Cum a apărut fenomenul de "boscorodire" și de unde vine vorba veche: "taie popa limba!"

Pe teritoriile locuite astăzi de români, religia creştină a intrat sub forma creștinismului apusean de limbă latină, în mare parte prin coloniștii romani, iar cuvintele liturgice de bază din limba română vin din limba latină liturgică.

Odată cu încreştinarea popoarelor slave, la sfârșitul primului mileniu, limba slavonă a fost introdusă, cu forța de către Țarul bulgar Asan și în bisericile din Ţările Române, înlăturându-se ritul latin, în favoarea celui bizantin. Apoi, a apărut influenţa limbii greceşti ca limbă liturgică, cu precădere în perioada fanariotă.

Ca dovadă că noi am primit religia creştină de la latini se vede şi din cuvintele, prin care se exprimă ideile fundamentale religioase, ca: Dumnezeu, duminică, înger, păcat, sfânt, botez, cuminecătură, cruce, păresemi, care toate sunt cuvinte de origine latină.

De asemenea si istoricii noștri cei mai de seamă ca: Onciul, Dobrescu, Pârvan, Ştefan Meteş, Ștefan Pascu, A. D. Xenopol și alții ne spun, că poporul român a primit creştinismul sub formă latină, a avut legături ierarhice cu Papa de la Roma şi că aproape o mie de ani a fost romano-catolic. Mai târziu, ajungând sub stăpânirea bulgarilor aceștia ne-au impus cu forța în Biserică ritul şi limba slavă, care mai târziu în unele locuri a fost înlocuită cu cea greacă. Din lipsă de spațiu, voi da doar câteva exemple:

"Prin bulgari… am fost despărţiţi de Biserica romană, de la dânşii am primit limba slavonă în Biserică şi stat…Aşa ne-a fost fatalul destin al istoriei" , scrie Dimitrie Onciul.

În această problemă este la fel de explicit şi istoricul Ştefan Meteş: "În Biserica noastră, supusă Scaunului patriarhal din Roma, a dominat până către sfârşitul veacului al IX-lea limba latină.

Când Foţie şi ceva mai târziu Mihail Cerularie au rupt Biserica de rit oriental de Biserica Catolică, poporul român, fiind şi el de rit oriental, grecesc, ca rușii, sârbii și bulgarii, a căzut şi el în schismă, spre marea lui nenorocire. Așa am ajuns singurul popor latin de religie grecească-ortodoxă.

Dimitrie Cantemir, în Descriptio Moldaviae, ne spune că înlocuirea catolicismului cu ortodoxia și a limbii liturgice latine cu cea slavă s-a făcut printr-o extremă violență. Preoții care se mai rugau în limba pe care o vorbea poporul (latina românească), erau amenințați cu tăierea limbii. De aici vine vorba veche: "taie popa limba!".

Mai exact, bulgarii tăiau limba preoţilor care slujeau în altă limbă decât în cea slavonă. Un obicei barbar împotriva celor care vorbeau limba de cult strămoşească, adică latina-româna pe care o vorbeau populațiile de la nord de Dunăre, în acele vremuri.

Așa a apărut și un fenomen unic în lume: "boscorodirea".

"Preotii care nu cunosteau limba slavona, au inceput a imita prin sunete asemanatoare, pe care nici cei ce ascultau nu le intelegeau. Deci, s-a produs un fenomen unic in lume si nemaîntalnit in istorie boscorodirea".

Dimitrie Cantemir (1673-1723), domn al Moldovei si mare carturar, mai adaugă: "Teoctist de neam bulgar si diacon al lui Marcu din Efes, pentru a dezradacina din Moldova sămânță catolicismului și să ridice pentru totdeauna tinerilor putința de a citi sofismele latinilor, a încredințat pe Alexandru cel Bun să surghiunească din țară pe oamenii de alta credință si sa scoata literele latine din toate scrierile si cartile si sa introduca in locul lor, pe cele slavone" (Descriptio Moldaviae, p.152).

Diaconul Coresi (1510-1582), amintește: "Fratii mei popi, cu bun inteles si cu mare frica si cinste sa pomeniti numele Domnului! Nu boscoroditi ca va bate Dumnezeu!" (Talcul Evangheliilor - Cazania).

Lupta pentru introducerea limbii române în serviciul divin în principatele românești a fost una foarte grea. Două mari Biserici, de expresie greacă și slavonă, doreau cu orice preț să-și păstreze influența.

Categoria: Articole

Cautare: