Domnul se daruieste tuturor celor ce Il doresc

Cei ce educă prin orbire mai curând decât prin luminare – ce vei face cu ei, o, Doamne? Ei Îţi alungă copiii de la Tine şi-i împiedică să se apropie de Harul Tău, căci ei spun: „Domnul este un termen învechit folosit de bunicii tăi morţi. Este un străvechi talisman pe care-l purtau străbunii tăi, dar aceştia au dispărut. Noi te vom învăţa cum să ari pământul, cum să îngraşi trupul şi cum să sapi spre a afla aurul care străluceşte mai tare decât Domnul Cel mort”. Ce vei face tu cu aceşti distrugători de suflete ale copiilor Tăi, O, Doamne?

„Nu le voi face nimic, căci ei au făcut totul spre a-şi blestema propria lor sămânţă şi urmaşii. Cu adevărat, ei şi-au pregătit o judecată mai rea pentru ei înşişi şi pentru poporul lor decât fariseii şi saducheii. Fiindcă au avut exemplul acestora din urmă şi n-au învăţat din el. La bătrâneţe, ei vor auzi zăngănit de săbii în pragul lor şi vor muri de foame. Calpi şi descărnaţi, nu vor mai îndrăzni să-şi scoată capetele pe uşă, spre a-şi avertiza ucenicii. Cum să-i mai prevină, când numele Meu a fost alungat din inimile lor înrăite? Ce le-ai mai putea spune spre a-i preveni, întrucât şi-au pregătit ucenicii pentru pierzare cu propria lor prostie fără margini, prostie care-i însoţeşte pe toţi cei în tovărăşia cărora nu Mă aflu Eu?” Ce se va întâmpla cu ei, O, Doamne? Va fi mai rău pentru ei decât pentru babilonieni, când se închinau sângelui şi aurului, lucru pe care îl propovăduiau şi copiilor lor. […]

O, măreţule şi înfricoşătorule Doamne, toate căile Tale sunt har şi adevăr. Ce vei face Tu cu cei ce au fost orbiţi, înşelaţi, jefuiţi şi minţiţi?

„Aştept să văd cine va striga către Mine, iar Eu le voi răspunde.”

„Câtă vreme sunt strigăte pe pământ, va exista şi ecou în cer.”

„Eu sunt Cel Ce este Cel mai aproape de toţi cei de pe pământ. Eu Mă dăruiesc tuturor celor ce Mă doresc; Eu Mă retrag de la toţi cei ce nu Mă recunosc. Fără Mine, lumea este o grămadă de cenuşă. Iar fără Mine, oamenii sunt mai neputincioşi decât cenuşa”.

(Sfântul Ierarh Nicolae Velimirovici, Rugăciuni pe malul lacului, Editura Anestis, 2006, pp. 185-186)

Articolul apare online prin efortul editorilor site-ului doxologia.ro.

Categoria: Articole

Cautare: