartei. Asa a sfaramat Asa chipul cel turnat al Astartei arzandu-l pe prundul paraului Chedron.
14. Dar inaltimile nu le-a stricat. Insa inima lui Asa i-a fost intreaga la Domnul in toate zilele vietii sale.
15. Si a adus el in templul Domnului lucrurile afierosite de tatal lui si lucrurile afierosite de el: argint, aur si vase sfinte.
16. Razboi a fost intre Asa si Baesa, regele lui Israel, in toate zilele lor.
17. Caci Baesa, regele lui Israel, a venit in contra Iudei si a inceput sa zideasca Rama, pentru ca nimeni sa nu iasa sau sa intre la Asa, regele Iudei.
18. Atunci Asa a luat tot argintul si aurul care se mai afla in vistieriile templului Domnului si in vistieriile casei regelui si le-a dat in mina slugilor lui; si i-a trimis regele Asa ca sa se duca cu ele la Benhadad, fiul lui Tabrimon, fiul lui Hezion, regele Siriei, care traia in Damasc, si a zis:
19. “Legamant sa fie intre mine si tine, cum a fost intre tatal meu si tatal tau; iata, eu iti trimit ca dar argint si aur; si tu sa rupi legamantul tau care il ai cu Baesa, regele lui Israel, ca sa se retraga acela de la mine!”
20. Si a ascultat Benhadad de regele Asa si a trimis pe mai-marii ostirii lui asupra cetatilor lui Israel, si a batut Ainul, Danul, Abel, Bet-Maaca si tot Chineretul, dimpreuna cu tot pamantul lui Neftali.
21. Iar Baesa, cum a auzit de aceasta, a incetat sa mai zideasca Rama si s-a intors la Tirta.
22. Atunci regele Asa a chemat pe toti Iudeii, fara sa scuteasca pe nimeni, si a carat cu ei pietraria si lemnaria din Rama, pe care Baesa le intrebuintase la zidire; si a zidit regele Asa cu ele Ghibeea lui Veniamin si Mitpa.
23. Toate celelalte fapte ale lui Asa, si toate ostenelile lui, si tot ce el a facut si cetatile pe care le-a zidit sunt scrise in cronica regilor lui Iuda, afara de faptul ca la batranetea lui s fost bolnav de picioare.
24. Apoi a adormit cu parintii lui si a fost inmormantat Asa la un loc cu parintii lui in cetatea lui David, stramosul sau. Iar in locul lui s-a facut rege Iosafat, fiul sau.
25. Nadab insa, fiul lui Ieroboam a inceput sa domneasca peste Israeliti in anul al doilea al lui Asa, regele Iudei, si a domnit peste Israel doi ani.
26. Acesta a savarsit fapte neplacute inaintea ochilor Domnului, caci a umblat pe drumul tatalui sau, cum si in pacatele lui cu care a facut pe Israel sa pacatuiasca.
27. Impotriva lui a uneltit Baesa, fiul lui Ahia, din casa lui Isahar; Baesa l-a omorat la Ghibeton, cetatea Filistenilor, pe cand Nadab si toti Israelitii impresurasera Ghibetonul.
28. Baesa l-a omorat in anul al treilea al lui Asa, regele Iudei, si s-a facut rege in locul lui.
29. Acesta, cum s-a facut rege, a starpit toata casa lui Ieroboam si n-a lasat nici un suflet din neamul lui Ieroboam, pana ce nu l-a nimicit, dupa cuvantul Domnului, pe care-l graise prin robul Sau Ahia din Silo,
30. Din pricina pacatelor pe care Ieroboam le facuse si cu care a facut pe Israel sa pacatuiasca si pentru faradelegea cu care el a maniat pe Domnul Dumnezeul lui Israel.
31. Celelalte fapte ale lui Nadab si tot ce el a facut sunt scrise in cronica regilor lui Israel.
32. Intre Asa si Baesa, regele lui Israel, a fost razboi in toate zilele vietii lor.
33. Baesa, fiul lui Ahia, a inceput sa domneasca peste toti Israelitii la Tirta, in anul al treilea al lui Asa, regele lui Iuda, si a domnit douazeci si patru de ani.
34. Acesta a savarsit fapte rele inaintea ochilor Domnului caci a umblat pe drumul lui Ieroboam si in pacatele lui, cu care acesta a dus pe Israel in pacat.
CAPITOLUL 16
Patru regi in Israel
1. Atunci a fost cuvantul Domnului catre Iehu, fiul lui Hanani, pentru Baesa, zicand:
2. “Pentru ca Eu te-am scuturat de tarana si te-am facut domn peste poporul Meu Israel, iar tu ai umblat pe drumul lui Ieroboam si ai dus pe poporul Meu Israelit la pacat, ca sa Ma manii cu pacatele lor,
3. Iata, Eu voi darama de tot casa lui Baesa si casa urmasilor lui si voi face cu casa ta ce am facut cu casa lui Ieroboam, fiul lui Nabat;
4. Cine va muri din neamul lui Baesa in cetate, pe acela cainii il vor manca, iar cine va muri in camp, pe acela pasarile cerului il vor manca”.
5. Celelalte fapte ale lui Baesa, tot ce a facut el si razboaiele lui, sunt scrise in cronica regilor lui Israel.
6. Si a adormit cu parintii sai si a fost inmormantat Baesa in Tiria. In locul lui s-a facut rege Ela, fiul sau.
7. Dar despre Baesa, despre casa lui si despre tot raul ce l-a facut inaintea ochilor Domnului, maniindu-L cu faptele mainilor sale si urmand casei lui Ieroboam, pentru care acesta a si fost starpit, fusese cuvantul Domnului prin Iehu, fiul lui Hanani.
8. Ela, fiul lui Baesa, a inceput sa domneasca peste Israel in Tirta, in anul al douazeci si saselea al lui Asa, regele Iudei, si a domnit doi ani.
9. Impotriva lui a uneltit robul sau Zimri, care era mai mare peste jumatate din carele de razboi.
10. Cand a baut acesta de s-a imbatat la Tirta, in casa lui Arta, mai marele curtii din Tirta, atunci a intrat Zimri, l-a lovit si l-a omorat, in anul al douazeci si saptelea al lui Asa, regele Iudei, si s-a facut rege in locul lui.
11. Acesta, cum s-a facut rege si s-a asezat pe tronul lui, a starpit toata casa lui Baesa, nelasand nici picior de barbat, nici din rudele lui, nici din prietenii lui.
12. Si a starpit Zimri toata casa lui Baesa, dupa cuvantul Domnului grait pentru Baesa, prin Iehu proorocul,
13. Pentru toate faradelegile lui Baesa si pentru cele ale lui Ela, fiul sau, pe care le-a savarsit, facand pe Israel sa pacatuiasca, si maniind cu idolii lor pe Domnul Dumnezeul lui Israel.
14. Celelalte fapte ale lui Ela, tot ce a facut el sunt scrise in cronica regilor lui Israel.
15. Zimri s-a facut rege in anul al douazeci si saptelea al lui Asa, regele Iudei, si a domnit sapte zile in Tiria, cand poporul se gasea in tabere la Ghibeton, cetatea Filistenilor.
16. Cand poporul care se gasea in tabere a auzit ca Zimri a uneltit si a omorat pe rege, toti Israelitii au ales si ei rege pe Omri, mai-marele ostirii lui Israel, tot in aceeasi zi, in tabara.
17. Si a plecat Omri cu toti Israelitii de la Ghibeton, impresurand Tiria.
18. Cand a auzit Zimri ca cetatea este luata, s-a dus in odaia din fund a casei domnesti si a dat foc casei domnesti, in care era, si a pierit
19. In pacatele sale, caci savarsise fapte rele inaintea ochilor Domnului, umbland pe calea lui Ieroboam si in faradelegile lui, pe care acela le faptuise si cu care a dus pe Israel la pacat.
20. Celelalte fapte ale lui Zimri si uneltirile lui pe care le-a urzit sunt scrise in cronica regilor lui Israel.
21. Atunci s-a impartit poporul lui Israel in doua: jumatate de popor era pentru Tibni, fiul lui Ghinat, ca sa-l faca rege si jumatate pentru Omri.
22. Si cei care urmau pe Omri au biruit pe cei care urmau pe Tibni, fiul lui Ghinat. Si a murit Tibni si Ioram, fratele lui, tot in acel timp; in locul lui Tibni s-a facut rege Omri.
23. Omri a inceput sa domneasca peste Israel in anul treizeci si unu al lui Asa, regele Iudei; si a domnit doisprezece ani. Sase ani a stat in Tirta.
24. Si a cumparat Omri muntele Samariei de la Semer, cu doi talanti de argint si a zidit pe acest munte o cetate si a numit cetatea pe care o zidise Samaria, dupa numele lui Semer, stapanul muntelui Samariei.
25. Omri a savarsit fapte rele inaintea ochilor Domnului si a fost mai nelegiuit decat toti cei dinaintea lui.
26. El a umblat in totul pe caile lui Ieroboam, fiul lui Nabat si intru faradelegile eu care acesta a dus pe Israel la pacat, maniind pe Domnul Dumnezeul lui Israel cu idolii lor.
27. Celelalte fapte ale lui Omri, pe care le-a facut si vitejia in razboaie sunt scrise in cronica regilor lui Israel.
28. Si a adormit Omri cu parintii lui si a fost inmormantat in Samaria. In locul lui s-a facut rege Ahab, fiul sau.
29. Ahab, fiul lui Omri, a inceput sa domneasca peste Israel in anul al treizeci si optulea al lui Asa, regele lui Iuda; si a domnit Ahab, fiul lui Omri, peste Israel in Samaria douazeci si doi de ani.
30. Si a savarsit Ahab, fiul lui Omri, fapte rele inaintea ochilor Domnului, mai mult decat toti cei ce au fost inaintea lui.
31. Caci nu i-a fost de ajuns sa cada numai in pacatele lui Ieroboam, fiul lui Nabat; ci daca si-a luat de femeie pe Izabela, fiica lui Etbaal, regele Sidonului, a inceput sa slujeasca lui Baal si sa i se inchine.
32. Si a ridicat pentru Baal un jertfelnic in templul lui Baal, pe care il zidise in Samaria.
33. A facut Ahab si o Asera (stalp facut din lemn, sfintit in cinstea zeitei Astarte), incat Ahab, mai mult decat toti regii lui Israel, care au fost inaintea lui, a savarsit faradelegi, prin care a maniat pe Domnul Dumnezeul lui Israel si si-a pierdut suflatul sau.
34. In zilele lui, Hiel din Betel a zidit Ierihonul; temelia a pus-o pe mormantul lui Abiram, intaiul nascut al lui, iar portile le-a pus pe mormantul lui Segub, feciorul cel mai mic al lui, dupa cuvantul Domnului pe care-l graise prin Iosua, fiul lui Navi.
CAPITOLUL 17
Proorocul Ilie.
1. Atunci Ilie Tesviteanul, prooroc din Tesba Galaadului, a zis catre Ahab: “Viu este Domnul Dumnezeul lui Israel, inaintea Caruia slujesc au; in acesti ani nu va fi nici roua, nici ploaie decat numai cand voi zice eu!”
2. Si a zis Domnul catre Ilie:
3. “Du-te de aici, indreapta-te spre rasarit si te ascunde la paraul Cherit, care este in fata Iordanului.
4. Apa vei bea din acel parau, iar mancare am poruncit corbilor sa-ti aduca acolo!”
5. Si a plecat Ilie si a facut dupa cuvantul Domnului; s-a dus si a sezut la paraul Cherit, care este in fata Iordanului.
6. Corbii ii aduceau paine si carne dimineata, paine si carne seara; iar apa bea din parau.
7. Dupa o vreme paraul a secat, nemaifiind ploaie pe pamant.
8. Atunci a fost cuvantul Domnului catre Ilie, zicand:
9. “Scoala si du-te la Sarepta Sidonului si sezi acolo, caci iata am poruncit unei femei vaduve sa te hraneasca!”
10. Si s-a sculat el si s-a dus la Sarepta. Si cand a ajuns la portile cetatii, iata o femeie vaduva aduna vreascuri si a chemat-o Ilie si i-a zis: “Adu-mi putina apa ca sa beau! ”
11. Si s-a dus ca sa-i aduca, dar Ilie a strigat-o si i-a zis: “Adu-mi si o bucata de paine sa mananc!”
12. Ea insa a zis: “Viu este Domnul Dumnezeul tau, n-am nici o faramitura de paine, ci numai o mana de faina intr-un vas si putin untdelemn intr-un urcior. Si iata, am adunat cateva vreascuri si ma duc sa o gatesc pentru mine si pentru fiul meu si apoi sa mancam si sa murim!”
13. Atunci i-a zis Ilie: “Nu te teme, ci du-te si fa cum ai zis; dar fa mai intai de acolo o turta pentru mine si adu-mi-o, iar pentru tine si pentru fiul tau vei face mai pe urma.
14. Caci asa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Faina din vas nu va scadea si untdelemnul din urcior nu se va imputina pana in ziua cand va da Domnul ploaie pe pamant!”
15. Si s-a dus ea si a facut asa, cum i-a zis Ilie; si s-a hranit ea si el si casa ei o bucata de vreme.
16. Caci faina din vas n-a scazut si untdelemnul din urcior nu s-a imputinat, dupa cuvantul Domnului, grait prin Ilie.
17. Dupa aceasta s-a imbolnavit copilul femeii, stapana casei, si boala lui a fost atat de grea, ca n-a mai ramas suflare intr-insul.
18. Si a zis ea catre Ilie: “Ce ai avut cu mine, omul lui Dumnezeu? Ai venit la mine ca sa-mi pomenesti pacatele mele si sa-mi omori fiul?”
19. Iar Ilie a zis: “Da-mi pe fiul tau!” Si l-a luat din bratele ei si l-a suit in foisor unde sedea el si l-a pus pe patul sau.
20. Apoi a strigat Ilie catre Domnul si a zis: “Doamne Dumnezeul meu, oare si vaduvei la care locuiesc ii faci rau, omorand pe fiul ei?”
21. Si sufland de trei ori peste copil, a strigat catre Domnul si a zis: “Doamne Dumnezeul meu, sa se intoarca sufletul acestui copil in el!”
22. Si a ascultat Domnul glasul lui Ilie; si s-a intors sufletul copilului acestuia in el si a inviat.
23. Si a luat Ilie copilul si s-a coborat cu el din foisor in casa si l-a dat mamei sale si a zis Ilie: “Iata copilul tau este viu!”
24. Atunci a zis femeia catre Ilie: “Acum cunosc si eu ca tu esti omul lui Dumnezeu si cu adevarat cuvantul lui Dumnezeu este in gura ta!”
CAPITOLUL 18
Jertfa lui Ilie.
1. Dupa trecere de mai multe zile, a fost cuvantul Domnului catre Ilie in anul al treilea, zicand: “Du-te si te arata lui Ahab si Eu voi da ploaie pe pamant!”
2. Si a plecat Ilie sa se arate lui Ahab, in Samaria fiind foamete mare.
3. Atunci a chemat Ahab pe Obadia, mai-marele curtii si Obadia era un om foarte temator de Dumnezeu;
4. Caci cand Izabela a ucis pe proorocii Domnului, Obadia a luat o suta de prooroci si i-a ascuns: cincizeci intr-o pestera si cincizeci in alta si i-a hranit cu paine si cu apa.
5. Si a zis Ahab catre Obadia: “Du-te prin tara la toate izvoarele de apa si pe la toate paraiele, poate sa gasim undeva iarba, ca sa ne hranim caii, catarii si sa nu prapadim vitele”.
6. Atunci si-au impartit intre ei tara ca s-o cutreiere: Ahab a apucat singur pe un drum, iar Obadia a apucat singur pe altul.
7. Cand Obadia mergea pe drum, iata i-a iesit inainte Ilie. Obadia l-a cunoscut si a cazut cu fata la pamant, zicand: “Oare tu esti domnul meu, Ilie?”
8. Iar acela i-a zis: “Eu sunt; du-te si spune domnului tau: Ilie este aici!”
9. Obadia insa a zis: “Cu ce am gresit eu de dai pe robul tau pe mana lui Ahab, ca sa ma omoare?
10. Viu este Domnul Dumnezeul tau! Nu este popor si imparatie la care sa nu fi trimis domnul meu ca sa te caute. Si cand i s-a spus ca nu esti acolo, a pus pe acea imparatie si pe acel popor sa jure ca nu te-a gasit pe tine.
11. Iar acum zici: Du-te si spune domnului tau: Ilie este aici!
12. Gand voi pleca de la tine, Duhul Domnului are sa te duca cine stie unde si daca ma voi duce si voi spune lui Ahab de tine si apoi el nu te va gasi, ma va ucide pe mine; iar robul tau este temator de Dumnezeu din tineretile mele.
13. Oare nu ti s-a spus, domnul meu, ce am facut eu cand Izabela a ucis pe proorocii Domnului, in ce chip am ascuns o suta de oameni, prooroci ai Domnului: cincizeci de insi intr-o pestera si cincizeci de insi in alta si acolo i-am hranit cu paine si cu apa?
14. Tu zici: “Du-te, spune domnului tau: “Ilie este aici”. “Vrei sa ma ucida?”
15. Si a zis Ilie: “Viu este Domnul Savaot Caruia Ii slujesc. Astazi ma voi arata lui Ahab!”
16. Si a plecat Obadia in intampinarea lui Ahab si i-a spus de aceasta. Si a venit Ahab in intampinarea lui Ilie.
17. Cand a vazut Ahab pe Ilie, i-a zis: “Tu esti oare cel ce aduci nenorociri peste Israel?”
18. Iar Ilie a zis: “Nu eu sunt cel ce aduce nenorocire peste Israel; ci tu si casa tatalui tau, pentru ca ati parasit poruncile Domnului si mergeti dupa baali.
19. Trimite dar acum si aduna la mine in muntele Carmel tot Israelul, dimpreuna cu cei patru sute cincizeci de prooroci ai lui Baal si cu cei patru sute de prooroci ai Aserei, care mananca la masa Izabelei”.
20. Si a trimis Ahab pe toti fiii lui Israel si a luat pe toti proorocii in muntele Carmel.
21. Atunci s-a apropiat Ilie de tot poporul si a zis: “Pana cand veti schiopata de amandoua picioarele? Daca Domnul este Dumnezeu, urmati Lui! Si daca este Baal, urmati aceluia”. Poporul insa n-a raspuns nimic.
22. Si a zis Ilie catre popor: “Prooroc al Domnului am ramas numai eu singur, iar prooroci ai lui Baal sunt patru sute cincizeci de oameni si prooroci ai Aserei patru sute.
23. Dati-ne doi vitei; el sa-si aleaga unul, sa-l taie bucati si sa-l puna pe lemne, dar foc sa nu faca, iar eu voi taia bucati pe celalalt vitel si-l voi pune pe lemne si foc nu voi face.
24. Apoi voi sa chemati numele dumnezeului vostru, iar eu voi chema numele Domnului Dumnezeului meu. Si Dumnezeul Care va raspunde cu foc, Acela este Dumnezeu”. Si a raspuns tot poporul: “Bine ai grait!”
25. Si a zis Ilie proorocilor lui Baal: “Sa va alegeti un vitel si sa-l pregatiti voi inainte, caci sunteti mai multi si sa chemati numele dumnezeului vostru, dar foc sa nu faceti”.
26. Si au luat ei vitelul care li s-a dat si l-au pregatit si au chemat numele lui Baal de dimineata pana la amiaza, zicand: “Baale, auzi-ne!” Dar n-a fost nici glas, nici raspuns. Si sareau imprejurul jertfelnicului pe care-l facusera.
27. Iar pe la amiaza, Ilie a inceput sa rada de ei si zicea: “Strigati mai tare, caci doar este dumnezeu! Poate sta de vorba cu cineva, sau se indeletniceste cu ceva, sau este in calatorie, sau poate doarme; strigati tare sa se trezeasca!”
28. Si ei strigau cu glas mai tare si se intepau dupa obiceiul lor cu sabii si cu lanci, pana ce curgea sange.
29. Trecuse acum de amiaza si ei s-au zbuciumat mereu pana la timpul jertfei. Dar n-a fost nici glas, nici raspuns, nici auzire. Atunci a zis Ilie Tesviteanul catre proorocii lui Baal: “Dati-va acum la o parte, ca sa-mi savarsesc si eu jertfa mea!” si s-au dat la o parte.
30. Atunci a zis Ilie catre popor: “Apropiati-va de mine!” Si s-a apropiat tot poporul de el. Si a facut jertfelnicul Domnului ce fusese daramat;
31. A luat Ilie douasprezece pietre, dupa numarul semintiilor fiilor lui Iacov, catre care a zis Domnul: “Israel va fi numele tau!”
32. Si a zidit din pietrele acelea jertfelnicul in numele Domnului, facand imprejurul jertfelnicului sant in care incapeau doua masuri de samanta,
33. A asezat lemnele pe jertfelnic, a taiat vitelul bucati si le-a pus pe el.
34. Si a zis: “Umpleti patru cofe cu apa si le turnati peste jertfa arderii de tot si peste lemne!” Si au facut asa. Apoi a zis: “Faceti aceasta a doua oara!” Si au facut la fel a doua oara. Si a zis: “Faceti asa si a treia oara!”
35. Si umbla apa imprejurul jertfelnicului si santul se umpluse de apa.
36. Iar la vremea jertfei de seara, s-a apropiat Ilie proorocul si a strigat la cer si a zis: “Doamne Dumnezeul lui Avraam, al lui Isaac si al lui Israel! Auzi-ma Doamne, auzi-ma acum cu foc, ca sa cunoasca astazi poporul acesta ca Tu singur esti Dumnezeu in Israel si ca eu sunt slujitorul Tau.
37. Auzi-ma, Doamne, auzi-ma, ca sa cunoasca poporul acesta ca Tu Doamne esti Dumnezeu si ca Tu le intorci inima la Tine!”
38. si s-a pogorat foc de la Domnul si a mistuit arderea de tot si lemnele si pietrele si tarana si a mistuit si toata apa care era in sant.
39. Si tot poporul, cand a vazut aceasta, a cazut cu fata la pamant si a zis “Domnul este Dumnezeu, Domnul este Dumnezeu!”
40. Iar Ilie le-a zis: “Prindeti pe proorocii lui Baal, ca sa nu scape nici unul din ei!” Si i-au prins, si s-a dus Ilie la paraul Chisonului si i-a junghiat acolo.
41. Apoi a zis Ilie catre Ahab: “Du-te de mananca si bea, caci se aude vuiet de ploaie!”
42. Si a plocat Ahab sa manance si sa bea; iar Ilie s-a suit in varful Carmelului si s-a aplecat ta pamant pana a atins genunchii au fata sa.
43. Si a zis ucenicului sau: “Du-te si te uita spre mare!” Si s-a dus el si s-a uitat si a zis: “Nu vad nimic!” El i-a zis: “Du-te si fa aceasta de sapte ori”.
44. Iar a saptea oara a zis: “Iata se ridica din mare un nor cat o palma”. Iar Ilie a zis: “Du-te si spune lui Ahab: Inhama si fugi, ca sa nu te apuce ploaia!”
45. Si pe cand grabea el, cerul s-a intunecat de nori si s-a pornit vijelie si ploaie mare. Iar Ahab, suindu-se in caruta, s-a dus la Izreel.
46. Iar mana Domnului a fost peste Ilie, care, incingandu-si mijlocul, a alergat inaintea lui Ahab, pana la Izreel.
CAPITOLUL 19
Ilie hranit de inger. Urmasul sau.
1. Si a spus Ahab Izabelei. tot ce a facut Ilie si cum a ucis pe toti proorocii cu sabia.
2. Atunci a trimis Izabela un vestitor la Ilie, ca sa-i spuna: “Daca tu esti Ilie si eu Izabela, asa si asa sa-mi faca dumnezeii, ba inca si mai mult, daca maine pe vremea aceasta nu voi face cu viata ta la fel cum ai facut si tu cu fiecare din ei!”
3. Cand a auzit Ilie aceasta, s-a sculat si a plecat, sa-si scape viata sa, si a venit la Beer-Seba, care este in Iuda, si si-a lasat ucenicul acolo,
4. Iar el s-a dus mai departe in pustiu, cale de o zi, si s-a asezat sub un ienupar si isi ruga moartea, zicand: “Imi ajunge acum, Doamne! Ia-mi sufletul ca nu sunt eu mai bun decat parintii mei!”
5. Si s-a culcat si a adormit acolo sub ienupar. Si iata un inger l-a atins si i-a zis: “Scoala de mananca si bea!”
6. Si a cautat Ilie si iata, la capataiul lui, o turta coapta in vatra si un urcior cu apa. Si a mancat si a baut si a adormit iar.
7. Dar iata ingerul Domnului s-a intors a doua oara, s-a atins de el si a zis: “Scoata de mananca si bea, ca lunga-ti este calea!”
8. Si s-a sculat Ilie si a mancat si a batut si intarindu-se cu acea mancare, a mers patruzeci de zile si patruzeci de nopti, pana la Horeb, muntele lui Dumnezeu.
9. Si a intrat acolo intr-o pestera si a ramas acolo. Si iata cuvantul Domnului a fost catre el si i-a zis: “Ce faci aici, Ilie?”
10. Iar Ilie a zis: “Cu ravna am ravnit pentru Domnul Dumnezeul Savaot, caci fiii lui Israel au parasit legamantul Tau, au daramat jertfelnicele Tale si pe proorocii Tai i-au ucis cu sabia, ramanand numai eu singur, dar cauta sa ia si sufletul meu!”
11. A zis Domnul: “Iesi si stai pe munte inaintea fetei Domnului! Ca iata Domnul va trece; si inaintea Lui va fi vijelie naprasnica ce va despica muntii si va sfarama stancile, dar Domnul nu va fi in vijelie. Dupa vijelie va fi cutremur, dar Domnul nu va fi in cutremur;
12. Dupa cutremur va fi foc, dar nici in foc nu va fi Domnul. Iar dupa foc va fi adiere de vant lin si acolo va fi Domnul”.
13. Auzind aceasta, Ilie si-a acoperit fata cu mantia lui si a iesit si a stat la gura pesterii. Si a fost catre el un glas care i-a zis: “Ce faci aici, Ilie?”
14. Iar el a zis: “Cu ravna am ravnit pentru Domnul Dumnezeul Savaot, ca au parasit fiii lui Israel legamantul Tau, au daramat jertfelnicele Tale si pe proorocii Tai i-au ucis cu sabia; numai eu singur am ramas, dar cauta sa ia si sufletul meu!”
15. Si a zis Domnul: “Mergi si intoarce-te pe calea ta prin pustiu la Damasc si, cand vei ajunge acolo, sa ungi rege peste Siria pe Hazael;
16. Pe Iehu, fiul lui Nimsi, sa-l ungi rege peste Israel; iar pe Elisei, fiul lui Safat din Abel-Mehola, sa-l ungi prooroc in locul tau!
17. Cine va fugi de sabia lui Hazael, pe acela sa-l omoare Iehu, iar cine va scapa de sabia lui Iehu, pe acela sa-l omoare Elisei.
18. Eu insa mi-am oprit dintre Israeliti sapte mii de barbati; genunchii tuturor acestora nu s-au plecat inaintea lui Baal si buzele tuturor acestora nu l-au sarutat!”
19. Atunci a plecat Ilie de acolo si a gasit pe Elisei, fiul lui Safat, arand; acesta avea douasprezece perechi de boi la pluguri si la perechea a douasprezecea era el insusi. Si Ilie a trecut pe langa el aruncandu-i mantia.
20. Atunci a lasat Elisei boii si a alergat dupa Ilie, zicand: “Lasa-ma sa merg sa sarut pe tatal si pe mama mea si voi veni dupa tine!” Iar el i-a zis: “Du-te si vino inapoi, ca ce-am facut e facut!”
21. Plecand de la el, a luat o pereche de boi pe care i-a junghiat si, facand foc cu plugul boilor, a fript carnea lor si au impartit-o la oameni si au mancat-o. Iar el s-a sculat si s-a dus dupa Ilie si a inceput sa-i slujeasca.
CAPITOLUL 20
Razboiul lui Ahab cu Sirienii.
1. Benhadad, regele Siriei, si-a adunat ostirea sa; si s-au insotit cu el treizeci si doi de regi, cu cai si care de razboi. Si s-a dus si a impresurat Samaria si s-a razboit impotriva ei.
2. Atunci a trimis soli la Ahab, regele lui Israel, in cetate si a zis:
3. “Asa zice Benhadad: Argintul tau si aurul tau este al meu, femeile tale si fiii tai cei frumosi sunt ai mei!”
4. Iar regele lui Israel a raspuns si a zis: “Dupa cuvantul tau sa fie, domnul meu rege. Eu si toate ale mele ale tale sa fie!”
5. Si s-au intors solii si au zis: “Asa zice Benhadad: Am trimis la tine ca sa-ti spuna: Argintul si aurul tau, femeile si fiii tai sa mi le dai!
6. De aceea maine, pe vremea aceasta, voi trimite robii mei la tine, iar ei iti vor scotoci casa ta si casele slugilor tale si pe tot ce este mai scump in ochii tai vor pune mana si vor lua!”
7. Atunci a chemat regele lui Israel pe toti batranii tarii si a zis: “Luati seama si vedeti ca imi cauta mereu pricina; cand a trimis la mine pentru femeile mele si pentru fiii mei si pentru argintul meu si pentru aurul meu, eu nu l-am respins!”
8. Si au zis toti batranii si tot poporul: “Sa nu-l asculti, nici sa nu te invoiesti!”
9. Si a zis el solilor lui Benhadad: “Spuneti domnului meu, regele: Toate lucrurile pentru care ai trimis la robul tau ia inceput sunt gata sa le fac; dar acest lucru nu pot sa-l fac!” Si au plecat solii si au dus raspunsul.
10. Si a trimis Benhadad la el, ca sa-i spuna: “Asta si asta sa-mi faca mie dumnezeii si asa sa ma pedepseasca, daca tarana Samariei are sa ajunga sa umple pumnii tuturor oamenilor care au sa vina cu mine!”
11. si a raspuns regele lui Israel si a zis: “Spuneti sa nu se laude cel ce se incinge ca cel ce se descinge”.
12. Cand a primit acest raspuns, Benhadad era la ospat in corturi, cu ceilalti regi. Si a zis robilor sai: “Impresurati cetatea!” Si au impresurat-o.
13. Dar iata un prooroc s-a apropiat de Ahab, regele lui Israel, si a zis: “Asa zice Domnul: Vezi toata multimea aceasta mare? Iata, Eu ti-o dau astazi in mana, ca sa cunosti ca Eu sunt Domnul.
14. Iar Ahab a zis: “Prin cine?” Raspuns-a acela: “Asa zice Domnul: Prin slugile capeteniilor de peste tinuturi!” Si a zis Ahab: “Cine va incepe lupta?” Iar acela a zis: “Tu!”
15. Atunci a numarat Ahab slugile capeteniilor de peste tinuturi, si s-au gasit doua sute treizeci si doua; dupa ei a numarat si tot poporul si toti fiii lui Israel au fost sapte mii.
16. Si au iesit la razboi pe la amiaza. Iar Benhadad bause pana se imbatase in corturi cu cei treizeci si doi de regi, care-i dadusera ajutor.
17. Si au iesit la razboi mai intai slugile capeteniilor de peste tinuturi. Si a trimis Benhadad pe unii din ai lui, si acestia i-au facut cunoscut ca oamenii din Samaria au iesit la razboi.
18. Iar el le-a zis: “Daca ei au venit pentru pace, sa-i prindeti de vii; iar daca au venit pentru razboi, tot de vii sa-i prindeti!”
19. Au iesit, asadar, la razboi slugile capeteniilor de peste tinuturi din cetate si ostirea oare era dupa ei si au lovit fiecare pe potrivnicul sau;
20. si au fugit Sirienii, iar Israelitii ii fugareau din urma; si Benhadad a scapat pe un cal cu calaretii sai.
21. Atunci, iesind regele israelitean, a luat caii si carele si a facut macel mare in randul Sirienilor.
22. Si s-a apropiat proorocul de regele israelit si i-a zis: “Du-te de te intareste, ca sa stii sa bagi de seama ce ai de facut, pentru ca dupa un an regele Siriei are sa se scoale din nou impotriva ta!”
23. Zis-au slugile regelui sirian catre el: “Dumnezeul lor este Dumnezeul muntilor, iar nu Dumnezeul vailor, pentru aceasta au fost ei mai tari decat noi; dar de ne vom bate cu ei in vale, vom fi noi mai tari decat ei.
24. Asadar, iata ce sa faci: Sa scoti pe fiecare rege de la locul lui, si sa-l inlocuiesti cu capeteniile din tinuturi.
25. Si sa strangi atata ostire, cata ostire ai pierdut, si cai atatia, cati ai avut, si care atatea, cate ai avut, si sa ne batem cu ei si in vale; si atunci de buna seama vom fi mai tari decat ei”. Si a ascultat el cuvantul lor si a facut asa.
26. Dupa trecerea anului, Benhadad a numarat pe Sirieni si a mers la Afec, ca sa se bata cu Israel.
27. Fiii lui Israel insa erau si ei cu toate gata de lupta si au iesit in intampinarea lor. Fiii lui Israel si-au asezat tabara inaintea lor, ca doua turme mici de capre, iar Sirienii umpleau pamantul.
28. Atunci s-a apropiat omul lui Dumnezeu si a zis regelui lui Israel: “Asa zice Domnul: Pentru ca Sirienii vorbesc: Domnul este Dumnezeul muntilor, iar nu Dumnezeul vailor, iata Eu iti voi da toata aceasta multime in mana ta, ca sa cunosti ca Eu sunt Domnul!”
29. Si au stat taberele una in fata celeilalte sapte zile; iar in ziua a saptea s-a inceput batalia si fiii lui Israel au doborat intr-o singura zi o suta de mii de pedestrasi sirieni.
30. Ceilalti au fugit la Afec, in cetate; acolo a cazut zidul peste douazeci si sapte de mii de oameni, din cei ramasi. Iar Benhadad a fugit in cetate si a intrat la curtea domneasca intr-o camara dosnica.
31. Slugile sale insa i-au zis: “Am auzit ca regii casei lui Israel sunt regi milostivi; da-ne voie sa punem sac peste coapsele noastre si peste capetele noastre funii, sa mergem la regele israelit; poate ne va cruta viata”.
32. Si s-au incins ei peste coapsele lor cu sac si au venit la regele lui Israel si i-au zis: “Robul tau Benhadad zice: Cruta-mi viata!” Acela insa a zis: “De mai traieste inca, e fratele meu!”
33. Si oamenii acestia au luat aceasta ca semn bun si repede i-au apucat vorba din gura si au zis: “Fratele tau Benhadad traieste”. Iar el a zis: “Duceti-va de-l aduceti”. Si a venit Benhadad la el, si acesta l-a luat cu el in car.
34. Si i-a zis Benhadad: “Cetatile care le-a luat tatal meu de la tatal tau, eu ti le intorc; si iti deschid targ de vanzare in Damasc, cum si-a deschis tatal meu in Samaria”. Si a zis Ahab: “Cu acest legamant si eu iti voi da drumul!” Si incheind cu el legamant, i-a dat drumul.
35. Atunci un om din fiii proorocilor a zis catre un prieten al sau, dupa cuvantul Domnului: “Bate-ma!” Dar acesta nu s-a invoit sa-l bata.
36. Atunci i-a zis: “Pentru ca nu asculti de glasul Domnului, iata, cand vei pleca de langa mine, te va ucide un leu”. Si plecand omul acela de la el, l-a intalnit un leu si l-a ucis pe dansul.
37. Iar cel din fiii proorocilor a gasit un alt om si i-a zis: “Loveste-ma!” Si acest om l-a lovit si l-a ranit.
38. Si s-a dus proorocul in calea regelui, acoperindu-si ochii cu parul capului sau.
39. Iar cand a trecut regele pe langa el, a strigat dupa rege si a zis: “Robul tau a fost la batalie, si iata un. om care statuse la o parte mi-a adus un alt om si mi-a zis: Pazeste pe omul acesta; de il vei scapa, vei raspunde cu sufletul tau pentru sufletul lui sau va trebui sa-l platiti cu un talant de argint.
40. Cand robul tau se indeletnicea cu unele treburi, acela a scapat”. si i-a zis regele lui Israel: “Osanda ta singur ai spus-o”.
41. Atunci el si-a dat la o parte parul de peste ochii lui si l-a cunoscut regele ca este unul din prooroci.
42. Si i-a zis: “Asa zice Domnul: Pentru ca ai dat drumul din mainile tale unui om blestemat de Mine, sufletul tau va fi in locul sufletului lui si poporul tau in locul poporului lui!”
43. Si s-a dus regele lui Israel acasa, trist si aprins de manie si a venit in Samaria.
CAPITOLUL 21
Tirania lui Ahab si a Izabelei.
1. Iar dupa aceasta iata ce s-a mai intamplat: Nabot Izreeliteanul avea in Izreel o vie langa curtea lui Ahab, regele Samariei.
2. Si a grait Ahab cu Nabot si a zis: “Sa-mi dai mie via ta, ca sa-mi fac din ea o gradina de verdeturi, caci e aproape de casa mea; iar in locul ei iti voi da o vie mai buna decat aceasta, sau daca iti convine mai bine, iti voi da argint cat pretuieste ea”.
3. Nabot insa a zis catre Ahab: “Sa ma fereasca Dumnezeu sa-ti dau eu mostenirea parintilor mei!”
4. Si a venit Ahab acasa trist si manios pentru cuvantul care i-l spusese Nabot Izreeliteanul, zicand: Nu-ii dau mostenirea parintilor mei. Si cu duhul tulburat, s-a culcat in patul sau, s-a intors cu fata la perete si n-a mancat.
5. Atunci a intrat Izabela, femeia lui la el si i-a zis: “De ce este intristat duhul tau si nu mananci?”
6. Iar el a zis: “Cand am vorbit cu Nabot Izreeliteanul si i-am zis: Da-mi via ta pe bani, sau daca vrei, sa-ii dau alta vie in locul ei, el a zis: Nu-ti dau via mea, ca este mostenirea parintilor mei”.
7. A zis Izabela, femeia lui: “Ce carmuire ar mai fi in Israel, daca tu ai face tot asa? Scoala, mananca si fii cu voie buna, ca via lui Nabot Izreeliteanul ti-o dau eu!”
8. Apoi ea a scris scrisori in numele lui Ahab, le-a pecetluit cu inelul lui si a trimis aceste scrisori la batranii si la fruntasii din cetatea lui Nabot, care locuiau cu el acolo.
9. In scrisori insa ea scria asa: “Vestiti tuturor sa posteasca post si puneti pe Nabot inaintea poporului.
10. Si aduceti doi oameni netrebnici sa marturiseasca impotriva lui si sa spuna: Ai hulit pe Dumnezeu si pe rege; si apoi sa-l scoateti afara si sa-l ucideti cu pietre si asa sa moara”.
11. Si au facut barbatii cetatii lui Nabot, batranii si fruntasii care locuiau cu el in cetate, asa cum le poruncise Izabela si cum era scris in scrisorile trimise de ea lor:
12. Au vestit post tuturor si au pus pe Nabot inaintea poporului.
13. Atunci au iesit doi oameni ticalosi. si au stat impotriva lui Nabot si au marturisit acesti oameni rai in fata poporului si au zis: “Nabot a hulit pe Dumnezeu si pe rege”. Iar ei l-au scos afara din cetate si l-au batut cu pietre si a murit.
14. Apoi au trimis la Izabela sa-i spuna: “Nabot a fost omorat cu pietre”.
15. Auzind Izabela ca Nabot a fost batut eu pietre si a murit, a zis catre Ahab: “Scoala si ia in stapanire via lui Nabot Izreeliteanul, care n-a vrut sa ti-o vanda cu bani; ca Nabot nu mai traieste, ci a murit!”
16. Cand a auzit Ahab ca Nabot Izreeliteanul a fost ucis, si-a rupt hainele sale, s-a imbracat cu sac, si apoi s-a sculat Ahab ca sa se duca la via lui Nabot Izreeliteanul si sa o ia in stapanire.
17. Atunci a fost cuvantul Domnului catre Ilie Tesviteanul:
18. “Scoala si iesi in intampinarea lui Ahab, regele lui Israel, care este in Samaria, ca iata acum e la via lui Nabot, unde s-a dus ca sa o ia in stapanire,
19. Si spune-i: Asa graieste Domnul: Ai ucis si vrei inca sa intri in mostenire? Si sa-i mai spui: Asa zice Domnul: In locul unde au lins cainii sangele lui Nabot, acolo vor linge cainii si sangele tau!”,
20. Si a zis Ahab catre Ilie: “M-ai aflat, dusmanule, si aici!” Iar el a zis: “Te-am aflat, caci te-ai incumetat sa savarsesti fapte nelegiuite inaintea ochilor Domnului si sa-L minti.
21. Asa zice Domnul: “Iata voi aduce peste tine necazuri si te voi matura si voi starpi din ai lui Ahab pe cei de parte barbateasca, fie rob, fie slobod, in Israel;
22. Si voi face cu casa ta cum am facut cu casa lui Ieroboam, fiul lui Nabat, si cu casa lui Baesa, fiul lui Ahia, pentru faradelegea cu care M-ai maniat si ai dus pe Israel in pacat”.
23. Asemenea si pentru Izabela a grait Domnul: “Cainii vor manca pe Izabela pe zidul Izreelului.
24. Cine va muri din ai lui Ahab in cetate, pe acela cainii il vor manca, iar cine va muri in camp, pe acela pasarile cerului il vor manca;
25. Caci n-a fost inca nimeni ca Ahab, care sa se incumete a savarsi fapte urate inaintea ochilor Domnului, la care l-a impins Izabela sotia sa.
26. S-a purtat rau ca un ticalos, urmand dupa idoli, cum au facut Amoreii pe care Domnul i-a izgonit de la fata fiilor lui Israel”.
27. Cand a auzit Ahab toate cuvintele acestea, a inceput sa planga, si-a rupt hainele sale, s-a imbracat pesta trupul sau cu sac, a postit si a dormit in sac si a umblat trist.
28. Atunci a fost cuvantul Domnului catre Ilie Tesviteanul, pentru Ahab, si a zis Domnul:
29. “Vezi cum s-a smerit Ahab inaintea Mea? Fiindca s-a smerit inaintea Mea, de aceea nu voi aduce necazurile in zilele lui, ci in zilele fiului lui voi aduce necazurile peste casa lui!”
CAPITOLUL 22
Moartea lui Ahab. Domnia lui Iosafat.
1. Au trecut trei ani fara razboi intre Siria si Israel.
2. In al treilea an s-a dus Iosafat, regele Iudei, la regele lui Israel;
3. Si a zis regele lui Israel catre slugile sale: “Stiti voi, oare, ca Ramotul Galaadului este al nostru, si noi tacem de atata vreme si nu-l scoatem din mana regelui Siriei?”
4. Apoi a zis el lui Iosafat: “Vei merge si tu cu mine la razboi impotriva Ramot-Galaadului?” Iar Iosafat a zis catre regele lui Israel: “Cum esti tu, asa sunt si eu; cum este poporul tau, asa este si poporul meu; cum sunt caii tai, asa sunt si caii mei!”
5. Si a mai zis Iosafat, regele lui Iuda, catre regele lui Israel: “Intreaba dar, astazi, ce zice Domnul?”
6. Si a adunat regele lui Israel ca la patru sute de prooroci si le-a zis: “Sa merg eu, oare, cu razboi impotriva Ramot-Galaadului sau nu?” Si ei au zis: “Sa mergi, ca Domnul il va da in mainile regelui!”
7. Si a zis Iosafat: “Nu mai este oare aici vreun prooroc al Domnului, ca sa intrebam pe Domnul prin el?”
8. Si a zis regele lui Israel catre Iosafat: “Mai este un om prin care se poate intreba Domnul, insa eu nu-l iubesc, caci nu prooroceste de bine pentru mine, ci numai de rau; acesta e Miheia, fiul lui Imla”. Si a zis Iosafat: “Nu vorbi asa, rege!”
9. Si a chemat regele lui Israel pe un famen si a zis: “Du-te repede dupa Miheia, fiul lui Imla!”
10. Apoi regele lui Israel si Iosafat, regale Iudei, s-au asezat fiecare in tronul sau, imbracati in haine domnesti, pe locul dinaintea portii Samariei, si toti proorocii prooroceau inaintea lor.
11. Iar Sedechia, fiul lui Chenaana, si-a facut niste coarne de fier si a zis: “Asa zice Domnul: cu acestea vei impunge pe Sirieni pana ce vor muri”.
12. Si toti proorocii au proorocit la fel, zicand: “Sa te duci impotriva Ramot-Galaadului, ca vei izbuti. Domnul il va da in mina regelui”.
13. Iar trimisul, care s-a dus sa cheme pe Miheia, i-a grait acestuia, zicand: “Iata toti proorocii proorocesc intr-un glas de bine regelui; sa fie dar si cuvantul tau asemenea cu cuvantul fiecaruia din ei”.
14. Iar Miheia a zis: “Viu este Domnul! Ce-mi va spune Domnul, aceea voi grai!”
15. Apoi a venit el a rege si regale i-a zis: “Miheia, sa mai mergem noi oare cu razboi impotriva Ramot-Galaadului sau nu?” Si i-a zis acela: “Du-te, ca vei izbuti. Domnul il va da in mana regelui!”
16. Si i-a zis regele: “Iar si iar te jur, ca sa nu-mi graiesti nimic, decat ce este adevarat, in numele Domnului”.
17. Si a zis el: “Iata, vad pe toti Israelitii imprastiati prin munti, ca oile ce n-au pastor. Si a zis Domnul: Ei n-au domn, sa se intoarca fiecare cu pace la casa sa”.
18. Atunci regele lui Israel a zis catre Iosafat, regele Iudei: “Nu ti-am spus eu oare ca el nu prooroceste de bine pentru mine, ci numai de rau?”
19. Miheia insa a zis: “Nu este asa. Nu eu graiesc; asculta cuvantul Domnului. Nu este asa. Am vazut pe Domnul stand pe tronul Sau, si toata ostirea cereasca sta langa El, la dreapta, si la stanga Lui”.
20. Si a zis Domnul: “Cine ar indupleca pe Ahab sa mearga in Ramot-Galaad si sa piara acolo?” Unul spunea una, si altul alta.
21. Atunci a iesit un duh si a stat inaintea fetei Domnului si a zis: “Eu il voi ademeni”. Domnul a zis: “Cum?”
22. Iar acela a zis: “Ma duc si ma fac duh mincinos in gura tuturor proorocilor lui”. Domnul a zis: “Tu il vei ademeni si vei face aceasta; du-te si fa cum ai zis!”
23. Si iata cum a ingaduit Domnul duhului celui mincinos sa fie in gura tuturor acestor prooroci ai tai; insa Domnul n-a grait bine de tine!”
24. Atunci s-a apropiat Sedechia, fiul lui Chenaana, si, lovind pe Miheia peste obraz, a zis: “Cum? Au doara s-a departat Duhul Domnului de la mine, ca sa graiasca prin tine?”
25. Iar Miheia a zis: “Iata, ai sa vezi aceasta in ziua cand vei fugi din camara in camara, ca sa te ascunzi”.
26. A zis regele lui Israel: “Luati pe Miheia si-l duceti la Amon, capetenia cetatii, si la Ioas, fiul regelui,
27. Si spuneti: Asa zice regele: Aruncati-l in temnita si-l hraniti numai cu putina paine si cu putina apa, pana ce ma voi intoarce biruitor”.
28. Iar Miheia a zis: “Ca ai sa te intorci biruitor, aceasta n-a grait-o Domnul prin mine”. Apoi a zis: “Ascultati, toate popoarele!”
29. Dupa aceea a purces regele lui Israel si Iosafat, regele Iudei, impreuna asupra Ramot-Galaadului.
30. Si a zis regele lui Israel catre Iosafat: “Eu imi schimb hainele si intru in lupta, iar tu imbraca-ti hainele de rege!” Si si-a schimbat hainele regele lui Israel si a intrat in lupta.
31. Regale sirian insa a poruncit celor treizeci si doua de capetenii ale carelor de razboi si a zis: “Sa nu va luptati nici cu mic, nici cu mare, ci numai eu regele lui Israel”.
32. Capeteniile carelor, vazand pe Iosafat, au crezut ca acesta este cu adevarat regele lui Israel si s-au repezit asupra lui, ca sa se lupte cu el. Iosafat insa a strigat.
33. Atunci capeteniile carelor, vazand ca nu este acesta regele lui Israel, s-au abatut de la el.
34. Iar un om si-a intins arcul si a lovit din intamplare pe regele lui Israel intr-o incheietura a platosei, si acesta a zis carausului sau: “Intoarce indarat si ma scoate din oaste, ca sunt ranit”.
35. Si s-a pornit lupta mare in acea zi si regele a stat In carul lui in fala Sirienilor toata ziua, iar seara a murit; si a curs sange din rana sa pe podul carului.
36. Si la asfintitul soarelui s-a dat de veste la toata tabara, zicand: “Sa mearga fiecare la cetatea lui, fiecare la tinutul lui!”
37. Si murind regele, a fost dus si l-au inmormantat in Samaria.
38. Si au spalat carul lui in iazul Samariei; si cainii i-au lins sangele lui Ahab, iar desfranatele s-au scaldat in spalatura acelui sange, dupa cuvantul pe care l-a grait Domnul.
39. Celelalte fapte ale lui Ahab, tot ce a facut el si casa cea de fildes pe care a facut-o el si toate cetatile pe care el le-a zidit sunt scrise in cronica regilor lui Israel.
40. Adormind cu parintii sai, in locul lui Ahab s-a facut rege Ohozia, fiul sau.
41. Iosafat, fiul lui Asa, a inceput sa domneasca peste Iuda in anul al patrulea al lui Ahab, regele lui Israel.
42. Cand s-a facut rege, Iosafat era ca da treizeci si cinci de ani si douazeci si cinci de ani a domnit el in Ierusalim. Pe mama lui o chema Azuba si era fiica lui Silhi.
43. El a umblat intru totul pe caile lui Asa, tatal sau si nu s-a abatut de la ele, savarsind fapte placute inaintea ochilor Domnului. Numai inaltimile nu le-a desfiintat, caci poporul inca savarsea jertfe si tamaieri pe inaltimi.
44. Iosafat a facut pace cu regele lui Israel.
45. Celelalte fapte ale lui Iosafat si razboaiele pe care le-a purtat sunt scrise in cronica regilor lui Iuda.
46. Si ramasita desfranatilor care mai ramasese din zilele tatalui sau Asa, a starpit-o din tara.
47. In Idumeea pe atunci nu era rege, ci numai un loctiitor de rege.
48. Regele Iosafat a facut si corabii ca cele de Tarsis, ca sa se duca sa aduca aur de la Ofir; dar n-au putut sa ajunga, sfaramandu-se la Etion Gheber.
49. Atunci a zis Ohozia, fiul lui Ahab, catre Iosafat: “Sa se duca si slugile mele cu slugile tale cu corabiile”. Insa Iosafat n-a vrut.
50. Si a adormit cu parintii sai in cetatea lui David, stramosul sau, si a fost ingropat Iosafat cu ei, in cetatea lui David si in locul lui s-a facut rege Ioram, fiul sau.
51. Ohozia, fiul lui Ahab, s-a facut rege peste Israel in Samaria in anul al saptesprezecelea al lui Iosafat, regele Iudei; Si a domnit peste Israel in Samaria doi ani.
52. El a savarsit fapte urate inaintea ochilor Domnului si a umblat pe caile tatalui sau si pe caile mamei sale si pe caile lui Ieroboam, fiul lui Nabat, care a dus pe Israel la pacat;
53. Caci a slujit lui Baal si i s-a inchinat lui si a maniat pe Domnul Dumnezeul lui Israel, cum facuse si tatal sau.
Categoria: Vechiul testament
Cautare:
Cartea a Treia a Regilor
Vizualizari: 1493
Id: 2859
Imagine:
Share:
Text
-
Calendar ortodox
Cântări și pricesne
Cărți epub
Cărți epub rusă
Cărți online
Cărți pdf
Evanghelii duminicale
Articole
Rugăciuni
Slujbe și rânduieli
Versuri colinde
Viețile Sfinților
-
Predici
Părinți duhovnicești
Rugăciuni
Cântări bisericești
Slujbe
Cărți
Colinde
Arhivă emisiuni radio
Video Software
Căutare avansată
webortodox[AT]yahoo.com (inlocuiti [AT] cu @)
Facebook:
facebook.com/
resurseortodoxero
Youtube: youtube.com/@resurse-ortodoxe
noutati-ortodoxe.ro - Știri și informații din viața bisericii ortodoxe, evenimente religioase, conferințe, apariții editoriale.
maicadomnului.ro - Preacinstire pentru Maica Domnului - Prea Curata Fecioara Maria.
