CULTUL DIVIN PUBLIC

78. Care sunt cele mai insemnate parti ale cultului divin public?

Cele mai insemnate parti ale cultului divin public sunt: Sfanta Liturghie, cele sapte Laude, sfintele slujbe ale Sfintelor Taine si Sfintele Ierurgii.

79. Ce este Sfanta Liturghie?

Sfanta Liturghie este cea mai de seama sfanta slujba obsteasca a Bisericii care se roaga. Ea este miezul cultului divin, public si comun, precum si culmea cea mai inalta a trairii duhovnicesti. Mantuitoarea jertfa de pe Golgota este izvorul tuturor darurilor, iar Sfanta Liturghie este aducerea necontenita a acestei jertfe si insasi lucrarea lui Hristos in Biserica. Ea este dumnezeiasca si prea sfanta Taina a Tainelor lui Iisus Hristos si se savarseste numai de arhiereu si de preot si nu se numara in numarul celor sapte Laude.

80. Ce sunt cele sapte Laude si care este numirea fiecareia?

Cele sapte Laude sunt slujbe sfinte bisericesti, care se savarsesc in toate zilele fara deosebire. Se numesc sapte Laude, fiindca prin ele laudam si preamarim pe Dumnezeu cel in trei ipostase, la anumite timpuri din zi. Numele lor sunt: 1. Miezonoptica; 2. Utrenia cu Ceasul intai; 3. Ceasul al treilea; 4. Ceasul al saselea; 5. Ceasul al noualea; 6. Vecernia si 7. Pavecernita.

81. Unde isi au obarsia cele sapte Laude?

Cele sapte Laude isi au obarsia in Vechiul Testament (I Cron. 16, 28-29; Ps. 118, 62 si 164).

In adevar, din Faptele Apostolilor cunoastem ca ceasurile din zi randuite pentru rugaciunea obsteasca in templul din Ierusalim ori in sinagogi, la evrei, erau urmatoarele: Ceasul al treilea (ora noua de azi); Ceasul al saselea (ora douasprezece de azi) si Ceasul al noualea (ora 3 p.m. de azi). La ceasul al treilea S-a pogorat Sfantul Duh peste Apostolii adunati in foisor (Fapte 2, 15), la ceasul al saselea Sfantul Apostol Petru, urcat sa se roage pe acoperisul casei din Iope, a avut vedenia care a deschis intra-rea paganilor in crestinism (Fapte 10, 9 s.u); la ceasul al noualea, sfintii Apostoli Petru si Ioan s-au suit la templu ca sa se roage (Fapte 3, 1) si acolo au vindecat un schiop si au predicat Evanghelia multimilor (Fapte 3, 2-19). In Noul Testament se mai face amintire si de Rugaciunea de noapte: Domnul Hristos petrecea nopti intregi in rugaciune (Luca 6, 12), iar Sfintii Apostoli Pavel si Sila laudau pe Dumnezeu la miezul noptii in temnita (Fapte 16, 25). Cat despre rugaciunea de seara, Vecernia, si cea de dimineata, Utrenia, sunt mai vechi decat ceasurile, ele fiind legate de jertfele ce se aduceau dimineata si seara la templu (I Cron. 23, 30;Ies. 29, 39). Sfantul Ambrozie al Mediolanului aminteste de Vecernie, ora tamaierii; iar Sfantul Vasile cel Mare aminteste de Euharistie (multumita).

Aceste timpuri de rugaciune au fost pazite si de cei dintai crestini si au avut mare inraurire la alcatuirea rugaciunii obstesti a celor sapte Laude, pe care le gasim gata incheiate pe la anii 358-362 in vremea Sfantului Vasile cel Mare. In cea de-a treizeci si saptea din Marile Reguli, intocmite de acest sfant, aflam o lauda asezata intre Vecernie si Miezonoptica, care nu e alta decat Pavecernita (Dupacinarea.). Ceasul intai apare insa abia prin anul 382, in vremea Sfantului Ioan Casian451 (Sf. Ioan Casian, De Cenob. Inst., III, c. 3-4), pe care el il numeste alta Utrenie. De altfel, Ceasul acesta este legat de Utrenie, formand impreuna o singura Lauda. In acest chip se implinesc cuvintele Proorocului David: “De sapte ori in zi Te-am laudat pentru judecatile dreptatii Tale” (Ps. 118). Mai tarziu s-au adaugat slujba Mijloceasurilor intre orele celor sapte Laude si Obednita (Tipica), inainte de ceasul al noualea.

82. De unde s-a luat numarul de sapte Laude?

Numarul de sapte Laude, potrivindu-se stihului 164 din psalmul 118: “De sapte ori in zi Te-am laudat”, a avut inraurire covarsitoare la inchegarea slujbei celor sapte Laude.

Sfantul Ioan Casian aproba pe cei “ce iau parte la aceste adunari de sapte ori pe zi, spre a canta lauda Domnului”, cu toate ca lui i se pare ca inceputul celor sapte Laude ar fi asezat de putin timp. Fireste, el e de partea acelora, fiindca numarul sapte avea in urma lui o lunga predanie. La evrei era socotit drept numar desavarsit: “S-ar aduce o multime de locuri, zice Fericitul Augustin, in care Dumnezeiasca Scriptura socoteste numarul sapte drept numar care imbratiseaza toate cunoasterile”. Mai tarziu, Sfantul Simion al Tesalonicului (+1429) va spune despre cele sapte Laude: “Iar vremile si rugaciunile sapte sunt cu numarul, dupa numarul darurilor Duhului Sfant”.

83. Cum se savarseste azi slujba celor sapte Laude?

La aceasta intrebare, Sfantul Simion al Tesalonicului da urmatoarea lamurire: “Sfintii Parinti bine au socotit de au asezat sa se zica slujbele Bisericii dimpreuna una dupa alta si la o anumita vreme randuita. Drept aceea, in trei vremi neparasite au oranduit sa se faca toate slujbele” celor sapte Laude: intai au randuit vremea cea de dupa miezul noptii, pana dinspre ziua; intr-aceasta vreme se fac trei slujbe: Miezonoptica, Utrenia si Ceasul intai (Ceasul intai e randuiala deosebita, nu se numara intre cele sapte Laude, dar se slujeste odata cu Utrenia). Dupa a treia ora din zi se canta slujba Ceasului al treilea, a Ceasului al saselea si Obednita (Obednita iar nu se numara printre cele sapte Laude, dar se citeste odata cu Ceasul al saselea si, uneori, cu Ceasul al noualea). Iar la sfarsitul zilei se zice Ceasul al noualea, Vecernia si Pavecernita. Slujba celor sapte Laude se savarseste azi in manastiri intocmai cum spune Sfantul Simion al Tesalonicului, adica: 1.La miezul noptii se slujesc Miezonoptica si Utrenia cu Ceasul intai; 2.dimineata: Ceasul al treilea si al saselea si Obednita si 3.seara: Ceasul al noualea, Vecernia si Pavecernita. In felul acesta slujba Laudelor se aseamana celor noua cete ingeresti, care de trei ori cate trei, cu neincetate glasuri, preamaresc pe Dumnezeu cel in Treime.

84. Care este intelesul si cuprinsul celor sapte Laude?

Iata care este intelesul si cuprinsul celor sapte Laude: 1. Miezonoptica este cea mai veche dintre cele sapte Laude. Asezarea ei este sigur intemeiata pe porunca Mantuitorului: “Vegheati dar, ca nu stiti cand va veni stapanul casei: sau seara sau la miezul noptii, sau la cantatul cocosilor, sau dimineata” (Marcu 13, 35). Sau, poate, este intemeiata inca mai mult pe pilda celor zece fecioare, iesite intru intampinarea mirelui. La miezul noptii striga un glas: Iata mirele… “drept aceea privegheati, ca nu stiti ziua, nici ceasul” (Matei 25, 6-13). Troparele: “Iata Mirele vine la miezul noptii…” si “La ziua cea infricosata gandind…”, ce se canta la Miezonoptica, intaresc parerea cea din urma, care este si a Sfantului Simion al Tesalonicului.

2. Utrenia slujindu-se dimineata, este slujba prin care aducem multumire Celui ce a adus lumina dreptei credinte si a imprastiat intunericul inselaciunii.

3. Ceasul al treilea. In ceasul al treilea S-a pogorat Duhul Sfant peste Sfintii Apostoli.

4. Ceasul al saselea este ora injumatatirii zilei si ne aduce aminte ca la aceasta ora a fost rastignit Mantuitorul Hristos.

5. Ceasul al noualea este ora rugaciunii de multumire “Celui ce a murit cu trupul pentru noi in ceasul al noualea si, in mainile Parintelui Sau punand sufletul Sau, sufletele noastre le-a pus si cu moartea Sa pe noi ne-a inviat”.

6. Vecernia este slujba de seara. Seara Arhanghelul Gavriil descopera lui Daniil tainele lui Dumnezeu (Dan. 9, 21); la jertfa de seara David indrepteaza ca tamaia rugaciunea lui catre Dumnezeu (Ps. 140, 2); seara se arata ingerul si vesteste proorocului Zaharia nasterea Sfantului Ioan Botezatorul (Luca 1,13) si, in sfarsit, seara a asezat Domnul nostru Iisus Hristos Sfanta Taina a impartasaniei.

7. Pavecernita (Dupacinarea). Dupa intelesul sau, inseamna rugaciunea cea “de dupa cina”. Pavecernita facandu-se la inceputul noptii, inseamna rugaciunea de multumita pentru odihna de osteneli si de aducerea aminte de moarte.

Cand se pregateste cineva sa se impartaseasca cu Sfanta impartasanie, se cuvine sa citeasca seara, in ajun, Pavecernita mica, ori, mai bine, sa adauge pe langa Canonul Precistei si Canonul Sfintei impartasanii.

Miezonoptica, Ceasurile si Pavecernita pot fi citite acasa de orice crestin evlavios.

Categoria: Invatatura de credinta crestina ortodoxa

Cautare: