Dumnezeul nostru este Dumnezeul Care spala picioarele omului

Cugetarea aceasta este un gând care îţi dă o cutremurare sufletească, atunci când te gândeşti că până la aşa măsură S-a făcut Dumnezeu om, încât nu doar că a primit condiţia umană, dar, în condiţia umană fiind, S-a coborât până acolo unde trebuia să Se coboare.

Până unde S-a coborât Fiul lui Dumnezeu când S-a făcut om? S-a coborât până acolo unde era omul. A fost omul în iad? Fiul lui Dumnezeu S-a coborât în iad. A fost omul păcătos? S-a numărat Fiul lui Dumnezeu cu păcătoşii. A fost omul întinat? Domnul Hristos l-a ajutat să nu mai fie întinat. A avut omul trebuinţă de un ajutor, de o pildă, de un exemplu? Domnul Hristos S-a făcut pe Sine exemplu şi a putut spune, după ce a spălat picioarele ucenicilor: „Voi Mă numiţi pe Mine Învăţătorul şi Domnul şi bine ziceţi, căci sunt. Deci, dacă Eu, Domnul şi Învăţătorul, v-am spălat vouă picioarele, şi voi sunteţi datori să vă spălaţi picioarele unii altora. Pildă v-am dat vouă, ca şi voi să faceţi aşa cum v-am făcut Eu vouă” (Ioan 13, 13-15).

N-ar fi fost de trebuinţă ca Domnul nostru Iisus Hristos să le spele picioarele ucenicilor, ci ei înşişi trebuiau să se spele, dar Hristos a vrut să facă aceasta ca să le dea un exemplu, ca şi ei să facă la fel, să fie şi ei cinstitori. Nu se pune problema spălării picioarelor, pentru că în părţile noastre nu există această uzanţă socială; acolo exista. Sfântul Apostol Pavel zice că femeia văduvă să fie primită între văduve numai dacă este bine cunoscută pentru faptele ei bune, adică „dacă şi-a crescut copiii şi dacă a spălat picioarele sfinţilor” (I Timotei 5, 10).

Din punct de vedere duhovnicesc, toţi trebuie să fim gata să ne spălăm picioarele unii altora, adică să ne curăţim. De obicei, noi avem o tendinţă de denigrare, de a scoate în evidenţă nişte neputinţe, nişte răutăţi, nişte insuficienţe, nefiind la măsurile Sfântului Macarie, despre care se spune în Pateric că „s-a făcut dumnezeu pământesc”. Este o expresie care te uluieşte! Ce s-a întâmplat cu Sfântul Macarie? S-a făcut dumnezeu pământesc!

(Arhimandrit Teofil Părăian, Din ospăţul credinţei, Editura Mitropoliei Olteniei, pp. 89-90)

Categoria: Articole

Cautare: