Dinastia macedoneana » Aspecte ale istoriei si spiritualitatii Bizantului

Dinastia macedoneana si apogeul Imperiului (867-1056)

Cele aproape doua secole de guvernare a imparatilor macedoneni au fost expresia superlativa a tot ceea ce a insemnat Bizantul pentru lumea orientalasi cea occidentala. Spre deosebire de epoca lui Justinian, cand opera a fost indeplinita de un singur imparat, acum asistam la realizari implinite de o succesiune de imparati, toti remarcabili prin diversitatea calitatilor lor. Intemeietorul dinastiei, Vasile I (867-886), se tragea dintr-o familie de armeni stabiliti in Macedonia, de unde si denumirea uzuala de dinastia macedoneana. Alti imparati ai acestei perioade au fost: Leon al VI-lea Filozoful (886-912), Alexandru (912-913), Constantin al VII-lea Porfirogenetul (913-959), Romanul I Lecapenul (920-944), Roman al II-lea (959-963), Nichifor II Focas (963-969), Ioan I Tzimiskes (969-976), Vasile al II-lea Bulgaroctonul (976-1025), Constantin al VIII-lea (1025-1028), Roman al III-lea Arghiros (1028-1034), Mihail al IV-lea (1034-1041), Mihail al V-lea (1041-1042) si Constantin al IX-lea Monomahul (1042-1055). Majoritatea acestor imparati au fost militari de cariera, singurele exceptii fiind Leon al VI-lea si Constantin al VII-lea.

In toate domeniile s-a putut observa un reviriment fata de perioada anterioara. Astfel, in urma succeselor inregistrate pe plan extern de catre basileii iconoclasti, viata economica din intregul bazin al Marii Mediteranene cunoaste o tot mai mare stabilitate si securitate. Industria si comertul, asupra carora autoritatea centrala exercita un monopol strict, au acum o pondere crescanda in anasamblul vietii economice a Statului bizantin. Pe plan social, are loc formarea clasei aristocratice in curs de feudalizare, consecinta directa a fenomenelor dizolvante din interiorul comunitatilor rurale. Constienti de pericol imparatii au promovat o serie de masuri in favoarea taranimii libere si a stratiotilor, insa fiscalitatea excesivasi reorientarea politicii externe au contribuit decisiv la ruina acestei paturi sociale. In administratie, vechiul regim al themelor a cunoscut un oarecare declin, determinat de mutatiile din societatea bizantina precum si de renuntarea puterii imperiale la politica defensiva.

Categoria: Aspecte ale istoriei si spiritualitatii Bizantului - Pr. Emanoil Babus

Cautare: