Hristos cel Inviat transforma euharistic miezul noptii in Liturghie

Trupul lui Hristos cel înviat din morţi este atotputernic, lucrător de nemurire pentru întreaga umanitate, străbate spaţiul şi timpul, pătrunde prin uşile încuiate ale materiei şi se înalţă la cerurile slavei lui Dumnezeu. Se frânge pe masa de la Emaus şi se face nevăzut, se lasă pipăit de Toma, străpunge cerurile în uimirea Heruvimilor, se odihneşte în Potir spre viaţă veşnică, atinge umanitatea fiind de neatins, este infinitezimal, subatomic Cel ce are cerul ca tron, iar pământul este aşternutul picioarelor Lui, e prezent întreg în fiecare picătură de Euharistie şi în toate Liturghiile istoriei, prezidează soborul liturgic al raiului, şterge toată lacrima de pe toată faţa, acoperă fiecare mugur de floare de vântul rece de la miazănoapte. Trece prin piatra mormântului şi o face altar al iubirii, străluminează toate marginile lumii şi orbeşte pe străjeri, pătrunde în toate casele fiind în cer, luminează arzând fără a mistui şi cuprinde incadescent materia de plasma iubirii Duhului Sfânt.

Străpunge întunericul cu mâinile străpunse de piroane, înfinge suliţa în inima morţii Cel însuliţat, atârnă pământul de cer Cel spânzurat pe Lemn, „Cel ce a spânzurat pământul pe ape”, leagă istoria de veşnicie Cel legat de Cruce, răneşte de moarte iadul Cel rănit de spinii urii şi al celorlalte păcate, care sunt uciderea sinelui, a celuilalt şi a lui Dumnezeu în inima omului. Hristos transformă euharistic miezul nopţii în Liturghie, natura întunecată în miezonoptică a luminii şi slavei lui Dumnezeu, frigul nopţii în păşune răcoroasă a raiului. Consumă inimile fără a le transforma în cenuşă, ci în lumină, arde dăruind veşnicia.

(Pr. Dr. Ioan Valentin Istrati, Lumina răstignită – Cuvinte pentru cei ce plâng, Editura Pars pro toto, Iaşi, 2014, pp. 40-41)

Categoria: Articole

Cautare: