De ce viata noastra e atat de saraca in ceea ce priveste bucuriile cele adevarate?

De ce viaţa noastră e atât de săracă în ceea ce priveşte bucuriile cele adevărate? Pentru că relaţiile dintre oameni sunt extrem de reci, pentru că vecinii se «mănâncă» între ei, pentru că între rudele de sânge, chiar între fraţi şi surori, dragostea s-a răcit. Unde se deschid ferestrele sufletului pentru soarele iubirii frăţeşti, acolo pătrunde bucuria cea plină de căldură.

Sfântul Tihon de Zadonsk spune: Tu vezi că o sobă caldă încălzeşte pe toţi cei care vin în jurul ei. Tot astfel este şi omul cel plin de dragoste, a cărui inimă este cuprinsă de dragostea de Dumnezeu şi de aproapele. Cu căldura dragostei sale, el încălzeşte pe toţi cei care au părtășie cu el. Şi, precum soba împarte din căldura ei celor ce au nevoie de aceasta, tot astfel şi el împarte fraţilor aflaţi în nevoi din dumnezeieştile bunătăţi, ca de pildă: pe unul îl îmbracă, pe altul îl duce în casa lui şi îi slujeşte, pe altul îl ajută la boală…, iar pe altul îl mângâie în întristare. Într-un cuvânt, întinde mâna oricui şi ajută cu ce poate. Toate acestea le săvârşeşte căldura iubirii lui creştine.

(Arhim. Serafim Alexiev, Dragostea - Tâlcuire la Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul, Editura Sophia, Bucureşti, 2007, pp. 173-174)

Categoria: Articole

Cautare: