Epistola catre Galateni a Sfantului Apostol Pavel

EPISTOLA CATRE GALATENI A
SFANTULUI APOSTOL PAVEL

CAPITOLUL 1
Nestatornicia galatenilor. Viata lui Pavel inainte si dupa drumul facut la Damasc.

1. Pavel, apostol nu de la oameni, nici prin vreun om, ci prin Iisus Hristos si prin Dumnezeu-Tatal, Care L-a inviat pe El din morti.
2. Si toti fratii care sunt impreuna cu mine - Bisericilor Galatiei:
3. Har voua si pace de la Dumnezeu-Tatal si de la Domnul nostru Iisus Hristos,
4. Cel ce S-a dat pe Sine pentru pacatele noastre, ca sa ne scoata pe noi din acest veac rau de acum, dupa voia lui Dumnezeu si a Tatalui nostru,
5. Caruia fie slava in vecii vecilor. Amin!
6. Ma mir ca asa degraba treceti de la cel ce v-a chemat pe voi, prin harul lui Hristos, la alta Evanghelie,
7. Care nu este alta, decat ca sunt unii care va tulbura si voiesc sa schimbe Evanghelia lui Hristos.
8. Dar chiar daca noi sau un inger din cer v-ar vesti alta Evanghelie decat aceea pe care v-am vestit-o - sa fie anatema!
9. Precum v-am spus mai inainte, si acum va spun iarasi: Daca va propovaduieste cineva altceva decat ati primit - sa fie anatema!
10. Caci acum caut bunavointa oamenilor sau pe a lui Dumnezeu? Sau caut sa plac oamenilor? Daca as placea insa oamenilor, n-as fi rob al lui Hristos.
11. Dar va fac cunoscut, fratilor, ca Evanghelia cea binevestita de mine nu este dupa om;
12. Pentru ca nici eu n-am primit-o de la om, nici n-am invatat-o, ci prin descoperirea lui Iisus Hristos.
13. Caci ati auzit despre purtarea mea de altadata intru iudaism, ca prigoneam peste masura Biserica lui Dumnezeu si o pustiiam.
14. Si spoream in iudaism mai mult decat multi dintre cei care erau de varsta mea in neamul meu, fiind mult ravnitor al datinilor mele parintesti.
15. Dar cand a binevoit Dumnezeu Care m-a ales din pantecele mamei mele si m-a chemat prin harul Sau,
16. Sa descopere pe Fiul Sau intru mine, pentru ca sa-L binevestesc la neamuri, indata nu am primit sfat de la trup si de la sange,
17. Nici nu m-am suit la Ierusalim, la Apostolii cei dinainte de mine, ci m-am dus in Arabia si m-am intors iarasi la Damasc.
18. Apoi, dupa trei ani, m-am suit la Ierusalim, ca sa-l cunosc pe Chefa si am ramas la el cincisprezece zile.
19. Iar pe altul din apostoli n-am vazut decat numai pe Iacov, fratele Domnului.
20. Dar cele ce va scriu, iata (spun) inaintea lui Dumnezeu, ca nu va mint. Dupa aceea am venit in tinuturile Siriei si ale Ciliciei.
21. Si dupa fata eram necunoscut Bisericilor lui Hristos celor din Iudeea.
22. Ci numai auzisera ca cel ce ne prigonea pe noi, odinioara, acum binevesteste credinta pe care altadata o nimicea;
23. Si slaveau pe Dumnezeu in mine.

CAPITOLUL 2
Adunarea apostolilor in Ierusalim. Disputa lui Pavel cu Petru in Antiohia. Legea si credinta.

1. Apoi, dupa paisprezece ani, m-am suit iarasi la Ierusalim cu Barnaba, luand cu mine si pe Tit.
2. M-am suit, potrivit unei descoperiri, si le-am aratat Evanghelia pe care o propovaduiesc la neamuri, indeosebi celor mai de seama, ca nu cumva sa alerg sau sa fi alergat in zadar.
3. Dar nici Tit, care era cu mine si care era elin, n-a fost silit sa se taie imprejur,
4. Din cauza fratilor mincinosi, care venisera, furisandu-se, sa iscodeasca libertatea noastra, pe care o avem in Hristos Iisus, ca sa ne robeasca,
5. Carora nici macar un ceas nu ne-am plecat cu supunere, pentru ca adevarul Evangheliei sa ramana neclintit la voi.
6. Iar de cei ce sunt mai de seama - oricine ar fi fost ei candva, nu ma priveste; Dumnezeu nu cauta la fata omului, - cei mai de seama n-au adaugat nimic la Evanghelia mea,
7. Ci dimpotriva, vazand ca mie mi-a fost incredintata Evanghelia pentru cei netaiati imprejur, dupa cum lui Petru, Evanghelia pentru cei taiati imprejur,
8. Caci Cel ce a lucrat prin Petru in apostolia taierii imprejur a lucrat si prin mine la neamuri;
9. Si cunoscand harul ce mi-a fost dat mie, Iacov si Chefa si Ioan, cei socotiti a fi stalpi, mi-au dat mie si lui Barnaba dreapta spre unire cu ei, pentru ca noi sa binevestim la neamuri, iar ei la cei taiati imprejur,
10. Numai sa ne aducem aminte de saraci, ceea ce tocmai m-am si silit sa fac.
11. Iar cand Chefa a venit in Antiohia, pe fata i-am stat impotriva, caci era vrednic de infruntare.
12. Caci inainte de a veni unii de la Iacov, el manca cu cei dintre neamuri; dar cand au venit ei, se ferea si se osebea, temandu-se de cei din taierea imprejur.
13. Si, impreuna cu el, s-au fatarnicit si ceilalti iudei, incat si Barnaba a fost atras in fatarnicia lor.
14. Dar cand am vazut ca ei nu calca drept, dupa adevarul Evangheliei, am zis lui Chefa, inaintea tuturor: Daca tu, care esti iudeu, traiesti ca paganii si nu ca iudeii, de ce silesti pe pagani sa traiasca ca iudeii?
15. Noi suntem din fire iudei, iar nu pacatosi dintre neamuri.
16. Stiind insa ca omul nu se indrepteaza din faptele Legii, ci prin credinta in Hristos Iisus, am crezut si noi in Hristos Iisus, ca sa ne indrepta din credinta in Hristos, iar nu din faptele Legii, caci din faptele Legii, nimeni nu se va indrepta.
17. Daca insa, cautand sa ne indreptam in Hristos, ne-am aflat si noi insine pacatosi, este, oare, Hristos slujitor al pacatului? Nicidecum!
18. Caci daca zidesc iarasi ceea ce am daramat, ma arat pe mine insumi calcator (de porunca).
19. Caci, eu, prin Lege, am murit fata de Lege, ca sa traiesc lui Dumnezeu.
20. M-am rastignit impreuna cu Hristos; si nu eu mai traiesc, ci Hristos traieste in mine. Si viata de acum, in trup, o traiesc in credinta in Fiul lui Dumnezeu, Care m-a iubit si S-a dat pe Sine insusi pentru mine.
21. Nu lepad harul lui Dumnezeu; caci daca dreptatea vine prin Lege, atunci Hristos a murit in zadar.

CAPITOLUL 3
Credinta lui Avraam. Fiii lui Avraam. Fagaduinta lui Dumnezeu. Legea. Hristos. Legea duce la Hristos. Fiii credintei sunt fiii lui Avraam.

1. O, galateni fara de minte, cine v-a ademenit pe voi, sa nu va incredeti adevarului, - pe voi, in ochii carora a fost zugravit Iisus Hristos rastignit?
2. Numai aceasta voiesc sa aflu de la voi: Din faptele Legii primit-ati voi Duhul, sau din ascultarea credintei?
3. Atat de fara de minte sunteti? Dupa ce ati inceput in Duh, sfarsiti acum in trup?
4. Ati patimit atatea in zadar? - daca a fost in zadar, cu adevarat.
5. Deci Cel care va da voua Duhul si savarseste minuni la voi, le face, oare, din faptele Legii, sau din ascultarea credintei?
6. Precum si Avraam a crezut in Dumnezeu si i s-a socotit lui ca dreptate.
7. Sa stiti, deci, ca cei ce sunt din credinta, acestia sunt fii ai lui Avraam.
8. Iar Scriptura, vazand dinainte ca Dumnezeu indrepteaza neamurile din credinta, dinainte a binevestit lui Avraam: “Ca se vor binecuvanta in tine toate neamurile”.
9. Deci cei ce sunt din credinta se binecuvinteaza impreuna cu credinciosul Avraam.
10. Caci toti cati sunt din faptele Legii sub blestem sunt, ca scris este: “Blestemat este oricine nu staruie intru toate cele scrise in cartea Legii, ca sa le faca”.
11. Iar acum ca, prin Lege, nu se indrepteaza nimeni inaintea lui Dumnezeu este lucru lamurit, deoarece “dreptul din credinta va fi viu”.
12. Legea insa nu este din credinta, dar cel care va face acestea, va fi viu prin ele.
13. Hristos ne-a rascumparat din blestemul Legii, facandu-Se pentru noi blestem; pentru ca scris este: “Blestemat este tot cel spanzurat pe lemn”.
14. Ca, prin Hristos Iisus, sa vina la neamuri binecuvantarea lui Avraam, ca sa primim, prin credinta, fagaduinta Duhului.
15. Fratilor, ca un om graiesc; ca si testamentul intarit al unui om nimeni nu-l strica, sau ii mai adauga ceva.
16. Fagaduintele au fost rostite lui Avraam si urmasului sau. Nu zice: “si urmasilor”, - ca de mai multi, - ci ca de unul singur: “si Urmasului tau”, Care este Hristos.
17. Aceasta zic dar: Un testament intarit dinainte de Dumnezeu in Hristos nu desfiinteaza Legea, care a venit dupa patru sute treizeci de ani, ca sa desfiinteze fagaduinta.
18. Caci daca mostenirea este din Lege, nu mai este din fagaduinta, dar Dumnezeu i-a daruit lui Avraam mostenirea prin fagaduinta.
19. Deci ce este Legea? Ea a fost adaugata pentru calcarile de lege, pana cand era sa vina Urmasul, Caruia I s-a dat fagaduinta, si a fost randuita prin ingeri, in mana unui Mijlocitor.
20. Mijlocitorul insa nu este al unuia singur, iar Dumnezeu este unul.
21. Este deci Legea impotriva fagaduintelor lui Dumnezeu? Nicidecum! Caci daca s-ar fi dat Lege, care sa poata da viata, cu adevarat dreptatea ar veni din Lege.
22. Dar Scriptura a inchis toate sub pacat, pentru ca fagaduinta sa se dea din credinta in Iisus Hristos celor ce cred.
23. Iar inainte de venirea credintei, noi eram paziti sub Lege, fiind inchisi pentru credinta care avea sa se descopere.
24. Astfel ca Legea ne-a fost calauza spre Hristos, pentru ca sa ne indreptam din credinta.
25. Iar daca a venit credinta, nu mai suntem sub calauza.
26. Caci toti sunteti fii ai lui Dumnezeu prin credinta in Hristos Iisus.
27. Caci, cati in Hristos v-ati botezat, in Hristos v-ati imbracat.
28. Nu mai este iudeu, nici elin; nu mai este nici rob, nici liber; nu mai este parte barbateasca si parte femeiasca, pentru ca voi toti una sunteti in Hristos Iisus.
29. Iar daca voi sunteti ai lui Hristos, sunteti deci urmasii lui Avraam, mostenitori dupa fagaduinta.

CAPITOLUL 4
In Hristos suntem fiii lui Dumnezeu, deci liberi fata de Lege. Agar si Sara sunt icoana celor doua testamente.

1. Zic insa: Cata vreme mostenitorul este copil, nu se deosebeste cu nimic de rob, desi este stapan peste toate;
2. Ci este sub epitropi si iconomi, pana la vremea randuita de tatal sau.
3. Tot asa si noi, cand eram copii, eram robi intelesurilor celor slabe ale lumii;
4. Iar cand a venit plinirea vremii, Dumnezeu, a trimis pe Fiul Sau, nascut din femeie, nascut sub Lege,
5. Ca pe cei de sub Lege sa-i rascumpere, ca sa dobandim infierea.
6. Si pentru ca sunteti fii, a trimis Dumnezeu pe Duhul Fiului Sau in inimile noastre, care striga: Avva, Parinte!
7. Astfel dar, nu mai esti rob, ci fiu; iar de esti fiu, esti si mostenitor al lui Dumnezeu, prin Iisus Hristos.
8. Dar atunci necunoscand pe Dumnezeu, slujeati celor ce din fire nu sunt dumnezei;
9. Acum insa, dupa ce ati cunoscut pe Dumnezeu, sau mai degraba dupa ce ati fost cunoscuti de Dumnezeu, cum va intoarceti iarasi la intelesurile cele slabe si sarace, carora iarasi voiti sa le slujiti ca inainte?
10. Tineti zile si luni si timpuri si ani?
11. Ma tem de voi, sa nu ma fi ostenit la voi, in zadar.
12. Fiti, va rog, fratilor, precum sunt eu, ca si eu am fost precum sunteti voi. Nu mi-ati facut nici un rau;
13. Dar stiti ca din cauza unei slabiciuni a trupului, am binevestit voua mai intai,
14. Si voi nu ati dispretuit incercarea mea, ce era in trupul meu, nici nu v-ati scarbit, ci m-ati primit ca pe un inger al lui Dumnezeu, ca pe Hristos Iisus.
15. Unde este deci fericirea voastra? Caci va marturisesc ca, de ar fi fost cu putinta, v-ati fi scos ochii vostri si mi i-ati fi dat mie.
16. Am ajuns deci vrajmasul vostru spunandu-va adevarul?
17. Aceia va ravnesc, dar nu cu gand bun; ci vor sa va desparta (de mine), ca sa-i iubiti pe ei.
18. Dar e bine sa ravniti totdeauna binele, si nu numai atunci cand eu sunt de fata la voi.
19. O, copiii mei, pentru care sufar iarasi durerile nasterii, pana ce Hristos va lua chip in voi!
20. As vrea acum sa ma gasesc la voi si glasul sa mi-l schimb, caci nu stiu ce sa cred despre voi!
21. Spuneti-mi voi, care vreti sa fiti sub Lege, nu auziti Legea?
22. Caci scris este ca Avraam a avut doi fii: unul din femeia roaba si altul din femeia libera.
23. Dar cel din roaba s-a nascut dupa trup, iar cel din cea libera s-a nascut dupa fagaduinta.
24. Unele ca acestea au alta insemnare, caci acestea (femei) sunt doua testamente: Unul de la Muntele Sinai, in Arabia, si raspunde Ierusalimului de acum, care zace in robie cu copiii lui;
25. Iar cea libera este Ierusalimul cel de sus, care este mama noastra.
26. Caci scris este: “Veseleste-te, tu, cea stearpa, care nu nasti! Izbucneste de bucurie si striga, tu care nu ai durerile nasterii, caci multi sunt copiii celei parasite, mai multi decat ai celei care are barbat”.
27. Iar noi, fratilor, suntem dupa Isaac, fii ai fagaduintei.
28. Ci precum atunci cel ce se nascuse dupa trup prigonea pe cel ce se nascuse dupa Duh, tot asa si acum.
29. Dar ce zice Scriptura? “Izgoneste pe roaba si fiul ei, caci nu va mosteni fiul roabei, impreuna cu fiul celei libere”.
30. Deci, fratilor, nu suntem copii ai roabei, ci copii ai celei libere.

CAPITOLUL 5
Legea e desavarsita prin credinta, iubire si sfintenie. Libertatea cea dupa duh.

1. Stati deci tari in libertatea cu care Hristos ne-a facut liberi si nu va prindeti iarasi in jugul robiei.
2. Iata eu, Pavel, va spun voua: Ca de va veti taia imprejur, Hristos nu va va folosi la nimic.
3. Si marturisesc, iarasi, oricarui om ce se taie imprejur, ca el este dator sa implineasca toata Legea.
4. Cei ce voiti sa va indreptati prin Lege v-ati indepartat de Hristos, ati cazut din har;
5. Caci noi asteptam in Duh nadejdea dreptatii din credinta.
6. Caci in Hristos Iisus, nici taierea imprejur nu poate ceva, nici netaierea imprejur, ci credinta care este lucratoare prin iubire.
7. Voi alergati bine. Cine v-a oprit ca sa nu va supuneti adevarului?
8. Induplecarea aceasta nu este de la cel care va cheama.
9. Putin aluat dospeste toata framantatura.
10. Eu am incredere in voi, intru Domnul, ca nimic altceva nu veti cugeta; dar cel ce va tulbura pe voi isi va purta osanda, oricine ar fi el.
11. Dar eu, fratilor, daca propovaduiesc inca taierea imprejur, pentru ce mai sunt prigonit? Deci, sminteala crucii a incetat!
12. O, de s-ar taia de tot cei ce va razvratesc pe voi!
13. Caci voi, fratilor, ati fost chemati la libertate; numai sa nu folositi libertatea ca prilej de a sluji trupului, ci slujiti unul altuia prin iubire.
14. Caci toata Legea se cuprinde intr-un singur cuvant, in acesta: Iubeste pe aproapele tau ca pe tine insuti.
15. Iar daca va muscati unul pe altul si va mancati, vedeti sa nu va nimiciti voi intre voi.
16. Zic dar: In Duhul sa umblati si sa nu impliniti pofta trupului.
17. Caci trupul pofteste impotriva duhului, iar duhul impotriva trupului; caci acestea se impotrivesc unul altuia, ca sa nu faceti cele ce ati voi.
18. Iar de va purtati in Duhul nu sunteti sub Lege.
19. Iar faptele trupului sunt cunoscute, si ele sunt: adulter, desfranare, necuratie, destrabalare,
20. Inchinare la idoli, fermecatorie, vrajbe, certuri, zavistii, manii, galcevi, dezbinari, eresuri,
21. Pizmuiri, ucideri, betii, chefuri si cele asemenea acestora, pe care vi le spun dinainte, precum dinainte v-am si spus, ca cei ce fac unele ca acestea nu vor mosteni imparatia lui Dumnezeu.
22. Iar roada Duhului este dragostea, bucuria, pacea, indelunga-rabdarea, bunatatea, facerea de bine, credinta,
23. Blandetea, infranarea, curatia; impotriva unora ca acestea nu este lege.
24. Iar cei ce sunt ai lui Hristos Iisus si-au rastignit trupul impreuna cu patimile si cu poftele.
25. Daca traim in Duhul, in Duhul sa si umblam.
26. Sa nu fim iubitori de marire desarta, suparandu-ne unii pe altii si pizmuindu-ne unii pe altii.

CAPITOLUL 6
Trebuie sa mangaiem pe fratii rataciti. Lauda lui Pavel este crucea lui Hristos.

1. Fratilor, chiar de va cadea un om in vreo greseala, voi cei duhovnicesti indreptati-l, pe unul ca acesta cu duhul blandetii, luand seama la tine insuti, ca sa nu cazi si tu in ispita.
2. Purtati-va sarcinile unii altora si asa veti implini legea lui Hristos.
3. Caci de se socoteste cineva ca este ceva, desi nu este nimic, se inseala pe sine insusi.
4. Iar fapta lui insusi sa si-o cerceteze fiecare si atunci va avea lauda, dar numai fata de sine insusi si nu fata de altul.
5. Caci fiecare isi va purta sarcina sa.
6. Cel care primeste cuvantul invataturii sa faca parte invatatorului sau din toate bunurile.
7. Nu va amagiti: Dumnezeu nu Se lasa batjocorit; caci ce va semana omul, aceea va si secera.
8. Cel ce seamana in trupul sau insusi, din trup va secera stricaciune; iar cel ce seamana in Duhul, din Duh va secera viata vesnica.
9. Sa nu incetam de a face binele, caci vom secera la timpul sau, daca nu ne vom lenevi.
10. Deci, dar, pana cand avem vreme, sa facem binele catre toti, dar mai ales catre cei de o credinta cu noi.
11. Vedeti cu ce fel de litere v-am scris eu, cu mana mea.
12. Cati vor sa placa in trup, aceia va silesc sa va taiati imprejur, numai ca sa nu fie prigoniti pentru crucea lui Hristos.
13. Caci nici ei singuri, cei ce se taie imprejur, nu pazesc Legea, ci voiesc sa va taiati voi imprejur, ca sa se laude ei in trupul vostru.
14. Iar mie, sa nu-mi fie a ma lauda, decat numai in crucea Domnului nostru Iisus Hristos, prin care lumea este rastignita pentru mine, si eu pentru lume!
15. Ca in Hristos Iisus nici taierea imprejur nu este ceva, nici netaierea imprejur, ci faptura cea noua.
16. Si cati vor umbla dupa dreptarul acesta, - pace si mila asupra lor si asupra Israelului lui Dumnezeu!
17. De acum inainte, nimeni sa nu-mi mai faca suparare, caci eu port in trupul meu, semnele Domnului Iisus.
18. Harul Domnului nostru Iisus Hristos sa fie cu duhul vostru, fratilor! Amin.

Categoria: Noul testament

Cautare: