„Fericiti cei blanzi, ca aceia vor mosteni pamantul”

La ce se referă următoarea fericire, care spune: „Fericiţi cei blânzi, că aceia vor moşteni pământul” (Mt. 5, 5)? Oare nu am căzut noi cu totul, suflete blestemat, de la această fericire, supărându-ne ca fiarele sălbatice pe cei care au greşit cu ceva împotriva noastră şi ridicându-ne asupra lor cu mânie mare, silindu-ne prin toate mijloacele să răzbunăm jignirea pricinuită de ei? Blând este şi se socoteşte, suflete, acela care cu smerită înţelepciune, fără tulburare, rabdă cu tărie şi necazurile şi ponegririle şi înjosirile şi jefuirea averilor, de asemenea şi loviturile şi rănile, imitându-l pe Domnul şi Mântuitorul său. Iar cine gândeşte împotriva acestui lucru şi ridică mâna să îl bată pe cel care l-a bătut pe el şi încurajează limba la jigniri şi ponegriri şi este gata să intre în proces cu rivalul său, un asemenea om nu a intrat deloc pe pragul vieţii evanghelice şi apostolice şi în zadar se înfrumuseţează cu veşmântul monahal exterior atât timp cât este atras tot de omul vechi cu toate patimile lui.

Căderea noastră de la următoarele două fericiri, dintre care una îi fericeşte pe cei înfometaţi şi însetaţi de dreptate iar cealaltă pe cei milostivi, cum să o exprim? Mai bine zis: ce plâns şi ce bocete sunt potrivite pentru ea? Nu e vrednic de plâns şi de lacrimi ceea ce noi, împotriva oricărei dreptăţi şi oricărei reguli monahale, îndrăznim să facem fraţilor noştri, săracilor, necăjiţilor, văduvelor şi orfanilor? Nu numai că îi asuprim văzând cum mor de foame şi frig şi din cauza cumplitei sărăcii în cele necesare vieţii dar nici măcar nu îi apărăm împotriva celor puternici şi nelegiuiţi care îi necăjesc şi nici nu îi ocrotim când aceştia le iau averile. Printre altele, noi avem o poruncă severă, care spune din partea Judecătorului drept şi înfricoşător: „Dumnezeu a stat întru adunarea dumnezeilor şi în mijloc pe dumnezei va judeca. Până când judecaţi nedreptate şi feţele păcătoşilor le luaţi înainte? Judecaţi sărmanului şi săracului; pe cel smerit şi ce sărac îndreptaţi. Scoateţi pe cel sărac şi pe cel mişel, din mâna păcătosului, izbăviţi-l pe dânsul.” (Ps. 81, l-4).

(Sfântul Maxim Grecul, Viața și cuvinte de folos, Editura Bunavestire, Galați, 2002, p. 147)

Sursa: Articolul apare online prin efortul editorilor site-ului doxologia.ro.

Categoria: Articole

Cautare: