Despre avva Zaharia

1
Îi spunea avva Macarie avvei Zaharia:
– Spune-mi care e lucrul monahului?
– Pe mine mă întrebi, părinte?
– Am încredere în tine, Zaharia fiule. Mă îmboldeşte cineva să te întreb.
– După mine, părinte, monah este cel care se poartă aspru cu sine62(biazesthai, a se sili, a se struni, a se violenta.) în toate.

2
A venit odată avva Moise să scoată apă, şi l-a găsit pe avva Zaharia rugându-se lângă fântână, şi Duhul Sfânt purtându-se deasupra lui.

3
I-a spus odată avva Moise fratelui Zaharia: spune-mi ce să fac. Auzind, el se aruncă pe jos la picioarele lui, zicând: tu mă întrebi, părinte? – Crede-mă, fiule Zaharia: am văzut Duhul Sfânt pogorându-se asupra ta şi de asta sunt silit să te întreb. Atunci Zaharia îşi luă culionul din cap, îl calcă în picioare şi zise: dacă omul nu se zdrobeşte aşa, nu poate fi monah.

4
Şezând odată avva Zaharia la Sketis a avut o vedenie. Şi s-a ridicat, vestindu-l pe tatăl său, Carion. Iar bătrânul, mai aplecat spre fapte, nu era iscusit la unele ca acestea. Aşa că s-a ridicat şi l-a bătut, zicând că este de la draci. Dar gândul i-a rămas. Şi s-a ridicat, plecând la avva Pimen noaptea, şi i-a spus lui lucrul, şi cum ard cele lăuntrice ale lui. Bătrânul, văzând că e de la Dumnezeu, îi spuse: mergi la cutare bătrân şi fă orice ţi-ar spune. Plecând la bătrân, mai înainte ca să întrebe el ceva, bătrânul i-o luă înainte spunându-i toate şi acestea: vedenia e de la Dumnezeu. Acuma însă du-te şi supune-te părintelui tău.

5
A spus avva Pimen că l-a întrebat avva Moise pe avva Zaharia, când acela era aproape să moară: ce vezi? El răspunse: nu e mai bine a tăcea, părinte? Şi i-a spus: da, fiule, taci. Şi în ceasul morţii sale, avva Isidor, aşezat, ridicându-şi ochii spre cer, a zis: bucură-te, fiule Zaharia, că ţi s-au deschis porţile împărăţiei cerului.

Categoria: Patericul egiptean

Cautare: