Daca omul se smereste dinaintea lui Dumnezeu, intreaga creatie se smereste dinaintea sa

Dacă un om se smereşte pe sine dinaintea lui Dumnezeu, întreaga creaţie se smereşte pe sine dinaintea sa. „Adevărata smerenie se naşte din cunoaştere, iar adevărata cunoaştere este rodul ispitirii”, cu alte cuvinte, ea vine prin lupta cu ispitele. Natura umană devine capabilă de adevărată contemplaţie atunci când este curăţită de patimi prin practicarea virtuţilor. Adevărata contemplare a lumii materiale şi a celei nemateriale, precum şi a Înseşi Sfintei Treimi este darul lui Hristos. El a dăruit această contemplaţie oamenilor „atunci când El, în propria sa persoană dumnezeiască, a desăvârşit reînnoirea naturii umane şi, prin poruncile Sale de viaţă dătătoare, ne-a luminat calea spre adevăr. Natura umană devine capabilă de adevărata contemplaţie doar atunci când omul se dezbracă mai întâi de vechiul Adam prin pătimire, prin împlinirea poruncilor şi prin multe necazuri. 

(Părintele Iustin Popovici, Credința Ortodoxă și viața în Hristos, Traducere: prof. Paul Bălan, Editura Bunavestire, Galaţi, 2003, p. 71)

Articolul apare online prin efortul editorilor site-ului doxologia.ro.

Categoria: Articole

Cautare:

Daca omul se smereste dinaintea lui Dumnezeu, intreaga creatie se smereste dinaintea sa

Vizualizari: 704

Id: 9486

Imagine:

Share: