În mănăstirea de fecioare a Tabenisiotencelor, care este în
Tebaida Egiptului, a fost o fecioară cu numele Isidora, care se prefăcea că
este nebună pentru Dumnezeu, ca şi cum ar fi fost îndrăcită. Ea era într-atîta
defăimare din partea surorilor, încît nici una nu voia să guste hrană împreună
cu ea, ci era de toate defăimată, ocărîtă şi necăjită. Dar ea răbda toate acelea
cu tăcere şi cu mulţumire; şi totdeauna se ostenea la bucătărie şi în celelalte
ascultări mănăstireşti, slujind şi nescîrbindu-se de lucrurile cele mai necurate
din mănăstire; pentru că curăţa locurile cele spurcate şi era întocmai ca un
burete în mănăstire, curăţind şi spălînd toată necurăţenia. Astfel de osteneli
le suferea neîncetat, încît nici un ceas nu şi-a petrecut în zadar, ci de dimineaţă
pînă în seară, în orice lucru se afla, îşi folosea trupul. Uneori se făcea că este îndrăcită, tăinuindu-şi cu înţelepciune
fapta cea bună dinaintea celor ce o vedeau. În ea se împlinea cuvîntul acesta
al Apostolului: Dacă se pare cuiva că este înţelept între voi în veacul acesta,
să se facă nebun, ca să fie înţelept. În acea mănăstire erau 300 fecioare
călugăriţe; deci, toate acele fecioare purtau pe cap, după rînduiala monahicească,
culion; iar ea îşi acoperea capul cu un petic prost şi urît; şi n-a fost văzută
de nimeni mîncînd vreo bucată de pîine sau şezînd la masă, ci în tot timpul
vieţii sale s-a hrănit numai din rămăşiţele şi fărîmiturile adunate de pe masă;
iar în loc de fiertură sorbea spălături, cu care spăla oalele şi căldările.
Ea nu făcea nimănui nici o mîhnire, nici ea nu s-a mîniat sau s-a necăjit vreodată
şi nu s-a certat pentru ceva; ci, totdeauna, tăcea nerăspunzînd nimănui vreun
cuvînt, nici la vreo ocară mică sau mare, deşi adeseori era bătută de toate
şi totdeauna era urîtă şi batjocorită. În această viaţă aspră petrecînd multă vreme fericita Isidora,
s-a făcut descoperire despre ea Cuviosului Pitirun, bărbat sfînt şi foarte îmbunătăţit,
care petrecea în pustiul ce se numea Porfirit. Aceluia, stîndu-i în faţă îngerul
Domnului, i-a zis: "Pentru ce te trudeşti cu mintea pentru viaţa ta îmbunătăţită,
în care ţi se pare că eşti mare, şezînd în acest loc pustiu? Voieşti să vezi
o femeie mai îmbunătăţită şi mai plăcută lui Dumnezeu decît tine? Scoală-te
şi mergi la mănăstirea de femei cea din Tabenisiot şi vei găsi acolo pe una
ce poartă pe capul ei un petic urît. Aceea este mai bună înaintea lui Dumnezeu
decît tine, deoarece petrece într-atîta sobor şi de-a pururea slujind tuturor
şi fiind de toate batjocorită, niciodată nu s-a depărtat cu inima de Dumnezeu,
ci totdeauna mintea ei este adîncită către Dumnezeu. Iar tu, petrecînd aici
în singurătate şi neieşind niciodată cu trupul, toate cetăţile le cuprinzi cu
mintea ta". Deci, marele Pitirun, sculîndu-se îndată, s-a dus la Tabenisiot,
unde, ajungînd la mănăstirea de bărbaţi, a rugat pe egumen ca să poruncească
slujitorilor să-l ducă la mănăstirea de fecioare. Deoarece acel cuvios părinte
era slăvit între părinţi şi foarte cinstit pentru sfinţenia vieţii şi pentru
bătrîneţile lui, cu sîrguinţă l-au trecut peste rîul care curgea înaintea mănăstirii
şi l-au dus pînă la mănăstirea de fecioare, unde, intrînd şi făcînd obişnuita
rugăciune, s-a rugat ca toate surorile să vină înaintea lui să le vadă. Deci,
adunîndu-se toate înaintea lui, cuviosul n-a văzut pe aceea despre care a fost
înştiinţat de înger şi pentru care venise. Deci, le-a zis: "Să aduceţi la mine
toate surorile, căci precum socotesc, una nu este aici". Călugăriţele îi ziseră:
"Toate sîntem de faţă, înaintea cinstitei tale feţe". Stareţul a zis: "Lipseşte una, despre care mi-a spus îngerul
Domnului". Acelea au răspuns: "Toate sîntem aici, părinte, decît numai una a
rămas în bucătărie, neavînd minte, pentru că este îndrăcită". Părintele le-a
zis: "S-o aduceţi şi pe aceea la mine, ca s-o văd, căci pentru ea am venit aici".
Deci, s-au dus după ea şi au chemat-o, dar ea nu voia să meargă, pentru că înţelesese
cu duhul de descoperirea care se făcuse stareţului pentru dînsa. Şi, luînd-o
călugăriţele, o trăgeau cu sila, zicîndu-i: "Marele părinte Pitirun te cheamă
pe tine!" După ce au adus-o înaintea stareţului, el, văzînd-o şi cunoscînd că
este aceea de care îi spusese îngerul, pentru că vedea darul lui Dumnezeu peste
ea, a căzut la picioarele ei, zicînd: "Binecuvintează-mă, maică!" Iar ea asemenea
a căzut înaintea lui, zicînd: "Tu pe mine binecuvintează-mă, părinte şi stăpînul
meu!" Văzînd acest lucru toate celelalte, s-au minunat şi au zis către
el: "Să nu-ţi fie ţie această necinste, o, părinte, căci este îndrăcită aceasta".
Cuviosul Pitirun le-a răspuns: "Voi sînteţi îndrăcite, iar aceasta este mai
mare înaintea Domnului decît mine şi decît voi toate şi ne este maică nouă tuturor;
şi rog pe Dumnezeu, ca să mă învrednicească părţii ei, în ziua judecăţii". Auzind
aceasta, toate fecioarele au căzut la picioarele stareţului, plîngînd şi mărturisind
toate relele care făcuseră fericitei Isidora, supărînd-o şi necăjind-o în toate
ceasurile. Una zicea: "Eu totdeauna o ocăram pe Isidora!" Alta: "Eu turnam lături
peste ea". Alta: "Eu o loveam cu călcîiul". Alta: "Eu o băteam cu băţul". Iar
altele mărturiseau relele ce-i făceau ei şi, căzînd la picioarele fericitei,
îşi cereau iertare. Deci, marele stareţ împreună cu Cuvioasa Isidora, au făcut
cu dinadinsul rugăciune către Dumnezeu pentru surori, ca să li se ierte greşelile
lor. După aceea, Cuviosul Pitirun, învăţînd mult pe surori şi vorbind
mult pentru folosul sufletului, le-a dat pace şi s-a întors la locul său, slăvind
pe Dumnezeu, Care l-a învrednicit a vedea pe roaba Sa cea ascunsă. Iar Cuvioasa
Isidora, după plecarea stareţului, nesuferind să fie cinstită de surori, a ieşit
în taină din mănăstire şi s-a ascuns în locuri neştiute, pînă la mutarea sa
cea către Dumnezeu. Astfel a fost viaţa plăcutei lui Dumnezeu, care, sub chipul
nebuniei, a slujit Domnului în taină ca sub un acoperămînt; iar acum arătat
îşi ia plata de la Dînsul, înaintea tuturor cetăţenilor cereşti, cu care sălăşluindu-se,
slăveşte pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfîntul Duh, Dumnezeu în Treime. Amin.Cuvioasa Isidora, ce s-a făcut nebună pentru Hristos
(10 mai)
Categoria: Vieţile Sfinţilor pe luna mai
Cuvinte cheie: Cuvioasa Isidora
Cautare:
Cuvioasa Isidora, ce s-a facut nebuna pentru Hristos
Vizualizari: 1395
Id: 1646
Imagine:
Share:
Patimirea Sfantului Mucenic Alexandru Romanul
Sfantul Mucenic Mihail Monahul
Viata Cuvioasei Eufrosina fecioara, egumena Manastirii Polotca
Cuviosul Mihail Marturisitorul, Episcopul Sinadiei
Aratarea Semnului Sfintei Cruci la Ierusalim
Minunile Sfantului Mucenic Terapont, Episcopul Ciprului
Sfantul Isidor cel nebun pentru Hristos
Sfinta Mucenita Teodosia din Tir
Patimirea Cuviosului Nichita Marturisitorul, Episcopul Calcedonului
Text
-
Calendar ortodox
Cântări și pricesne
Cărți epub
Cărți epub rusă
Cărți online
Cărți pdf
Evanghelii duminicale
Articole
Rugăciuni
Slujbe și rânduieli
Versuri colinde
Viețile Sfinților
-
Predici
Părinți duhovnicești
Rugăciuni
Cântări bisericești
Slujbe
Cărți
Colinde
Arhivă emisiuni radio
Video Software
Căutare avansată
webortodox[AT]yahoo.com (inlocuiti [AT] cu @)
Facebook:
facebook.com/
resurseortodoxero
Youtube: youtube.com/@resurse-ortodoxe
noutati-ortodoxe.ro - Știri și informații din viața bisericii ortodoxe, evenimente religioase, conferințe, apariții editoriale.
maicadomnului.ro - Preacinstire pentru Maica Domnului - Prea Curata Fecioara Maria.