Domnul Hristos se descopera in Sfanta Scriptura si in noi insine

Unde trebuie să privim noi ca să vedem pe Domnul Hristos? În două locuri mai ales: în Sfânta Evanghelie, să citim Sfânta Evanghelie care ni-L descoperă pe Domnul Hristos şi care, de fapt, este într-un fel cer. Sfântul Ioan Gură de Aur spune că: „Citirea Scripturilor este deschiderea cerurilor.” Deci, cerul nostru cel pământesc este Sfânta Evanghelie! Acolo ni se descoperă Domnul Hristos, ni se arată Domnul Hristos, bineînţeles, dacă avem cuget curat.

Şi mai putem privi undeva, unde se descoperă Domnul Hristos oamenilor care citesc Sfânta Scriptură. Se descoperă în noi inşine, în inima noastră!

La Cuviosul Dorotei este o istorisire despre unul care, stând pe marginea drumului, l-au văzut trei care au trecut pe lângă el. Şi unul a zis: acesta este tâlhar şi vrea să pândească să fure. Altul a zis: acesta-i un desfrânat şi vrea să găsească ocazie de desfrânare. Şi altul a zis: uite! acesta şi la marginea drumului şi-a găsit loc de rugăciune. De fapt, noi nu ştim cum era acela pe care l-au văzut cei trei, dar ştim că fiecare şi-a proiectat aşezarea lui sufletească asupra lui. Cel care l-a văzut pe cel de la marginea drumului ca pe un om care se roagă, desigur, el însuşi era un rugător şi oriunde se găsea, înălţa rugăciune către Dumnezeu. Aşa se întâmplă cu noi toţi: fiecare proiectăm din noi, aşezarea sufletească.

(Arhimandritul Teofil Părăian, Veniţi de luaţi bucurie, Editura Teognost, Cluj-Napoca, 2001, pp. 172-173)

Categoria: Articole

Cautare: