Dumnezeu cuprinde totul in iubirea Sa

Când cineva îl iubeşte pe Dumnezeu, nu se cuvine să numească aceasta iubire contemplativă şi ideală. Dumnezeu premerge iubirii noastre şi cuprinde totul în iubirea Sa... Suntem înconjuraţi de ea. Dacă nu-i simţim razele care ne încălzesc, este datorită împietririi noastre în cele ale simţurilor. Dar este suficient ca sufletul să se elibereze cât de puţin din aceste legături şi să renunţe la orice pentru Dumnezeu, că Dumnezeu va intra în el... şi Se va împărtăşi cu el... şi sufletul se va trezi înviorat şi încălzit.

Din acest izvor decurge apoi şi binefacerea faţă de aproapele şi desăvârşirea de sine. Începutul acestora este pocăinţa: ea duce la nevoinţele purificatoare ale ascetismului. Pe măsura purificării, inima se întăreşte în iubirea de Dumnezeu. O inimă cu totul curată are iubire deplină de Dumnezeu. Mare păcat că filozofii noştri l-au transformat pe Dumnezeu într-o idee şi uită mereu că omul este o creatură căzută. El nu se mai poate restaura decât prin Domnul Iisus Hristos, prin Sfânta Biserică.

(Sfântul Teofan Zăvorâtul, Învăţături şi scrisori despre viaţa creştină, traducere de Elena Dulgheru şi Richard Sârbu, Editura Sofia, Bucureşti, p. 12)

Articolul apare online prin efortul editorilor site-ului doxologia.ro.

Categoria: Articole

Cautare: