Despre avva Euprepie

1
A spus avva Euprepie: aibi în tine că Dumnezeu este de încredere şi puternic, crezând în el şi te vei împărtăşi de cele ale lui. Dacă te descurajezi, nici nu crezi în el. Şi fiindcă toţi credem că el este puternic, credem şi că toate îi sunt cu putinţă.

2
Tot el, fiind prădat, a dat o mână de ajutor hoţilor. După ce ei au încărcat cele dinăuntru, cum îi lăsaseră toiagul, când l-a văzut avva Euprepie, s-a mâhnit. Fiindcă ei nu vroiau să-l primească, de teamă să nu li se întâmple ceva, întâlnind pe unii care mergeau pe aceeaşi cale, i-a rugat pe ei să le dea toiagul hoţilor.

3
A spus avva Euprepie: cele trupeşti sunt materie. Cel care iubeşte lumea iubeşte poticnirile. Dacă s-ar întâmpla să pierzi ceva, trebuie să primeşti asta cu bucurie şi mulţumind, ca pe o scăpare de griji.

4
Un frate l-a întrebat pe avva Euprepie despre viaţă. Bătrânul i-a spus: mâncă iarbă, poartă fân şi dormi în paie, (adică dispreţuieşte-le pe toate) dar dobândeşte inimă de fier.

5
L-a întrebat un frate:
– Cum vine frica de Dumnezeu în suflet?
– Dacă are omul smerenie şi neagonisire, şi dacă nu-şi judecă aproapele, vine şi frica de Dumnezeu întru sufletul lui.

6
Tot el spunea: frica şi smerirea şi puţinătatea hranei şi jalea să fie mereu cu tine.

7
Când era începător a mers avva Euprepie la un bătrân şi i-a spus:
– Avvo, spune-mi un cuvânt cu care să mă mântui.
– Dacă vrei să te mântuieşti, când vii la cineva, nu vorbi neîntrebat.
El, atins de remuşcare, se căi zicând: am citit, zău, multe cărţi, dar învăţătura asta n-am cunoscut-o. Şi plecă mult mai lămurit.

Categoria: Patericul egiptean

Cautare: