DUHOVNICUL IOASAF APOSTOLIU :: Pateric romanesc

DUHOVNICUL IOASAF APOSTOLIU - Manastirea Neamt

(1764-1883)

Acest preacuvios parinte a fost unul din cei mai vestiti duhovnici ai Manastirii Neamt din secolul trecut.

Nascut in comuna Calinesti-Botosani din parinti foarte iubitori de Hristos, a intrat in nevointa calugareasca in anul 1785. In acea vreme, viata duhovniceasca in Manastirea Neamt, sub povatuirea marelui staret Paisie, ajunsese la culmea infloririi. Fiind incredintat unor parinti alesi, tanarul Ioan a invatat carte, a deprins randuiala bisericii si a gustat din dulceata rugaciunii si a nevointei duhovnicesti.

Dupa calugaria sa, marele staret Paisie a raposat (1794), iar tanarul monah a trecut prin toate ascultarile manastiresti, pana la inceputul secolului XIX. Apoi, parintii vazand asezarea si intelepciunea lui, l-au hirotonit preot si l-au facut duhovnic. Si era ieroschimonahul Ioasaf numarat in ceata celor 24 de duhovnici randuiti cu spovedania soborului si cu formarea noilor incepatori. Mai tarziu, mutandu-se din viata duhovnicii batrani, Cuviosul Ioasaf a devenit cel dintai duhovnic al Manastirii Neamt.

Despre acest parinte vrednic de lauda se spune in traditia manastirii ca era intru toate masurat si cu dreapta socoteala. Nici cu totul aspru, nici usor iertator; nici tinand mania asupra cuiva, nici prea bland cu fiecare; nici multe graind, nici in zadar vorbind. Ci vorbea putin, pe inteles si potrivit cu rana fiecaruia. Iar cuvintele sale parintesti, ca niste sageti duhovnicesti alinau durerea, potoleau ispita, izgoneau patima si raneau inima cu dragostea lui Hristos, caci era intarit de darul Duhului Sfant.

Duhovnicul Ioasaf ducea el insusi o viata ascetica de mare sihastru si rugator pentru oameni. Hrana lui era o data in zi, dupa asfintitul soarelui. Chilia lui era biserica de taina. Aici se ruga cu nestiute lacrimi si facea multe metanii in fiecare noapte. De la biserica era nelipsit, iar dupa slujba cerceta parintii bolnavi la bolnita si la chilii, sfatuia pe frati si mangaia cu dragoste pe credinciosi. Pe toti ii spovedea, ii asculta, ii binecuvanta si intelegea, prin darul lui Dumnezeu, asezarea fiecaruia. Pentru aceea era cautat si iubit de toti.

Timp de peste 70 de ani, Cuviosul Ioasaf a fost duhovnicul cel dintai al marii lavre. La el veneau staretii, episcopii, egumenii si schimonahii, calugarii, mirenii si toti sihastrii din tinutul Neamt. El a crescut si a calugarit in viata sa peste 500 de fii duhovnicesti, din care unii au ajuns pustnici, stareti si ierarhi alesi.

Dupa o astfel de nevointa, Cuviosul Ioasaf “duhovnicul” si-a dat sufletul in mainile lui Hristos la 4 mai, 1883, fiind plans de tot soborul manastirii.

Despre dansul scria unul din ucenicii sai, in Registrul cu cei inmormantati… in cimitirul Manastirii Neamt: “Ioasaf Apostoliu Duhovnicul, ieroschimonah, nascut la comuna Calinesti, 1764, ianuarie 1 (si) mort la 1883, mai 4; barbat sfant, ctitor, au trait 119 ani. Mos lui Vladica Narcis Cretulescu din Manastirea Neamt”.

Categoria: Pateric romanesc

Cautare: