CATERISIREA CLERICILOR

CATERISIREA CLERICILOR

306. -”Caterisirea este ridicarea darului Sf. Duh, dat unui barbat prin taina hirotoniei din pricina nevredniciei omenesti a purtatorului acestui dar, constatat prin judecata facuta de conducerea canonica a bisericii, conform cu legile scripturistice si canonice. Prin caterisire se ridica omului, care poarta hirotonia, numai dreptul de a o exercita in sanul bisericii, insa pecetea hirotoniei ramane asupra omului primitor ca un fapt care nu se mai poate desparti de fiinta lui. Iuda a fost apostol, si ca apostol a ramas sa fie judecat; si clericul, cleric ramane, dar pentru nevrednicia intrebuintarii apostolatului, i se zice si lui ca si lui Iuda: Mai bine nu s-ar fi nascut (Matei 24, 24; Ioan 13, 27). In ziua judecatii nu i se va zice ca a fost cleric, ci: Nu mie mi-ai slujit (Matei 7, 22-23). Deci, pentru sinea primitorului, hirotonia nu se poate sterge cu toata raspunderea ei, dar lucrurile ei fata de obstea bisericii, desavarsit se anuleaza prin caterisirea canonica fiind conform cu legea Domnului (Matei 7,15-16; 24, F. Ap. 20,29). “Mai bine ar fi fost pentru ei sa nu fi cunoscut calea Domnului, decat dupa ce au cunoscut-o, sa se lepede de sfintele porunci dale lor” (ii Petru 2,1- 22).

307. - Se aplica caterisirea canonica pentru urmatoarele pacate:

a). Invataturi contra adevarurilor de credinta dogmatica, contra carora, insusi Domnul Iisus, apostolii si toti sfintii, parinti au luptat cu tarie, aparand adevarurile revelate, cu pretul vietii lor. (V. Dogmele).-

b). Trateaza, sub diferite forme, adevarurile de credinta, sub inselaciunea milostivirii, a ingaduintei condamnabile (Apoc. 2, 4-5; 3, 15-19) si a neglijentei misionare (Apost. 3,29,45,46,47,49,58,62, IV ec. 2; VI ec. 3, 6; I-II, 2; Apoc 21, 8; 22,15).

c). Nu se ingrijeste de viata morala si duhovniceasca a pastoritilor, el insusi traind in nepasare si imoralitate provocand sminteala si pierzarea pentru multi (Apost. 5,25; 27,42,44,58,62; I ec. 10; 17; IV ec. 22; VI ec. 3, 4, 6, 12, 10,13, 23, 50; I-II, 16; Galat. 5, 19; I Cor. 3, 3; 6. 9-10; Efes. 3, 3-6; Iacob 3,14-15).

d). Pacate liturgice (Ap. 46, 47,49; 50,56; VI ec. 31,32,50,55, 59; VII ce. 7, 10; I-II, 10,12; Ant. 10).

e). Rigorism anticanonic exagerat pentru sine si pentru pastoriti contra legilor Domnului dat oamenilor in chip firesc prin natura si revelatie, (Ap. 32,52,66,68,84. I-II, 13,14; Am. 13).

f). Neascultarea anarhica si perseverenta contra adevarului (Apost. 31;55, 84; IV ec. 10, VI, 7; VII ec. 10; Ant. 1 5, I-II 13,14,15).

308. - Se numeste caterisire provizorie sau vremelnica de la slujba pe un timp limitat, din cauza unor greseli care nu duc la caderea din har (Gal. 5, 4; VI ec. 21), si prin care clericul este supus pocaintei si indreptarii ca apoi, sa revina iarasi la slujba rangului sau. Aceasta se mai numeste si afurisire sau excomunicare clericala, de la slujbele sfantului altar, insa el ca un crestin are dreptul de a se impartasi ca mirean (Apost. 5,12,13,25,32,36,45,48,59, 64; IV ec. 20; VI ec. 36; Sard. 14; Cart. 11, 133).

309. - Caterisirea pronuntata de judecata bisericeasca eterodoxa asupra vreunui cleric ortodox, nu are nici-o valoare (III ec. 3.). Clericul caterisit dupa legile canonice este coborat in randul mirenilor si nu mai are putere de a mai face niciun fel de slujba (Cart. 27, 28; Nicolae 8). Cel ce va indrazni sa mai slujeasca acum va fi supus si afurisirii ca un mirean (Ap. 28; Ani. 4): Clericul caterisit definitiv pentru pacate grele, in caz de pocainta, nu i se mai poate ridica caterisirea, dar i se poate ingadui sa poarte numai haina clericala (V. ec. 3, 6, 21). Clericul necaterisit, care se roaga cu cel caterisit, se cateriseste si el impreuna cu cel deja caterisit ca si complice in idei si fapte (Apost. 11, 45; Ant. 14). (V.Tovarasia la rau).

310. -”Daca vreun episcop sau preot sau diacon, fiind caterisit pe dreptate (statornicita judiciar) si pentru greseli evidente, va indrazni sa se atinga de slujbele odinioara incredintate lui, sa se cateriseasca definitiv si fara apel de la biserica”. -Apost. 28.-

311. -”Despre Maxim filozof cinic, care a facut tulburare in Constantinopol (ca simoniac uzurpator de hirotonie, de scaut si tulburator vanitos si pervers) se hotaraste, ca el n-are hirotonie valabila si nici nu poate fi episcop, iar cei hirotonisiti de el in orice treapta a clerului vor fi, sunt si raman fara har. Toate slujbele pe care el le-a facut sau le-a ordonat sunt nule”, -lI ec.4.-

312. -A retrograda pe episcop (preot sau diacon) din treapta de preot (diacon), se cheama dezbracare de cele sfinte, o ierosilie (ca cel ce a fost chemat de Dumnezeu). Insa, daca din vreo pricina dreapta episcopul a fost indepartat de slujba episcopala, alunci el nu este vrednic sa detina nici locul de preot (diacon). Dar daca vreun episcop a fost inlaturat pe nedrept de slujba sa, atunci el trebuie sa-si reia demnitatea sa de episcop”. -IV ec. 29).

313. -”Cei ce s-au facut vinovati de incalcari canonice, si din aceasta cauza a fost pedepsit cu caterisirea definitiva si continua si au fost coborati iarasi in starea laicilor, daca de buna voie au revenit la pocainta si au lepadat pacatul, pentru care au cazut din har, si s-au instrainat de acelea cu desavarsire sa se tunda in chipul clerului (adica sa poarte uniforma cu cinste de cleric); iar de nu va alege aceasta de buna voie (sa se pocaiasca sincer), sa poarte parul ca si laicii (adica n-au dreptul nici sa poarte parul si uniforma clericala), ca unii ce pretuiesc mai mult cele lumesti decat viata cea duhovniceasca”, -VI ec. 21.-

314. -”Daca vreun episcop caterisit de sinod sau presbiter sau diacon ar indrazni sa lucreze ceva din cele liturgice incredintate lor odinioara, atat episcopul cat si presbiterul si diaconul sa nu mai aiba vreo nadejde, ca la alt sinod vor putea sa se mai apere si sa-si recapete reintegrarea. Si cei ce sunt pacatosi in complicitate cu ei sa fie lepadati din biserica, mai ales daca ei au stiut de hotararea caterisirii data mai inainte”.-Antioh. 4.-

315. -”Sfantul si ecumenicul sinod a hotarat ca acei clerici ori mireni ori episcopi din Italia, care petrec in Asia sau Europa sau Libia (si) au fost pusi sub legatura, sau caterisire sau anatematisire de catre prea sfintitul Papa Ioan, unii ca acestia sa fie pusi si de catre Folie prea sfintitul patriarh al Constantinopolului sub aceeasi hotarare de pedeapsa, adica sa fie ori caterisiti, ori anatematisiti ori afurisiti. Dar si acei clerici, sau laici sau cei din tagma arhiereasca, sau ierahiceasca, din care oricare parohie pe care Fotie, prea sfintitul nostru patriarh, ii va pune sub afurisire, sau caterisire sau anatematisire, sa-i aiba pe ei si prea sfintitul Papa Ioan si sfanta lui Dumnezeu Biserica a romanilor supusa lui, sub aceeasi sentinta a pedepsei, si sa nu se schimbe ceva nici din prerogativele cuvenite prea sfintitului scaun al bisericii romanilor, nici din totalitatea prerogativelor intaiului sezator al ei, nici acum, nici in viitor”, -Sf.. Sofia 1.

316. - “Canoanele (Apost. 25, 30; I ec. 2) au hotarat, fara deosebire, aceeasi pedeapsa pentru clericii cazuti in pacate de moarte (c. 32) adica sa fie caterisiti, fie ca sunt in ierarhia superioara a hirotoniei, fie ca sunt clerici inferiori”. (Sf.Vasile 51. VI ec 3, 6, 26).

317. -”Preotul care va fi caterisit pentru vinovatii canonice sau se va lasa de preotie de voia sa, fiind mustrat de constiinta sa, mai poate da binecuvantare zicand: “Binecuvantat este Dumnezeul nostru…” sau “Hristos adevaratul nostru Dumnezeu…” sau “sa cadeasca sau sa se impartaseasca in sfantul altar?. Raspuns: “Nu. Nimic din toate acestea nu se cuvine a lucra, nici pe altele a le face, ci va fi randuit la un loc cu mirenii”, -st. Nicolae 8.-

318.- Caterisirea definitiva se oficiaza de episcop in chipul urmator: “Dupa ce s-a citit in public sentinta data de tribunalul spiritual, arhiereul care o executa, dezbraca pe cel condamnat, de felonul si epitrahilul, cu care era imbracat zicand: Tu, care astazi pentru ultima oara, te numesti preot al Dumnezeului ceresc, de aici inainte vei fi despoiat de darul preotiei, pe care l-ai avut pana acum si pierzi darul preotesc, cu care te-ai impodobit si bucurat pana acum in societatea omeneasca…”. Dupa aceea striga: “Nevrednic este!” apoi ii tunde cu foarfeca barba in partea dreapta si stanga, precum si parul din cap in trei locuri zicand: “Nevrednic este!”. -(Milas, Canoanele Voi. I, part. II, p. 377.

319. -”Cel caterisit, daca mai slujeste, isi sporeste mai mult nevrednicia. Cei ce primesc slujba celui caterisit cu buna stiinta, devin osanditi ca si el, si deci, se afurisesc pe termen limitat sau nelimitat. Cei ce o primesc din nestiinta sau constangere, se canonisesc cu chibzuiala. Se pare ca botezul facut de preotii caterisit se poate recunoaste ca si cel facut de mirean; insa taina hirotoniei facuta de arhiereu caterisit, nu poate fi recunoscuta, fiindca episcopul caterisit este arhiereu numai pentru raspunderea sufletului sau, dar pentru misiunea bisericii este mirean, iar cel ce a primit o astfel de hirotonie, cu deplina cunostinta de cauza, nu numai ca este hirotonisit, dar el pierde si dreptul mireanului obisnuit de a mai putea fi hirotonisit, fiind socotit ca un talhar de cele sfinte, fiindca prin acest furtisag viclean, el s-a aratat si dovedit pe deplin nevrednic de a fi cleric”. (II ecum. 4; Apoc. 3,13-20).

Categoria: Pravila Bisericeasca

Cautare: