Continuitatea romano-bizantina pe teritoriul tarii noastre in prima jumatate a sec. al V-lea » Aspecte ale istoriei si spiritualitatii Bizantului

Continuitatea romano-bizantina pe teritoriul tarii noastre in prima jumatate a sec. al V-lea

Cultura materialasi spirituala a poporului nostru este strans legata de civilizatia bizantina. Teritoriul dintre Dunare, Marea Neagrasi Carpatii Nordici, reprezinta un spatiu strans legat de soarta Bizantului. Procesul de romanizare, care continua neintrerupt si se generalizase dupa retragerea aureliana, cuprinzand treptat si regiunile ce au facut parte din fosta provincie romana Dacia, a dus in prima jumatate a sec. al V-lea la o relativa uniformizare a aspectelor vietii materiale si spirituale din acest spatiu geografic.

Dovezi ale continuitatii romano-bizantine pe teritoriul tarii noatre Diversitatea relatiilor pe care populatia autohtona din teritoriul carpato-dunarean le-a avut in secolul al V-lea cu Imperiul bizantin s-au manifestat in numeroase domenii de activitate, influentand intr-o insemnata masura dezvoltarea in ansamblu a societatii din acest spatiu geografic. O pondere insemnata a acestor relatii a avut-o domeniul economic, fapt explicabil prin incercarea Bizantului de a include in sfera sa de interese permanente teritoriul Daciei. Asemenea interese economice erau impuse de necesitatea aprovizionarii populatiei din Imperiu, mai ales pentru cei care locuiau in tinuturile invecinate Dunarii, cu produse cerealiere si animale domestice. In aceasta perioada, populatia de pe teritoriul actual al Romaniei practica un gen de agricultura intensivasi periodica, cultivand indeosebi graul, meiul si orzul, cele mai cunoscute cereale in zonele carpato-dunarene, efectuand totodata, pe scara larga, o serie de lucrari de gradinarit, viticultura sau ingrijindu-se de cresterea animalelor. In schimbul bunurilor furnizate, populatia romanica de aici obtinea anumite venituri, moneda bizantina servind apoi la procurarea, in perioada de liniste, a unor produse de genul: untdelemn, vin, arme si fier prelucrat. Descoperirea unui numar destul de mare de amfore romanobizantine pe teritoriul carpato-dunarean, a demonstrat intensitatea activitatiilor comerciale la nordul Dunarii. Alaturi de amfore pot fi amintite si oale, strachini sau farfurii, tot de provenienta bizantina, descoperite mai ales in asezarile de pe Dunare. De la Sucidava sau Drobeta provin chiar resturi ceramice bizantine cu smalt, produse deosebit de scumpe si apreciate in chip deosebit in acea vreme. Exemplare interesante au fost descoperite in cetatile romano-bizantine de pe Dunare, la Sucidava, Drobeta sau Dierna.

In categoria produselor ceramice romano-bizantine raspandite in spatiul carpato-danubian, importante sunt opaitele. De forme si marimi diferite, asemenea produse, tipice pentru maiestria la care mesterii bizantini au ajuns in prelucrarea ceramicii, sunt intalnite destul de des in asezarile din acesta vreme de pe teritoriul nord-dunarean.

Pe langa ceramica sau vase de metal, pentru prima jumatate a sec. al V-lea un interes aparte a fost manifestat pentru practicarea unor mestesuguri mentionand aici: tiparele pentru fabricarea bijuteriilor si a unor obiecte auxiliare care cereau pe langa un deosebit simt artistic si o bogata experienta. Descoperirile de pe intregul teritoriu al Daciei, dovedesc o intensa activitate in acest domeniu, precum si multiple influente si legaturi cu lumea romanica sud-dunareana.

Mai numeroase si mai variate raman insa obiectele de podoaba de influenta romanobizantina. Unele dintre aceste obiecte au fost importate din anumite centre mestesugaresti ale Imperiului, altele insa au fost lucrate de mesterii locali, imitand adesea originalele romano-bizantine. Cea mai reprezentativa categorie de astfel de obiecte o constituie fara indoiala fibulele, impartite in doua grupe: cu piciorul infasurat si fibule turnate. Numarul mare din aceste descoperiri, a condus la concluzia ca de-a lungul sec. al V-lea circulau pe teritoriul tarii noastre numai anumite tipuri de fibule, cele cu piciorul infasurat, derivate fara indoiala din prototipurile romane tarzii ale sec. al IV-lea. Pe langa piesele si categoriile de produse enumerate pana acum, la noi in tara au mai fost gasite si catarame, aplice sau inele etc., datand din sec. al V-lea, avand fie o certa origine bizantina, fie produse sub influenta civilizatiei Imperiului, puse in legatura cu relatiile comerciale dintre autohtoni si lumea romano-bizantina sud -dunareana.

In relatiile comerciale ale autohtonilor carpato-dunareni cu Bizantul, pe langa schimburile in natura, un rol de seama l-a jucat moneda de aramasi de bronz. Emisa in Imperiu in vremea lui Teodosie al II-lea aceasta a circulat intens in spatiul vechii Dacii, fiind acceptata de populatia romanizata de aici. Aceasta atitudine poate fi explicata prin faptul ca romanicii carpato-dunareni s-au considerat ca facand parte din Imperiul roman de Rasarit, autoritatea politica, economicasi militara a Bizantului. Totodata autohtonii nord-dunareni aveau legaturi multiple si permanente cu civilizatia romana, fapt usor explicabil prin punctele comune de ordin etnic si lingvistic cu romanitatea bizantina sud-dunareana.

In ceea ce priveste relatiile de productie si cele sociale, teritoriul tari noastre a fost supus in prima jumatate a sec. al V-lea, ca si Imperiul bizantin, unui proces de descompunere a sclavagismului si de trecere la feudalism. Populatia diferita ca origine etnica, romanizata sau in curs de romanizare de pe teritoriul provinciei Scythia Minor in special, reuseste acum sa se integreze in sistemul social complicat al Imperiului, in care distingem in general o clasa suprapusa de explotatori (honestiores) si alta supusa, de exploatati (humiliores). Sclavii ramaneau in continuare clasa cea mai de jos a societatii, folositi atat in centrele urbane, cat si la muncile campului. Taranii liberi au cunoscut in prima jumatate a sec. al V-lea, o situatie ceva mai buna, dandu-li-se posibilitatea acum sa-si cultive micile loturi de pamant, pe care le detineau.

Categoria: Aspecte ale istoriei si spiritualitatii Bizantului - Pr. Emanoil Babus

Cautare: