DESPRE TACEREA DE LA MASA :: Tipicul cel mare al Sfantului Sava cel Sfintit

Capitolul 38

DESPRE TACEREA DE LA MASA

Si multa sarguinta si tarie se cade sa fie ca sa nu graiasca nimic nicidecum unul cu altul fratii la masa nici macar un cat de mic cuvant. In afara de Psalmi si de Citire. Iar daca s-ar intampla ceva, de nevoie, numai cu cel mai mare este dator sa graiasca cineva. S-au cu cel ce se afla la masa insa cu sfiala si cu smerenie.

DESPRE LINTE SI DESPRE POAME

Asa este cu evlavie sa se faca, dupa Tipicul Manastirilor celor mari, bobul de linte mazare dupa ce s-au fiert sa se dea cate o farfurie plina fiecaruia dintre frati. Precum si din haine unele daca sunt ieftine si altele daca sunt scumpe dupa cum zice marele Vasile: Cele ce sunt cu osteneala castigate si care implinesc trebuinta cea de nevoie sa cade ale alege dupa vreme. Iar la mancarea uscata, stafide si masline si smochine uscate. Adica cate un fel din fiecare in fiecare zi. Adica un pahar de masline precum este cel de bautura plin si stafide asemenea sase nuci, doisprezece smochine mijlocii, cele mici si cele mari se deosebesc. Deci asa sa cade pentru celelalte poame asemenea acestora dupa cum mai sus am spus pentru lintea cea fiarta. Insa acestea toate si fierte si crude daca sunt uscate de asemenea sunt la fel. Iar cand au vreme verdeturile si hrana si masura se deosebeste.

Iar dintre verdeturi de asemenea sunt si fierte si crude si murate varza sarata si ridiche cu otet si celelalte asemenea acestora sunt gatite si bune pentru zilele cele de post si care indeplinesc trebuintele cele de obste. Deci asa hranindu-ne cu Darul lui Dumnezeu, fara ca sa ne lasam prada lacomiei pantecelui. Asa dupa cum unul dintre Sfinti zice: Ca lacomia aceasta este ceea ce prisoseste si mai presus de trebuinta este. De unde si de aceea, Apostolul numarand cele ce ne despartesc pe noi de Dumnezeu si patima aceasta langa cealalta zicand: Ca lacomii nu vor mosteni Imparatia lui Dumnezeu. Iar ca sa castigi ceva mai presus de trebuinta nu este folositor pentru tot locul.

SI ACESTE TOATE RANDUIELI ALE VIETII CELEI DE OBSTE PE CARE SFINTII PARINTI LE-AU INVATAT

Si mancarea cu zeama si mancarea uscata tuturor le-au poruncit cu masura sa le ia. Si cunostinta deplina au luat si de smintelile cele ce rasar si de celelalte pricini care urmeaza celor ce voiesc a vietui intre cei multi. Deci pentru aceasta si daca candva s-ar intampla sa nu fie untdelemn dar s-ar intampla sa se faca altceva spre trebuinta cea de nevoie sa se primeasca cu multumire. Iar daca s-ar intampla sa nu fie nici aceasta nu se cuvine sa ne ingrijim pentru dansa.

Iar sambata, asa dupa cum am spus de mai multe ori inainte intru inceputul ceasului al cincilea, se cuvine a pune masa si a manca doua feluri de mancare precum s-a zis mai inainte. Iar fara de acestea daca va trimite Dumnezeu ceva se cuvine toate sa le mancam spre Slava lui Dumnezeu. Si nu se cuvine sa ne grijim de nimic dupa cum Dumnezeiestii Parintii au invatat. Insusi Domnul a spus: Sa nu va ingrijiti de nimic si celelalte... si Apostolul despre grija cea mai presus de trebuinta taind-o va zice: Avand hrana si imbracaminte cu aceste ne vom indestula.

De asemenea si Duminica pe la ceasul al treilea adica la sfarsitul lui cuviinta este a pune masa si a manca douafeluri de mancare. Si daca Hristos va trimite si altceva care nu se numara cu cele doua feluri de mancare se cade a le manca si pe acelea. Asa dupa cum am spus mai inainte daca este nevoie. Insa nu se cade a scrie aceasta in Tipic ci dupa voia Domnului de se va intampla. Iar sambata este cuviincios a se manca si seara, de asemenea si Duminica si in Praznice in care zile nu se face nici un fel de oprire de la mancare ci se mananca la fiecare dupa cum se cuvine. De asemenea si pentru vin cum am spus mai inainte, cu cuviinta este sa se faca.

Iar in Praznicele cele Mari, adica in ale Domnului Hristos si ale Nascatoarei de Dumnezeu si al Mergatorului Inainte atat al Nasterii cat si al Taierii Capului si pe langa acestea si-n Praznicul Apostolilor Petru si Pavel in orice zi s-ar intampla luni, miercuri sau vineri asa se cuvine sa facem.

La Praznicele Domnului Hristos si a Nascatoarei de Dumnezeu precum s-a aratat si-n ziua Duminicii, afara numai de Postul cel Mare are la fel si la Praznicele Mergatorului Inainte ca si la Praznicul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel. Iar la Praznicele cele Mijlocii, la ceasul al saselea se cade sa se puna masa si seara. Iar despre mancare se va pune dupa cum s-a aratat si in celelalte zile. Iar daca se va intampla in zilele de post atunci, bine este ca la pranz sa se manance uscat. Iar daca si fiertura se cuvine, sa fie fara de indulcire caci este placut lui Dumnezeu lucrul acesta ca de mai multe ori a nu ne afla intru indulcire mai bine este cand nu se vede primejdie a sufletului.

Iar la Praznicele cele Mici, la ceasul al noualea se cuvine a manca ca sa fie dupa randuialalui Dumnezeu. La fel si-n celelalte zile, insa se mananca numai o data in zi. Iar de se cade, si-n Praznicele Mici, fiertura fara untdelemn se poate face, daca este lucru placut lui Dumnezeu sau se poate face chiar si cu untdelemn cand sufletul nu este in primejdie. Si aceasta socoteala dreapta pentru mancare in Praznice s-a facut cu toata purtarea de grija a Sfintilor Parinti celor ce-au invatat acestea. Deci, aceste Praznice care de la Parinti s-au asezat si s-au implinit se cuvine cu dinadinsul si cu frica si cu intelepciunea lui Dumnezeu in mancari a le petrece si a le pazi si in insasi zilele cele de rand, iar mai bine si mai de multe ori intru cele de post. Pentru ca-n multe locuri randuite de Dumnezeiestile Scripturi se afla despre mancarurile din Praznice despartite si deosebite. Cu toate acestea, dupa cum si in Paterice se vorbeste ca, Praznicul nu trebuie sa se savarseasca cu bautura de vin, ci prin innoirea mintii si prin curatenia sufletului. Iar mancarea si bautura mai degraba supara si nesocoteste praznuirea celui ce mai inainte o va fi inceput.

Categoria: Tipicul cel mare al Sfantului Sava cel Sfintit

Cautare: