Despre circumcidere

CAPITOLUL XXV

Despre circumcidere

Circumciderea a fost data lui Avraam inainte de a fi data legea (Facerea XVII, 10-14.), dupa ce a primit binecuvantarile (Facerea XVII, 4-5.) si fagaduinta (Facerea XVII, 6-8.) ca un semn care il despartea pe el, pe cei din el si pe cei din familia lui de neamurile printre care traia. Acest lucru este evident, caci atunci cand in pustie Israel a trait singur 40 de ani, fara sa se amestece cu alt neam, toti cei care s-au nascut in pustie n-au fost circumscrisi. Dar cand Iisus i-a trecut Iordanul, au fost circumscrisi si a fost a doua lege a circumciderii. Legea circumciderii s-a dat pe timpul lui Avraam, apoi a incetat in pustie 40 de ani. Dumnezeu a dat din nou lui Iisus al lui Navi legea circumciderii, dup a ce a trecut Iordanul, cum este scris in cartea lui Iisus al lui Navi: “in timpul acesta a zis Domnul catre Iisus: Fa-ti cutite din piatra, din piatra culturala si sezand circumcide pe fiii lui Israel a doua oara” (Iisus Navi V, 2.). Si mai jos: “Timp de 42 de ani s-a invartit Israel in pustia Madvaritidei (Coreclat prin textul Septuagintei. In editia din Migne PG si de la Verona, f. 134v, are aceasta forma: “Vattaritidei”.) si pentru aceasta erau netaiati imprejur cei mai multi dintre razboinicii care au iesit din Egipt, care nu s-au supus poruncilor lui Dumnezeu, pe care i -a hotarat sa nu vada pamantul cel bun, pe care Domnul s-a jurat parintilor lor sa-l dea lor, pamant in care curge lapte si miere. Si in locul acelora a asezat pe fiii lor, pe care Iisus i-a circumscris, pentru ca ei au fost necircumscrisi in timpul calatoriei” (Iisus Navi V, 5-7.).

Astfel circumciderea era un semn, care despartea pe Israel de celelalte neamuri printre care traia. Circumciderea era tipul botezului. Caci dupa cum circumciderea nu taie o parte folositoare a corpului, ci un prisos nefolositor, tot astfel, prin Sfantul Botez, ni se taie imprejur pacatul. Pacatul, insa, este clar ca este un prisos al poftei, si nu o pofta folositoare. Este cu neputinta ca cineva sa nu pofteasca deloc, sau sa fie complet insensibil placerii. Ceea ce este nefolositor din placere, adica pofta si placerea nefolositoare, aceea este pacatul, pe care il circumscrie Sfantul Botez, dandu-ne semn pe frunte, cinstita cruce, care ne desparte pe noi de pagani. Toate neamurile au dobandit botezul si au fost pecetluite cu semnul crucii. Dar, in fiecare neam, cel credincios se desparte de cel necredincios. Pentru ca s-a aratat adevarul, tipul si umbra sunt nefolositoare. Prin urmare, acum este de prisos circumciderea si este impotriva Sfantului Botez, caci “cel circumscris este obligat sa pazeasca toata legea” (Galateni , 3.). Domnul s-a circumscris (Luca II, 21.) ca sa plineasca legea (Matei V, 17.); a pazit toata legea si sambata, ca sa plineasca si sa intareasca legea765. Dar dupa ce a fost botezat si dupa ce Duhul cel Sfant s-a aratat oamenilor, pogorandu-se peste El in chip de porumbel (Matei III, 16; Marcu I, 10; Luca III, 22; Ioan I, 32.), de atunci s-a propovaduit cultul si viata cea duhovniceasca si imparatia cerurilor.

Categoria: Dogmatica - Sf. Ioan Damaschin

Cautare: