Cugetarea 12 - Sfantul Maxim Marturisitorul

Când mintea se răpeşte prin dragoste de cunoştinţa dumnezeiască, ieşind afară din cele ce sunt, ea simte dumnezeiasca nemărginire. Atunci, precum dumnezeiescul Isaia, venind datorită uimirii la simţirea smereniei sale, zice cuvintele proorocului: Vai mie, că sunt pierdut! Sunt om cu buze spurcate si locuiesc în mijlocul unui popor cu buze necurate. Şi pe Domnul Savaot L-am văzut cu ochii mei! (Isaia 6, 5).

Sfantul Maxim Marturisitorul