CUVIOSII SIHASTRI MOISE, PROHOR, VENIAMIN, SPIRIDON, CHIRIAC, VISARION, STEFAN SI ATANASIE

CUVIOSII SIHASTRI MOISE, PROHOR, VENIAMIN, SPIRIDON, CHIRIAC, VISARION, STEFAN SI ATANASIE :: Pateric romanesc

CUVIOSII SIHASTRI MOISE, PROHOR, VENIAMIN, SPIRIDON, CHIRIAC, VISARION, STEFAN SI ATANASIE - de pe valea Secului

(secolul al XVI-lea)

In cateva documente de danie catre Manastirea Secu, din secolul al XVI-lea si inceputul secolului al XVII-lea, sunt amintiti opt sihastri din cei mai vestiti care se nevoiesc in codrii seculari de pe valea Secului: Moise, Prohor, Veniamin, Spiridon, Chiriac, Visarion, Stefan si Atanasie. Astfel, se face pomenire de “Chiliile lui Moise”, “Chiliile lui Prohor”, “Chiliile lui Veniamin” si “Chiliile lui Spiridon si Chiriac”, din afara zidurilor Manastirii Secu.

Acesti cuviosi sihastri erau cu metania din Manastirea Neamt. Deci, dorind fericita liniste si fiind umbriti de harul Sfantului Duh, s-au facut pustnici vestiti pe valea “Paraului Sac”, inainte de intemeierea “Schitului lui Zosin” (a doua jumatate a secolului al XVI-lea). Ei sunt printre cei dintai sihastri cunoscuti pe valea Secului, amintiti in actele vremii. Nevointa lor a fost asa de aleasa, incat numele si faptele lor au ajuns pana la domnul tarii si nu putini calugari li s-au facut ucenici. In documentele amintite se spune ca fiecare dintre ei avea “chilii”, adica mici comunitati de 3-4 sihastri, din care batranii erau socotiti superiorii acestor “chilii”. Toti acestia la un loc, impreuna cu alti sihastri nenumiti, au format prima sihastrie pe valea paraului Secu. Desigur, primii vietuitori ai Schitului Zosin, in frunte cu egumenul Dosoftei, faceau si ei parte din comunitatea acestor cuviosi sihastri. Apoi, odata cu intemeierea schitului (1564), o parte dintre ei au intrat in obste, sub ascultarea egumenului Dosoftei, iar ceilalti au ramas mai departe la “chilii” in padure.

Cuviosii parinti Moise, Prohor, Veniamin, Spiridon, Chiriac, Visarion, Stefan si Atanasie s-au nevoit toata viata la liniste, in post, in rugaciune si in cugetarea celor dumnezeiesti. Numai la sarbatori se adunau la Schitul lui Zosin, ascultau slujba, se impartaseau cu Sfintele Taine, luau pesmeti pentru hrana si se intorceau din nou la pustie.

Dupa multi ani de aspra nevointa, cei opt sihastri iubitori de Hristos s-au savarsit cu pace catre sfarsitul secolului al XVI-lea, lasand in urma numerosi ucenici si o profunda traditie isihasta, care a durat pana in zilele noastre.

Categoria: Pateric romanesc

Cautare: