Cele trei directii ale lucrarii mantuitoare a lui Hristos si cele trei slujiri mantuitoare ale Lui

Cele trei directii ale lucrarii mantuitoare a lui Hristos si cele trei slujiri mantuitoare ale Lui :: Pr Dumitru Staniloae

Cele trei directii ale lucrarii mantuitoare a lui Hristos si cele trei slujiri mantuitoare ale Lui

Lucrarea mantuitoare a lui Hristos se indreapta spre firea Sa omeneasca, pe care o umple de Dumnezeirea Lui si o elibereaza de afectele, patimirile si moartea, de pe urma pacatului stramosesc. Se indreapta, apoi, chiar prin ele spre noi toti, pentru ca prin participarea la Dumnezeirea manifestata in puterea pe care ne-o transmite prin firea Lui umana sa ne elibereze si pe noi in viata aceasta de pacat, iar in cea viitoare, de afecte, de coruptibilitate si de moarte. Dar tot prin acestea, se indreapta si spre Dumnezeu, pentru a-L slavi prin impacarea noastra cu El (Efes. 2, 16; 1, 20), prin eliberarea noastra de relele amintite si prin imbracarea noastra in stralucirea dumnezeiasca. Deci desi directiile lucrarii sunt trei, lucrarea insasi nu se imparte. Lucrarea de restabilire si de indumnezeire a firii proprii este in acelasi timp lucrare de slavire a lui Dumnezeu; caci in natura omeneasca astfel restabilita si indumnezeita se arata slava lui Dumnezeu si natura insasi slaveste pe Dumnezeu.

Slava lui Dumnezeu se face vadita de asemenea in eliberarea oamenilor de pacat. Caci ei inceteaza sa mai fie dusmanii lui Dumnezeu, odata ce Hristos i-a impacat cu Dumnezeu prin trupul Sau, adica prin puterile dumnezeiesti extinse in ei prin trupul Sau; ei pot “slavi acum pe Dumnezeu in trupul lor si in duhul lor, ca unele ce sunt ale lui Dumnezeu” (I Cor. 6, 20).

Iar directia spre oameni a lucrarii Sale mantuitoare nu e decat o prelungire a lucrarii mantuitoare asupra firii Sale omenesti. Chiar in lucrarea asupra firii Sale e implicata intentia prelungirii ei asupra celorlalti oameni si a slavirii lui Dumnezeu prin eliberarea lor de pacat si prin umplerea lor de viata dumnezeiasca din Sine. Lucrarea lui Hristos e un tot unitar, dar directiile sau intentiile sunt trei. Si numai prin implinirea acestor trei intentii se implineste scopul ei mantuitor.

Lucrarea mantuitoare a lui Hristos poate fi privita din aceste trei laturi ale ei. Dar intrucat ele nu sunt despartite, privirea uneia sau alteia dintre ele nu poate face abstractie de celelalte. Lucrarea mantuitoare a lui Hristos mai poate fi privita insa si in alte trei aspecte rincipale ale ei. Ea se implineste prin propria jertfa a trupului Sau, prin invatatura si pilda de slujire data oamenilor si prin puterea pe care o exercita asupra naturii prin minuni, asupra mortii prin Inviere si asupra oamenilor prin poruncile si prin puterea ce le-o da in vederea mantuirii. Intrucat exercita aceste trei feluri de activitati, ca laturi ale lucrarii Sale mantuitoare, Iisus Hristos a fost considerat de la inceputul Bisericii ca Arhiereu (Evr. 9, 11), ca Invatator-Profet si ca Stapanitor, sau Domn, sau Imparat (Apoc. 12, 10; 11, 15; Mt. 28, 18 etc.).

Aceste trei calitati sunt atat slujiri,cat si demnitati ale Lui. Iar ele sunt de asemenea nedespartite. El invata slujind, Se jertfeste biruind urmarile pacatului, stapaneste ca un Miel injunghiat (Apoc. cap. 5). Ele nu pot fi despartite in mod real, caci in fiecare sunt implicate si celelalte doua. Totusi in fiecare din cele trei feluri de activitati iese in relief mai mult una sau alta din cele trei slujiri, celelalte doua fiind mai mult implicate in ea.

Pe de alta parte aceste trei forme de slujire se combina cu cele trei directii ale lucrarii mantuitoare a lui Hristos. Slujirea arhiereasca e indreptata atat spre propriul trup, cat si spre Dumnezeu si spre oameni; faptele pilduitoare si viata de model sunt indreptate atat spre oameni ca invatatura concretizata, cat si spre Dumnezeu si spre propria natura umana. Chiar invatatura pe care o da, desi e indreptata in mod principal spre oameni, e si implinirea unei ascultari aduse Tatalui si o punere in relief a voii Tatalui si a slavei Lui, fiind o laudare a lui Dumnezeu, o slujire a Lui. In sfarsit prin puterea exercitata asupra naturii, asupra mortii si asupra oamenilor, Hristos slaveste totodata puterea lui Dumnezeu cel in Treime, care este proprie si Lui, dar arata si puterea pe care a dat-o trupului Sau.

In toata lucrarea Sa Hristos manifesta intreita Sa relatie cu natura Sa omeneasca, cu Tatal si cu oamenii si prin toata lucrarea manifesta intreita Sa slujire de Invatator-Prooroc, de Arhiereu si de Imparat.

Ca Fiul lui Dumnezeu Care S-a intrupat pentru ridicarea noastra la dialogul sau la comuniunea directa cu Sine, El nu poate sa nu Se afle si sa nu Se manifeste si ca om in relatia de ascultare cu Tatal, sa nu umple firea Sa umana de Dumnezeirea Sa si sa nu realizeze si promoveze activ relatia Sa cu oamenii. Aceste directii ale lucrarii Sale mantuitoare nu sunt decat iradierile firesti, deci binevoitoare, ale Persoanei Sale, unita in chipul cel mai inalt prin natura dumnezeiasca dar si prin cea omeneasca indumnezeita cu Tatal si prin natura omeneasca indumnezeita cu oamenii. Si numai prin lucrarea Sa indreptata in aceste trei directii poate infaptui in intregime opera Sa mantuitoare.

Pe de alta parte, numai prin cele trei activitati si calitati - de Invatator, de Arhiereu si de Imparat - putea sa mantuiasca si sa desavarseasca pe oameni. Si numai prin toate trei la un loc, exercitate intr-un mod pur si eminent, cum nu le pot exercita oamenii obisnuiti. Caci oamenii trebuie sa fie luminati ca sa mearga si cu voia lor pe calea care-i duce la Dumnezeu; trebuie sa depaseasca dusmania dintre ei si Dumnezeu printr-o renuntare la orgoliul lor si la placerile egoiste, adica prin trairea activa a unei stari de jertfire pe care n-o puteau avea decat din legatura directa cu o Persoana care a fost in stare sa aduca o jertfa pura, capabila, prin intensitatea ei, sa sfarame urmarile pacatului; in sfarsit, trebuie sa fie sustinuti cu o putere mai presus de cea simpla, omeneasca, pe calea unei vieti de jertfa ce li s-a facut cunoscuta prin invatatura atotadevarata si atotluminoasa.

Cele trei directii ale lucrarii mantuitoare si cele trei forme de slujire pentru efectuarea ei decurg in chip firesc din Persoana Fiului lui Dumnezeu care S-a intrupat, asumand rolul de Mantuitor al lumii.

Pentru orice ordine a infatisarii lor se pot invoca motive. Dar aceasta inseamna ca pentru nici una nu se pot invoca motive decisive. Exista insa o ordine temporala si reala a actelor mantuitoare ale lui Hristos, chiar daca toate apartin intr-un grad mai mult sau mai putin accentuat tuturor celor trei directii ale lucrarii Sale mantuitoare si tuturor celor trei forme de slujire a Lui inchinata mantuirii.

Ne vom conduce, de aceea, in alegerea ordinii de infatisare a celor trei slujiri mantuitoare ale lui Hristos, dupa practica traditionala, prezentand intai slujirea Sa de Invatator-Profet, apoi pe cea de Arhiereu si, in sfarsit, pe cea de Imparat, ramanand sa aratam in fiecare si implicarea celorlalte doua si in acelasi timp sa tinem seama de ordinea cronologica si reala a actelor mantuitoare din cadrul fiecarei slujiri.

Categoria: Teologia Dogmatica Ortodoxa, vol 2 - Pr Dumitru Staniloae

Cautare: