Daca mintea ta se afla in Dumnezeu, tu te poti ruga, chiar daca te afli in pat!

Bătrânul Amfilohie le spunea călugăriţelor sale: „Eu doresc ca voi să întemeiaţi staţii de rugăciune pe insulele noastre. Eu vreau să ascult vocea Domnului în voi. Vreau ca Domnul să vorbească prin inima voastră! Să devină tron al lui Dumnezeu prin Rugăciunea lui Iisus”.

Bătrânul Porfirie zicea: „Faceţi metanii când vă rugaţi, chiar dacă acest lucru vă oboseşte! Rugăciunea însoţită de o nevoinţă de bunăvoie este mai plăcută lui Dumnezeu şi dă roade”.

Ieronim, Bătrânul din Eghina, sfătuia: „Dacă mintea ta se află în Dumnezeu, tu te poţi ruga, chiar dacă te afli în pat! Din contră, dacă mintea ta este aiurea, chiar dacă eşti în genunchi, tu n-ai emoţia rugăciunii şi rugăciunea ta rămâne fără rod. Nu simţi nici o uşurare şi te doare capul, căci rugăciunea nu-ţi aduce nici o bucurie”.

Într-una din scrisorile sale, Bătrânul Iosif explică: „Dacă cineva rămâne aproape de mine, va auzi rugăciunile şi gemetele mele şi va vedea lacrimile pe care le vărs pentru fraţii mei. Toată noaptea eu mă rog şi strig: Doamne, mântuieşte-i pe toţi fraţii mei sau şterge-mă şi pe mine din cartea vieţii, căci nu vreau să ajung singur în Rai”.

(Î.P.S. Andrei Andreicuţ, Mai putem trăi frumos?, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2012, pp. 98-99)

Categoria: Articole

Cautare: