De ce are cineva o deosebita evlavie la un sfant?

- Gheronda, de ce are cineva o deosebită evlavie la un Sfânt?

- Pentru ca cineva să aibă o deosebită evlavie la un Sfânt, trebuie ca Sfântul să-i fi vorbit înlăuntrul său într-un fel sau altul. Fiecare, din pricina unui anumit fapt, care i s-a întâmplat cu ajutorul unui Sfânt, are şi o deosebită dragoste faţă de acest Sfânt. Acest fapt poate fi ceva serios sau poate fi lipsit de importanţă. Iată eu, deoarece de mic mergeam la bisericuţa Sfintei Varvara, acolo la Koniţa, am mare evlavie la Sfânta Varvara. Sfânta m-a ajutat şi în armată, când, deşi eram fără carte, m-au luat la transmisiuni. M-a ajutat apoi şi la sanatoriu, după operaţia la plămâni. Atunci medicii mi-au spus că, de îndată ce se va curăţa plămânul, îmi vor scoate furtunaşele şi aparatul. Şi deşi trebuia să fie scoase la cinci zile după operaţie, iată că trecuseră douăzeci şi cinci de zile şi eu tot cu ele eram, din care pricină sufeream mult. Sâmbătă, pe 3 decembrie, îi aşteptam pe medici să mă slobozească de această mucenicie, dar, din păcate, nu au venit. Duminică dimineaţă, când se prăznuia pomenirea Sfintei Varvara, mi-am spus: « Dacă era să mă ajute Sfânta Varvara, trebuie să fi făcut-o până acum. Medicii au plecat. Astăzi, Duminică, este imposibil să vină. Acum cine îmi va scoate furtunaşele? » Am spus şi vreo două cuvinte de nemulţumire: « Am aprins candela de atâtea ori la bisericuţa Sfintei. Ce plute am pus, cât untdelemn am dus! Am curăţat şi biserica şi am aranjat-o. Şi să nu-mi scoată două furtunaşe? » După aceea m-am gândit: « Se vede că am supărat-o pe Sfânta Varvara şi de aceea nu s-a îngrijit să mi le scoată ». Deodată am auzit zarvă. « Ce se întâmplă?, îmi spun. A păţit cineva ceva? ». « Vin medicii », mi-a zis cineva: « Nu ştiu ce l-a apucat pe director, că le-a spus medicilor dis-de-dimineaţă: Mergeţi şi scoateţi furtunele călugărului! ». Intră medicii în salon şi-mi zic: « Avem ordin să-ţi scoatem furtunaşele ». Se vede treaba că nu i-a plăcut Sfintei Varvara că am spus acele cuvinte de nemulţumire. Uneori trebuie să şi cârteşti puţin. Dar mai bine să nu cârteşti. Dacă nu cârteşti, înseamnă că ai nobleţe. Vezi, un Sfânt uneori ne dă imediat ceea ce îi cerem, alteori însă ne dă mai târziu. Alteori îl ascultă pe cel care se roagă, pentru că se află într-o stare duhovnicească bună, iar altori pentru că plânge şi cârteşte ca un copil mic.

(Cuviosul Paisie Aghioritul, Despre rugăciune, vol. VI, Editura Evanghelismos, Bucureşti, 2013, pp. 99-100)

Categoria: Articole

Cautare: