Ce inteleg eu prin duhovnic?

Cel mai adesea, Sfinţii Părinţi cu dreptate grăiesc că în om lucrează demonul desfrânării, demonul beţiei, demonul îmbuibării pântecelui. Deseori, ei chiar nu socotesc de trebuinţă să specifice unde este patima şi unde este demonul, căci se poate vorbi de unul şi acelaşi lucru. Patima este o lucrare demonică. Oamenii cuprinşi de demoni sunt numiţi îndrăciţi.

Uneori se fac încercări de izgonire a demonilor. Iar Părinţii cu viaţă sfântă au reuşit una ca aceasta.

Învăţătura despre viaţa duhovnicească şi despre patimi demonstrează că fiecare om care se supune lucrării patimilor este îndrăcit într-o anume măsură. Dar măsura acestei posedări este diferită. Dacă patima se sălăşluieşte în inima omului şi îl constrânge să o urmeze, acesta este deja sub puterea ei. Un astfel de om nu mai este stăpân asupra sa, ci împlineşte voia demonilor. Gândiţi-vă voi înşivă cât de înfiorător este acest lucru, această cale pierzătoare, acest drum către moartea duhovnicească. Însă duhovnicul este dator să acţioneze precum un medic - să-i ajute să-şi conştientizeze patima oricărui om care vine la el, să-l deprindă să lupte cu ea, să-l convingă pe omul care se pocăieşte de necesitatea acestei lupte. Asemenea medicului care vede culoarea palidă a feţei unui pacient şi poate să-i spună: „Ştiţi, trebuie să vă faceţi nişte analize. S-ar putea să aveţi tuberculoză”, iar altuia poată să-i spună: „Ar fi bine să vedeţi ce-i cu ficatul, s-ar putea să aveţi pietre la fiere”, tot astfel şi duhovnicul trebuie să înţeleagă, să vadă, să cerceteze sufletul omului, ca să-i explice celui care se pocăieşte starea lui şi să-i dea mijloacele de tămăduire, iată datoria preotului!

(Protoiereu Vladimir Vorobiev, Duhovnicul și ucenicul, Editura Sophia, București, 2009, p. 27)

Categoria: Articole

Cautare: