Cazania lui Varlaam [1643] ed 1943

CAZANIA LUI VARLAAM, IaŞi, 1643 Titlu uniform Cazania lui Varlaam (română), 1643 Alte titluri Carte românească de învăţătură Înregistrarea TINLIB Note culturale Fecior de răzeşi din părţile Baloteştilor ale judeţului Putna, Varlaam a îmbrăcat rasa monahală – poate sub influenţa lui Atanasie Crimca, mitropolitul care a lăsat minunate capodopere de miniatură şi artă caligrafică în mănăstirea Secu. În 1610 era egumen al mănăstirii secu. Prin cunoştinţele lui de limbă slavă şi greacă, prin cultura religioasă şi prin viaţa lui curată, izbutise să se facă cunoscut în cercurile înalte din Suceava şi să devină duhovnicul domnului Miron Barnovski. Acesta îl trimite în solie în Kiev, unde se întâlneşte cu Petru Movilă, în marea lavră de la Pecerska. Această întâlnire are pentru istoria culturii moldoveneşti o importanţă deosebită, pentru că ea marchează începuturile unui curent nou: influenţa ruteană. Calităţile sufleteşti ale lui Varlaam şi cultura lui deosebită, l-au impus în faţa contemporanilor săi, care l-au ridicat la înalta treaptă de mitropolit în 1632, fără să fi trecut prin episcopie, lucru de altfel îngăduit de canoane. În 1639, Vasile Lupu, domn al Moldovei, sfârşeşte mănăstirea Trisfetitele, pe care o va înzestra cu aşezăminte culturale: o tipografie şi un colegiu teologic, asemănător cu cel din Kiev, care avea ca temelie de studii limba latină şi limba greacă. Tipografia a fost instalată în chiliile mănăstirii Trisfetitele, şi, evitând cu grijă concurenţa cărţilor de ritual în limba slavă, ieşite din tipografiile muntene şi rutene, a lucrat , sub călăuza mitropolitului Varlaam, numai la tipărirea de cărţi româneşti. Prima carte ieşită din această tipografie a fost Cazania: Carte românească de învăţătură Dumenecele preste an şi la praznice împărăteşti. Cazania lui Varlaam cuprinde 74 de predici pentru toate duminicile dintr-un an şi pentru sărbătorile mai însemnate ale bisericii. Cele mai multe pleacă de la explicarea pasajului de Evanghelie citit în ziua respectivă şi cuprind sfaturi de înfrânarea viciilor şi a patimilor, de înfrăţire şi ajutorarea aproapelui. Sunt însă şi câteva legende hagiografice care povestesc viaţa marilor mucenici ai ortodoxiei. Originalul Cazaniei venea, probabil, din Ucraina. Dacă nu se poate delimita partea personală a lui Varlaam în structura predicilor, totuşi este cunoscut faptul că şi-a adus aportul în formarea limbii literare. Se susţine în genere că limba Cazaniei lui Varlaam este limba populară, pe care el a deprins-o în copilărie în munţii Putnei. În textul lui Varlaam, cuvintele şi expresiunile slave se întâlnesc rar, la distanţe mari; şi înţelese într-o vreme când cultul divin se săvârşea în limba slavă, ele dau azi scrisului său un uşor caracter arhaic. Limba Cazaniei lui este limba românească scrisă, aşa cum fusese statornicită prin tipăriturile coresiene, care circulau încă pe vremea sa în Iaşi. Străduinţa lui Varlaam de a se dezbăra în scris de unele moldovenisme cu care era obişnuit – alături de formele cu h iniţial - scrie adesea fireţi, firea, fiară – dovedeşte munca lui de a-şi însuşi din tipăriturile coresiene formele munteneşti, care de fapt păstraseră mai bine fonetismul latin al limbii române. Dar tocmai aici stă marele său merit: că scriind pentru întreaga “seminţie românească”, cu simţul pentru limba literară în devenire, nu a rupt unitatea spirituală a neamului şi nu s-a abătut de la tradiţia stabilită cu o jumătate de veac înaintea lui de Coresi. Astfel munca lui de traducător reprezintă în procesul de formare a limbii noastre literare un mare pas înainte curăţind-o de slavonisme şi apropiind-o de limba vie. Încă din 1637 mitropolitul Varlaam cerea „ajutor pentru lucrul acesta” – adică înfiinţarea unei tiparniţe, de la ţarul Moscovei. În 1640 Petru Movilă a trimis la Iaşi primele matriţe şi meşteri tipografi de la Kiev. În 1643 (a fost dată în lucru în 1641), a ieşit de sub teascurile tiparniţei de la Trei Ierarhi Cazania, prima carte tipărită în limba română în Moldova şi una din cele mai de seamă din istoria vechii culturi româneşti. Este o lucrare masivă, cu 506 file (1012 pagini), ilustrată cu numeroase gravuri în lemn, reprezentând scene biblice, chipuri de sfinţi, frontispicii, viniete, iniţiale înflorate etc. Cazania a cunoscut cea mai largă răspândire între vechile tipărituri româneşti, a fost „cea mai citită carte din trecutul nostru” (Dan Simonescu). A circulat intens în toate cele trei provincii istorice româneşti, este interesant că ea s-a răspândit mai mult în Transilvania, Banat, Bihor şi Maramureş, unde s-au găsit peste 350 de exemplare, contribuind nu numai la apărarea Ortodoxiei, ci şi la întărirea conştiinţei de unitate naţională românească. Izvorul principal al Cazaniei lui Varlaam l-a constituit Cartea intitulată Comoara a lui Damaschin Studitul, teolog grec din secolul al XVI-lea. Din această carte au fost traduse şi prelucrate 20 de cuvântări. Alte cuvântări au fost preluate după manuscrise care circulau în vremea respectivă. S-a constatat că mitropolitul Varlaam „nu este traducătorul – şi cu atât mai puţin autorul – Cazaniei, care-i poartă numele. El numai a adunat traducerile mai vechi […] el are totuşi meritul că a strâns într-o lucrare unitară vechile cazanii […] le-a stilizat şi le-a dat la tipar, ca «dar» întregului neam românesc” (Pr. prof. dr. Mircea Păcurariu). DESCRIERE GENERALĂ Descrierea bibliografică: Varlaam, mitropolit al Moldovei Carte românească de învăţătură : din multe scripturi tălmăcită din limba slovenească pre limba romeniască / de Varlaam. - (Iaşi : Cu Tipariul Domnesc în Mănăstirea a trei S[feti]tele, 1643). - [3], 384, 115 f. : il. ; in 2° (32x20 cm) ; 19, 28 R (30x18 cm) Oglinda paginii de titlu: CARTE ROMÂNEASCĂ // DE ÎNVĂŢĂTURĂ // DUMENECELE // preste an şi la praznice împărăte- // şti şi la sfinţi Mari. // Cu zisa şi cu toată cheltuiala // LUI VASILIE VOIVODUL // şi domnul ţării Moldovei din multe // scripturi tălmăcită. din limba // slovenească pre limba Romeniască. // DE VARLAAM MITROPOLITUL // De Ţara Moldovei. // În Tipariul Domnesc. În Mănăstirea // a trei S[feti]teli în Iaşi de la Hs. 1643 Referinţe bibliografice: B.R.V., Tom I, p. 137, poz. 45. Cu caractere chirilice. Tipar roşu si negru, cu caractere de dimensiuni variabile. Letrine, frontispicii cu tematică religioasă, semnate "Iliia", vignete. Titlul este încadrat într-o gravură în care sunt reprezentaţi Iisus Hristos, cei patru evanghelişti, Sfinţii trei Ierarhi: Vasilie cel Mare, Grigorie Bogoslovul şi Ioan Gură-de-aur. Note exemplar Starea de conservare: Exemplar complet, la sfârşit ataşate 4 foi. Degradări specifice utilizării, urme de ceară. Legătura: Coperte de lemn îmbrăcat în piele ornamentată. Cotor cu patru nervuri profilate. Exemplarului i s-au diminuat dimensiunile prin tăiere ca urmare, probabil, a refacerii legăturii. Însemnări: Pe pagina de gardă însemnări manuscrise cu cerneală neagră, cu caractere chirilice, datate 1839 şi 1842, din care rezulta că exemplarul a aparţinut Bisericii din Berevoiul Mic, pe verso, cele zece porunci scrise cu caractere chirilice şi cu cerneală neagră. Sursa: a fost achiziţionat din anticariat (Bucureşti) cu preţul de 8000 lei ; RMF 1972/7 Număr inventar: 183968 Cota: D CV V 3 Exemplare semnalate Pe teritoriul judeţului Maramureş au fost semnalate în inventarele bisericeşti 23 de exemplare. Bibliografie selectivĂ Ciobanu, Şt., Istoria literaturii române vechi (Ed. îngr., note şi prefaţă de D.H. Mazilu), Bucureşti, 1989 Ciorcan, Marcel; Mălinaş, Constantin; Poptămaş, Dimitrie, Valori bibliofile din patrimoniul cultural naţional în “Biblioteca” - nr. 3 (1985), p. 17 - 20 Dudaş, Florian, Cazania lui Varlaam în Transilvania, Cluj Napoca, 1983 Panaitescu, P.P., Petru Movilă şi românii, în “Biserica Ortodoxă Română”, LX, 1942 Porcescu, Scarlat, “Cazania”, Varlaam (1643) în evoluţia scrisului şi tiparului românesc în “Târgovişte – cetate a culturii româneşti” (1974), p. 195-199 Varlaam, mitropolit al Moldovei, Opere, Editura Hyperion, Chişinău, 1991 Varlaam, mitropolit al Moldovei, Cazania 1643, Editura Fundaţiei Regale pentru literatură şi artă, Bucureşti, 1943 Varlaam, mitropolit al Moldovei, Cazania 1643, (Ed. îngrijită de J. Byck), Editura Academiei RSR, Bucureşti, 1966 Bibliografie selectivă BULACU, MIHAIL, Cartea românească de învăţătură a marelui Varlaam mitropolitul Moldovei, în «Glasul Bisericii», nr. 1-2/1957, pp. 908-920. CIOBANU, ŞT., Istoria literaturii române vechi, ediţie îngrijită, note şi prefaţă de D. H. Mazilu, Bucureşti, 1989. DUDAŞ FLORIAN, Cazania lui Varlaam în Transilvania, Cluj Napoca, 1983. OLTEANU, PANDELE, Izvoare originale şi modele bizantino-slave în operele mitropolitului Varlaam, în «Biserica Ortodoxă Română», nr. 1-2/1970, pp. 113-151. IDEM, Damaschin Studitul şi mitropolitul Varlaam al Moldovei, în «Mitropolia Moldovei şi Sucevei», nr. 3-4/1976, pp. 211-244. VARLAAM, mitropolit al Moldovei, Opere, Chişinău, 1991. *** Cazania 1643, ediţie îngrijită de J. Byck, Bucureşti, 1943. *** Carte românească de învăţătură, Ediţie critică, coordonată de Andrei Rădulescu, Bucureşti, 1961.

Download: Click for download attached file: Cazania lui Varlaam [1643] ed 1943

Categoria: Cărți pdf

Cuvinte cheie: cazanii

Cautare: