CUVIOSUL IOSIF DE LA BISERICANI

CUVIOSUL IOSIF DE LA BISERICANI :: Pateric romanesc

CUVIOSUL IOSIF DE LA BISERICANI

Sihastria Bisericani-Neamt

(secolul al XV-lea)

Ieroschimonahul losif Sihastrul era cu metania din Manastirea Bistrita. Apoi, ducandu-se la Mormantul Domnului, s-a facut pustnic vestit in pustiul Iordanului, incat numele lui se facuse cunoscut in tot tinutul Iudeii. Auzind calugarii din partea locului, s-au adunat in jurul sau 17 sihastri, dintre care 15 romani si doi greci. Si era Cuviosul losif duhovnic al sihastrilor si dascal al pustnicilor. Nevointa lor era neincetata rugaciune, iar adapostul lor il formau pesterile de pe malul Iordanului.

Odata, navalind arabii in Tara Sfanta, Cuviosul losif si-a luat ucenicii si a venit in Moldova, la Manastirea Bistrita. Dar n-a stat mult aici, caci, iubind linistea, s-a retras intr-un munte inalt din apropiere, numit de atunci “Muntele lui losif”, iar mai tarziu, “Muntele Bisericanilor”. Aici toti se nevoiau in pesteri de piatra si in bordeie de lemn si pamant, iar slujba o faceau intr-o pestera mare, ale carei urme se cunosc pana astazi. Si atat de mult a sporit Cuviosul losif, incat se facuse facator de minuni.

Vazand ca se inmultesc ucenicii lui pe munte, a inaltat o mica biserica de lemn cu hramul Buna-Vestire, a facut chilii de jur-imprejur si a adunat aici o parte din calugari. Schitul acesta s-a numit multa vreme “Schitul lui losif” si era una din cele mai vestite sihastrii din Moldova. Cuviosul losif a asezat cu legamant in schitul sau randuiala neadormita de slujba, numita “achimita”, dupa modelul Manastirii Studion din Constantinopol. Astfel, a impartit pe calugari in trei cete, si fiecare ceata slavea pe Dumnezeu in biserica cate opt ore. Iar randuiala obstii Cuviosului Iosif era aceasta: neincetata rugaciune in biserica si la chilii, cantarea psalmilor lui David, postul, desavarsita ascultare si dragostea intre frati. Schitul lui Iosif era singura asezare manastireasca cu randuiala achimita din tara noastra. Pentru o nevointa ca aceasta, Cuviosul Iosif a fost cinstit de credinciosi ca sfant inca din viata, fiind pomenit in partea locului pana in zilele noastre.

Mai tarziu, Schitul lui Iosif s-a numit de credinciosi “Schitul Bisericani”, adica al “evlaviosilor”, pentru ca monahii se rugau neincetat cu post si lacrimi si multi se vindecau de boli cu binecuvantarea cuviosului. Deci, mult nevoindu-se Sfantul Iosif si ajungand la masura parintilor de demult, si-a dat sufletul cu pace in mainile Domnului si a fost numarat in ceata sfintilor.

Sfinte Preacuvioase Parinte Iosif, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!

Categoria: Pateric romanesc

Cautare: