Iertarea se dobandeste numai de cei care arata cainta sincera, dorinta de a se indrepta si ura fata de pacatul savarsit

Domnul nostru Iisus Hristos a spus ucenicilor Săi, că pot fi iertaţi cei plecaţi, dar numai prin mijlocirea celor vii, cărora le-a zis: „Cereţi şi vi se va da vouă" (Luca 11,9). „Oricine va zice cuvânt împo­triva Fiului Omului se va ierta lui, iar cine va greşi împotriva Duhului Sfânt, nu se va ierta lui nici în veacul de acum, nici în cel ce va să fie" (Matei 12,32; Marcu 3,28-29). Prin urmare păcatele care nu sunt o hulă împotriva Duhului Sfânt pot fi iertate în viaţa viitoare. Păcatele capitale, pentru care nu este iertare nici în lumea acesta, nici în cealaltă sunt:

- lipsa desăvârşită de evlavie,

- nepocăinţa, învârtoşarea inimii,

- răzvrătirea împotriva adevărului lui Dumnezeu,

- împotrivirea cu îndărătnicie la harul lui Dumnezeu unită cu ura a tot ce-i sfânt şi plăcut lui Dumnezeu (Evrei 10,26,29). Acestea sunt păcatele ce nu vor fi iertate nici în lumea aceasta nici în cealaltă, pentru că iertarea păcatelor nu se poate face decât prin pocăinţă.

Iisus Hristos zice că nu i se va ierta celui ce huleşte, dar cel care s-a căit de aceasta poate căpăta iertarea.

Iertarea se dobândeşte numai de cei care arată căinţă sinceră, dorinţa de a se îndrepta şi ură faţă de păcatul săvârşit. Prin urmare, nu există păcat care să fie de moarte sau mai uşor şi care să nu fie iertat, dacă a fost descoperit la mărturisire: „Luați Duh Sfânt, cărora veţi ierta păcatele vor fi iertate, iar cărora le veţi ţine vor fi ţinute" (Ioan 20, 22-23).

Păcatul iertat pe pământ scapă pe cel ce se pocăieşte de chinurile veşnice; împlinirea canonului dat de către duhovnic vindecă în cel ce a greşit înclinaţia către păcat. Dacă după mărturisire, epitimia dată de preot n-a fost săvârşită şi l-a prins pe om moartea, Biserica mijloceşte şi rugăciunile celor vii pot fi de un mare ajutor pentru un aseme­nea suflet. Păcatele împotriva Sfântului Duh nu se vor ierta doar dacă starea sufletului, indiferent de cauză, se aseamănă cu cea a diavolilor. Acest păcat nu se va ierta, fiindcă sufletul păcătosului n-are nici conştiinţa păcatului, nici pocăinţă.

(Părintele Mitrofan, Viața repausaților noștri și viața noastră după moarte, Editura Credința strămoșească, Petru Vodă–Neamț, 2010, pp. 142-143)

Categoria: Articole

Cautare:

Iertarea se dobandeste numai de cei care arata cainta sincera, dorinta de a se indrepta si ura fata de pacatul savarsit

Vizualizari: 710

Id: 12815

Imagine:

Share: