IEZECHIEL
CAPITOLUL 1
Vedeniile proorocului Iezechiel.
1. In anul al treizecilea, in ziua a cincea a lunii a patra, cand ma aflam intre robi, la raul Chebar, mi s-au deschis cerurile si am vazut niste vedenii dumnezeiesti.
2. In ziua a cincea a lunii a patra, in anul al cincilea ai robirii regelui Ioiachim,
3. A fost cuvantul Domnului catre mine, preotul Iezechiel, fiul lui Buzi, preotul, la raul Chebar, in tara Caldeilor. Acolo a fost peste mine mana Domnului.
4. Eu priveam si iata venea dinspre miazanoapte un vant vijelios, un nor mare si un val de foc, care raspandea in toate partile raze stralucitoare; iar in mijlocul focului stralucea ca un metal in vapaie.
5. Si in mijloc am vazut ceva ca patru fiare, a caror infatisare semana cu chipul omenesc.
6. Fiecare din ele avea patru fete si fiecare din ele avea patru aripi.
7. Picioarele lor erau drepte, iar copitele picioarelor lor erau cum sunt copitele picioarelor de vitel si scanteiau ca arama stralucitoare, iar aripile lor erau sprintene.
8. De cele patru parti ele aveau sub aripi maini de om si toate patru isi aveau fetele lor si aripile lor.
9. Aripile lor se atingeau una de alta, si cand mergeau, fiarele nu se intorceau, ci fiecare mergea drept inainte.
10. Fetele lor? - Toate patru aveau cate o fata de om inainte, toate patru aveau cate o fata de leu la dreapta, toate patru aveau cate o fata de bou la stanga si toate patru mai aveau si cate o fata de vultur in spate.
11. Fetele lor si aripile lor erau despartite in partea de sus, si, la fiecare, doua din aripi erau intinse, iar doua le acopereau trupul.
12. Fiecare fiara mergea drept inainte si mergea incotro ii dadea duhul sa mearga si in mersul sau nu se intorcea.
13. Infatisarea acestor fiare se asemana cu infatisarea carbunilor aprinsi, cu infatisarea unor faclii aprinse; printre fiare curgea foc, iar din foc tasneau raze si fulgere.
14. Fiarele alergau inainte si inapoi iute ca fulgerul.
15. Cand ma uitam eu la fiare, iata am vazut jos, langa aceste fiare, cate o roata la fiecare din cele patru fete ale lor.
16. Aceste roti, dupa infatisarea lor, parca erau de crisolit, iar dupa faptura toate aveau aceeasi infatisare. Si dupa alcatuirea si dupa faptura lor ele parca erau varate una in alta.
17. Ele inaintau in toate cele patru parti, si in timpul mersului nu se intorceau.
18. Obezile lor formau un cerc larg si de o inaltime infricosatoare si aceste obezi la toate patru erau pline de ochi de jur imprejur.
19. Cand mergeau fiarele, mergeau si rotile de langa ele, si cand se ridicau fiarele de la pamant, se ridicau si rotile.
20. Ele mergeau incotro le da duhul sa mearga si rotile se ridicau impreuna, caci duh de viata era si in roti.
21. Cand mergeau acelea, mergeau si acestea, si cand acelea se opreau, se opreau si acestea; iar cand acelea se ridicau de la pamant, atunci impreuna cu ele se ridicau si rotile, pentru ca duh de viata era si in roti.
22. Deasupra capetelor fiarelor se vedea un fel de bolta, intinsa sus, deasupra capetelor lor, care semana cu cristalul cel mai curat;
23. Iar sub bolta aceasta erau intinse aripile fiarelor una spre alta, si fiecare fiara mai avea cate doua aripi, care le acopereau trupurile;
24. Cand mergeau fiarele, auzeam falfaitul aripilor lor, ca un vuiet de ape mari, ca glasul Celui Atotputernic zgomot strasnic, ca zgomotul dintr-un lagar ostasesc; iar cand ele se opreau, isi lasau aripile in jos.
25. Dupa ce fiarele se opreau si isi lasau aripile in jos, zgomotul se auzea inca sub bolta ce se intindea deasupra capetelor lor.
26. Pe bolta de deasupra capetelor fiarelor era ceva care semana cu un tron si la infatisare era ca piatra de safir; iar sus pe acest tron era ca un chip de om.
27. Si am mai vazut ceva, ca un metal inrosit in foc, ca niste foc, sub care se afla acel chip de om si care lumina imprejur; de la coapsele acelui chip de om in sus si de la coapsele chipului aceluia in jos se vedea un fel de foc, un fel de lumina stralucitoare care-l impresura de jur imprejur.
28. Cum este curcubeul ce se afla pe cer la vreme de ploaie, asa era infatisarea acelei lumini stralucitoare care-l inconjura. Astfel era chipul slavei Domnului. Si cand am vazut eu aceasta, am cazut cu fata la pamant.
CAPITOLUL 2
Vedenia cartii.
1. Atunci am auzit glasul Unuia care mi-a zis: “Fiul omului, scoala in picioare, ca am sa-ti vorbesc!”
2. Si cum mi-a zis Acela vorbele acestea, a intrat Duhul in mine si m-a ridicat in picioare, si am ascultat pe Cel ce-mi vorbea.
3. Acela mi-a zis: “Fiul omului, am sa te trimit la fiii lui Israel, la acesti oameni neascultatori, care s-au razvratit impotriva Mea; ei, ca si parintii lor, pacatuiesc inaintea Mea pana in ziua de astazi.
4. Acesti fii sunt nerusinati si cu inima impietrita; la ei te trimit Eu, ca sa le zici: Asa graieste Domnul!
5. Ori te-or asculta, ori nu te-or asculta - caci sunt un neam indaratnic - sa stie insa ca este intre ei un prooroc.
6. Dar tu, fiul omului, sa nu te temi de ei si de cuvintele lor sa nu te sperii, desi ei vor fi pentru tine spini si ciulini, si ai sa traiesti intre ei, ca intre scorpii; sa nu te temi de cuvintele lor si de fata lor sa nu te sperii, desi sunt un neam indaratnic,
7. Ci sa le spui cuvintele Mele, ori te-or asculta, ori nu te-or asculta, caci sunt un neam de razvratiti.
8. Tu insa, fiul omului, asculta ce voiesc sa-ii spun! Nu fi indaratnic, ca acest neam de razvratiti! Deschide-ii gura si mananca ceea ce am sa-ti dau!”
9. Si privind eu, am vazut o mana intinsa spre mine si in ea o hartie stransa sul;
10. Si a desfasurat-o inaintea mea, si am vazut ca era scrisa si pe o parte si pe alta: plangere, tanguire si jale era scris in ea.
CAPITOLUL 3
Vedenia proorocului.
l. Apoi mi-a zis: “Fiul omului, mananca ceea ce ai dinainte, mananca aceasta hartie si mergi de graieste casei lui Israel!”
2. Atunci eu mi-am deschis gura si Acela mi-a dat sa mananc cartea aceea,
3. Si mi-a zis: “Fiul omului, hraneste-ti pantecele si-ti satura launtrul tau cu aceasta carte pe care ti-o dau Eu!” Si eu am mancat-o si era in gura mea dulce ca mierea.
4. Apoi Acela mi-a zis: “Fiul omului, scoala si mergi la casa lui Israel si le spune cuvintele Mele;
5. Caci nu esti trimis la un popor cu grai necunoscut si cu limba neinteleasa, ci catre casa lui Israel;
6. Nici la mai multe popoare cu grai necunoscut si cu limba neinteleasa, ale caror cuvinte nu le-ai pricepe. Si chiar la unele ca acestea de te-as trimite, ele tot te-ar asculta;
7. Casa lui Israel insa nu va vrea sa te asculte, pentru ca nu vrea sa Ma asculte pe Mine, ca toata casa lui Israel are fruntea incruntata si inima impietrita.
8. Pentru aceasta voi impietri chipul tau ca si chipurile lor si fruntea ta intocmai ca fruntile lor;
9. Voi face fruntea ta ca diamantul, mai tare decat stanca. Sa nu te temi de ei si de fata lor sa nu te sperii, caci ei sunt un neam de razvratiti.
10. Fiul omului - imi zice iar Acela, - primeste in inima ta si asculta cu urechile tale toate cuvintele ce am sa-ti vorbesc.
11. Scoala si mergi la cei dusi in robie, la fiii poporului tau si, ori te-or asculta, ori nu te-or asculta, tu graieste-le si le spune: Asa zice Domnul Dumnezeu”.
12. Atunci m-a ridicat Duhul si am auzit la spatele meu un glas mare ca de tunet care zicea: “Binecuvantata fie slava Domnului in locul unde salasluieste El!”
13. Si am mai auzit zgomotul fiarelor care bateau din aripi si huruitul rotilor de langa ele si bubuit puternic de tunet.
14. Si Duhul m-a luat si m-a dus. Si am mers eu amarat si cu sufletul intristat, dar mana Domnului lucra puternic asupra mea.
15. Apoi am sosit in Tel-Aviv, la robii care locuiau aproape de raul Chebar, si m-am oprit acolo unde traiau ei si am stat intre ei sapte zile in uimire.
16. Iar dupa ce s-au implinit cele sapte zile, a fost catre mine cuvantul Domnului si mi-a zis:
17. “Fiul omului! Iata, te-am pus strajer casei lui Israel; vei asculta deci cuvantul ce-Mi va iesi din gura si-l vei vesti ca din partea Mea.
18. De voi zice celui rau: Vei muri! si tu nu-l vei instiinta, nici nu-i vei grai, pentru a abate pe cel rau de la calea lui cea rea, ca sa traiasca, cel rau va pieri in nelegiuirea sa si Eu voi cere sangele lui din mana ta.
19. Iar daca tu vei instiinta pe cel rau si el nu se va intoarce de la rautatea lui si de la calea sa cea rea, acela va pieri de pacatul sau, iar tu iti vei mantui sufletul tau.
20. De asemenea, cand cel drept se va abate de la dreptatea sa si va savarsi raul cand voi pune inaintea lui o cursa si va muri, daca tu nu l-ai instiintat, acela va muri pentru pacatul sau, iar faptele lui de dreptate, pe care le-a facut el, nu i se vor pomeni, si Eu voi cere sangele lui din mainile tale.
21. Iar daca tu vei instiinta pe cel drept sa nu pacatuiasca si el nu va pacatui, atunci va fi si el viu, pentru ca a fost instiintat si iti vei mantui si tu sufletul tau”.
22. Apoi a fost iarasi acolo mana Domnului peste mine si mi-a zis Domnul: “Scoala-te si iesi la camp, ca am sa-ti vorbesc acolo”.
23. Atunci m-am sculat, am iesit la camp, si iata mi s-a aratat acolo slava Domnului, pe care o vazusem la raul Chebar, si am cazut cu fata la pamant.
24. Dar a intrat in mine Duhul si m-a ridicat in picioare, iar Domnul mi-a grait si mi-a zis: “Mergi si te inchide in casa ta!
25. Fiul omului, iata se vor pune asupra ta franghii cu care vei fi legat, ca sa nu mai iesi in mijlocul lor.
26. Si limba ta o voi lipi de cerul gurii tale, ca sa fii mut si sa nu-i mai poti mustra, ca acestia sunt un neam razvratit.
27. Dar cand iti voi grai, voi deschide gura ta si tu le vei zice: Asa graieste Domnul Dumnezeu! Cine va vrea sa asculte, sa asculte, si cine nu va vrea sa asculte, sa nu asculte, caci sunt un neam indaratnic”.
CAPITOLUL 4
Prevestirea foametei in cetatea Ierusalimului.
1. “Si tu, fiul omului, ia-ti o caramida si pune-o inaintea ta si sapa pe ea o cetate, Ierusalimul.
2. Apoi randuieste impresurare impotriva ei, ridica intarituri si val si randuieste tabara impotriva ei; de jur imprejurul ei asaza berbeci de spart zidul.
3. Apoi ia o tabla de fier si o pune ca un zid de fier intre tine si cetate si intoarce-ti fata spre ea, ca si cum ea ar fi impresurata, iar tu cel care o impresori. Aceasta va fi un semn pentru casa lui Israel.
4. Dupa aceea sa te culci pe partea stanga, punand pe ea nelegiuirile casei lui Israel, si vei purta nelegiuirile ei atatea zile, cat vei sta culcat pe partea stanga;
5. Ca Eu am sa-ti numar atatea zile cati ani au tinut nelegiuirile ei, adica ai sa porti tu nelegiuirile casei lui Israel trei sute nouazeci de zile.
6. Iar dupa ce vei implini aceste zile, sa te culci pe partea dreapta si vei purta nelegiuirile casei lui Iuda timp de patruzeci de zile, cate o zi de fiecare an ce ti-am hotarat Eu.
7. Sa-ti indrepti fata ta si mana ta cea dreapta dezgolita spre Ierusalimul impresurat si sa proorocesti impotriva lui.
8. Si iata, Eu voi pune pe tine legaturi, ca sa nu te poti intoarce de pe o parte pe alta, pana nu vei implini zilele impresurarii tale.
9. Ia-ti grau si orz, bob si linte, mei si orzoaica, toarna-le intr-un vas si-ti fa din ele atatea paini, cate zile ai sa sezi culcat pe partea stanga; ca trei sute nouazeci de zile ai sa mananci din ele.
10. Hrana ta, cu care te vei hrani, sa o mananci cu masura, cate douazeci de sicli pe zi, dar s-o mananci din timp in timp.
11. Si apa sa o bei cu masura, cate a sasea parte de hin pe zi si tot din timp in timp.
12. Painile le vei gati ca turtele de orz si le vei coace inaintea ochilor lor cu necuratenie de om”.
13. Apoi Domnul a mai zis: “Asa isi vor manca fiii lui Israel painea lor, necurata, printre popoarele la care ii voi izgoni”.
14. Atunci am zis: “O, Doamne Dumnezeule, sufletul meu niciodata nu s-a intinat; din tineretile mele si pana acum niciodata n-am mancat dintr-un animal mort sau sfasiat si carne necurata n-a intrat in gura mea”.
15. Iar El mi-a raspuns: “Iata, Eu iti dau, in loc de necuratenie de om, baliga de bou si pe ea vei gati painea ta”.
16. Apoi mi-a zis: “Fiul omului, iata voi trimite foamete in Ierusalim si oamenii vor manca painea cu masura si cu intristare si tot cu masura si amaraciune vor bea si apa,
17. Caci va fi la ei lipsa de paine si de apa; se vor uita cu groaza unul la altul si vor pieri pentru nelegiuirile lor”.
CAPITOLUL 5
Pedeapsa poporului.
1. “Iar tu, fiul omului, ia-ti un cutit taios, ia-ti un brici de barbierit si-l trece pe capul tau si pe barba ta; apoi ia o cumpana cu talgere si imparte parul in trei parti:
2. O treime sa o arzi cu foc in mijlocul cetatii, dupa ce se vor implini zilele impresurarii; o alta treime s-o iei si s-o toci cu cutitul in imprejurimile cetatii; iar cealalta treime s-o spulberi in vant, si eu voi trage sabia in urma lor.
3. Sa opresti insa din parul acela putine fire si sa le legi in poala hainei tale.
4. Apoi sa iei cateva fire, sa le arunci in foc si sa le arzi. Din acestea va izbucni foc impotriva intregii case a lui Israel.
5. Apoi vei zice catre casa lui Israel: Asa graieste Domnul Dumnezeu: Acesta este Ierusalimul, pe care Eu l-am pus in mijlocul neamurilor si al tarilor dimprejur.
6. Dar el s-a razvratit impotriva hotararilor Mele mai mult decat neamurile si impotriva legilor Mele mai mult decat tarile care il inconjoara, caci el a lepadat legile Mele si poruncile Mele nu le-a urmat.
7. De aceea asa zice Domnul Dumnezeu: Pentru ca tu ai inmultit nelegiuirile mai mult decat neamurile dimprejurul tau si poruncile Mele nu le urmezi, nici nu implinesti legile Mele, ba nici dupa legile neamurilor celor dimprejurul tau nu te porti,
8. De aceea asa zice Domnul Dumnezeu: Iata, Eu vin impotriva ta si in mijlocul tau voi rosti osanda ta, in fala neamurilor.
9. Pentru toate spurcaciunile tale iti voi face ceea ce niciodata n-am facut pana acum si nici nu voi mai face niciodata.
10. De aceea parintii isi vor manca pe copii in mijlocul tau si copiii isi vor manca parintii lor; voi aduce asupra ta osanda si toate ramasitele tale le voi spulbera in toate vanturile,
11. Pentru ca tu ai spurcat locasul Meu cel sfant cu toti idolii tai si cu toate ticalosiile tale, de aceea zice Domnul Dumnezeu: Precum este adevarat ca Eu sunt viu, tot asa este de adevarat ca te voi micsora, ochiul Meu nu te va cruta si nici nu te va milui.
12. O treime din locuitorii tai vor muri de ciuma si vor pieri de foame in mijlocul tau; o treime din ei vor cadea de sabie in imprejurimile tale; si cealalta treime o voi imprastia in toate vanturile si voi trage sabia in urma lor.
13. Asa-Mi voi implini mania, Imi voi potoli urgia Mea cu ei si Ma voi razbuna; si cand se va savarsi urgia Mea asupra lor, vor cunoaste ca Eu, Domnul, am grait in ravna Mea.
14. Pustietate te voi face si de ocara intre popoarele cele dimprejurul tau si in fata tuturor trecatorilor.
15. Vei fi de ras si de batjocura, de pilda si de groaza la popoarele cele dimprejurul tau, cand voi savarsi asupra ta judecatile Mele cu manie, cu urgie si cu pedepse aspre: Eu, Domnul, am zis aceasta.
16. Cand voi slobozi impotriva voastra sagetile cele ucigatoare ale foametei, care vor semana moartea, cand le voi slobozi spre pieirea voastra si voi intari foametea intre voi si voi zdrobi tot paiul de grau,
17. Eu voi trimite impotriva voastra foametea si fiare rele care te vor lipsi de copii; ciuma si sange vor trece peste tine si sabie voi aduce impotriva ta: Eu, Domnul, graiesc acestea”.
CAPITOLUL 6
Proorocie impotriva lui Iuda.
1. Fost-a catre mine cuvantul Domnului si mi-a zis:
2. “Fiul omului, intoarce-ti fata ta spre muntii lui Israel, prooroceste impotriva lor si zi:
3. Munti ai lui Israel, ascultati cuvantul Domnului Dumnezeu! Asa graieste Domnul Dumnezeu muntilor si dealurilor, sesurilor si vailor: Iata, Eu voi aduce asupra voastra sabie si voi darama inaltimile voastre;
4. Altarele voastre vor fi stricate, idolii ridicati de voi in cinstea soarelui vor fi sfaramati si pe oamenii vostri ii voi face sa cada morti inaintea idolilor vostri;
5. Trupurile fiilor lui Israel le voi pune inaintea idolilor lor si oasele lor le voi risipi imprejurul altarelor lor.
6. In toate asezarile voastre cele locuite, cetatile vor fi nimicite si locurile inalte ale voastre pustiite, altarele voastre vor fi stricate si pustiite, idolii vostri vor fi sfaramati si nimiciti, stalpii vostri inchinati soarelui vor fi sfaramati si lucrarile voastre vor fi ruinate.
7. Cei ucisi vor cadea intre voi si veti cunoaste ca Eu sunt Domnul.
8. Dar Eu voi lasa o ramasita din voi, care va scapa de sabie printre celelalte neamuri, cand veti fi risipiti prin tari.
9. Aceia din voi, care vor scapa, isi vor aduce aminte de Mine printre neamurile unde vor fi dusi in robie, pentru ca voi umili inima lor cea desfranata, care s-a abatut de la Mine, si ochii lor, care s-au desfranat cu idolii, se vor scarbi de ei insisi, din pricina acelor rele pe care le-au facut si a tuturor ticalosiilor lor;
10. Si vor cunoaste ca Eu sunt Domnul si ca nu in zadar i-am amenintat ca le voi trimite toate aceste rele”.
11. Asa graieste Domnul Dumnezeu: “Loveste palma de palma, bate cu piciorul si zi: Vai de casa lui Israel, ca are sa cada de sabie, de foamete si de ciuma, pentru toate nelegiuirile sale!
12. Cel ce va fi departe va muri de ciuma; cel ce va fi aproape va muri de sabie, iar cel ce va scapa de acestea si va ramane va muri de foame. Asa-Mi voi potoli mania Mea impotriva lor.
13. Cand ucisii vor zacea printre idolii lor si imprejurul altarelor lor, pe tot locul inalt si pe toate varfurile de munte, sub tot pomul verde, sub tot stejarul umbros si in tot locul, unde aduceau tamaie mirositoare tuturor idolilor lor, veti cunoaste ca Eu sunt Domnul.
14. Si-Mi voi intinde mana asupra lor si voi face tara peste tot unde locuiesc ei mai pustie si mai desarta decat pustiul Diblat, si vor cunoaste ca Eu sunt Domnul”.
CAPITOLUL 7
Urmarea proorociei.
1. Fost-a catre mine cuvantul Domnului si mi-a zis:
2. “Si tu, fiul omului, spune: Asa graieste Domnul Dumnezeul tarii lui Israel: Vine, vine sfarsitul asupra celor patru laturi ale pamantului.
3. Iata iti vine sfarsitul! Trimite-voi impotriva ta mania Mea si te voi judeca dupa caile tale si dupa toate ticalosiile tale te voi pedepsi.
4. Ochiul Meu nu te va cruta, nici nu te va milui, ci-ti voi rasplati dupa caile tale, ticalosiile tale vor fi peste tine si vei cunoaste ca Eu sunt Domnul”.
5. Asa graieste Domnul Dumnezeu: “Iata vine nenorocire peste nenorocire:
6. Sfarsitul! A venit sfarsitul! E langa tine! Iata-l a sosit!
7. A sosit nenorocire asupra ta, locuitor al tarii! Vine vremea, vine ziua tulburarii, iar nu a chiuiturilor de bucurie prin munti.
8. Iata vin acum indata sa vars asupra ta urgia Mea, mania Mea sa o potolesc asupra ta si te voi judeca dupa caile tale si dupa toate ticalosiile tale te voi pedepsi.
9. Ochiul Meu nu te va cruta, nici nu te va milui, ci iti vor plati dupa caile tale; ticalosiile tale vor fi peste tine si vei cunoaste ca Eu sunt Domnul Care loveste.
10. Iata ziua! Iat-o ca vine! Randul tau a venit! Vine urgia! Toiagul infloreste! Trufia se deschide,
11. Si se ridica silnicia ca sa slujeasca de toiag pentru rautate; nimic nu va ramane din ei, nici din bogatiile lor, nici din petrecerile lor, nici din stralucirea lor!
12. Vine vremea, a sosit ziua! Cel ce cumpara samanta sa nu se bucure si cel ce vinde sa nu planga, caci mania vine peste toata multimea lor!
13. Caci cel ce vinde nu se va mai intoarce la cele vandute, macar de ar si ramanea printre cei vii, caci proorocia indreptata impotriva a toata multimea lor nu va fi schimbata si nici nu-si va intari viata sa prin nelegiuirile sale.
14. Suna din trambite si totul e gata, dar nimeni nu va merge la razboi, pentru ca mania Mea este impotriva a toata multimea lor.
15. Afara va fi sabie, iar inauntru ciuma si foamete. Cel din camp va muri de sabie si pe cel din cetate il va manca ciuma si foametea.
16. Iar care vor fugi, vor scapa si vor fi prin munti ca niste porumbei rataciti. Toti vor geme, fiecare pentru nelegiuirea sa.
17. La toti le vor tremura mainile, si picioarele tuturor se vor muia ca apa.
18. Atunci cu sac se vor imbraca si groaza ii va cuprinde; toti vor avea rusinea pe fete si pe cap plesuvia.
19. Argintul si-l vor arunca pe ulite si vor dispretui aurul; argintul lor si aurul lor nu-i vor putea scapa in ziua urgiei Domnului; cu acestea ei nu vor putea sa-si sature sufletele, nici sa-si umple pantecele lor, pentru ca acestea au fost pricina a nelegiuirilor lor.
20. Prin gateli frumoase ei le-au prefacut pe acestea in mandrie si tot din acestea au facut ei chipurile cele rusinoase ale idolilor lor. De aceea le voi face pe acestea necurate pentru ei.
21. Si le voi da prada in mainile strainilor si de jaf nelegiuitilor pamantului, care le vor spurca.
22. Imi voi intoarce fata de la ei si jefuitorii vor intina locasul Meu cel sfant, pentru ca vor intra in el si-l vor spurca.
23. Pregateste lanturi, ca tara aceasta e manjita de nelegiuiti cu sange, iar cetatea e plina de silnicii.
24. De aceea vai aduce pe cei mai rai dintre neamuri ca sa puna stapanire pe casele lor. Voi pune capat trufiei celor puternici si cele sfinte ale lor vor fi intinate.
25. Iata vine pieirea si var cauta pacea, dar nu o vor gasi.
26. Va veni nenorocire peste nenorocire si zvon peste zvon, si oamenii vor cere vedenii de la prooroc; dar preotului ii va lipsi cunostinta legii si batranului sfatul.
27. Regele va plange, capetenia va fi cuprinsa de groaza, iar mainile poporului tarii vor tremura. Ma voi purta cu ei dupa purtarile lor si dupa judecatile lor ii voi judeca si vor cunoaste ca Eu sunt Domnul”.
CAPITOLUL 8
Iezechiel rapit cu duhul din Caldeea in Ierusalim.
1. In anul al saselea de la robirea regelui Ioiachim, in cinci ale lunii a sasea, pe cand sedeam eu in casa mea si batranii lui Iuda sedeau inaintea mea, s-a lasat peste mine mana Domnului Dumnezeu.
2. Si privind eu, am vazut un chip ca de om, de foc parca; si parca de la braul lui in jos era foc, iar de la braul lui in sus era o stralucire, ca de metal in vapaie.
3. Si a intins, parca, acela un fel de mana, si m-a apucat de parul capului meu si m-a ridicat Duhul intre pamant si cer, si m-a dus, in vedenii dumnezeiesti, la Ierusalim, la intrarea portii dinauntru, indreptata spre miazanoapte, unde era asezat idolul geloziei care starneste gelozia.
4. Si iata acolo era slava Dumnezeului lui Israel asemenea aceleia pe care o vazusem eu in camp.
5. Atunci mi-a zis Domnul: “Fiul omului, ridica-ti ochii spre miazanoapte!” Si mi-am ridicat ochii spre miazanoapte si iata acel idol al geloziei era la usa dinspre miazanoapte a altarului, la intrare.
6. Si mi-a zis Domnul: “Fiul omului, vezi ce fac ei? Vezi tu ce uraciuni mari face casa lui Israel aici, ca sa Ma indepartez de locasul Meu cel sfant? Dar intoarce-te si uraciuni si mai mari vei vedea!”
7. Apoi m-a dus pe poarta in curte si privind, am vazut o spartura in perete.
8. Si mi-a zis Domnul: “Fiul omului, sapa in perete!” Si am sapat in perete si iata am dat de un fel de usa.
9. Si mi-a zis Domnul: “Intra si vezi uraciunile cele dezgustatoare pe care le fac acestia aici”.
10. Si am intrat si am privit si iata erau acolo tot felul de chipuri de taratoare, de animale necurate si de tot felul de idoli de ai casei lui Israel, zugraviti pe pereti de jur imprejur.
11. Inaintea lor stateau saptezeci de barbati din batranii casei lui Israel, avand in mijloc pe Iaazania, fiul lui Safan; fiecare din ei avea in maini cate o cadelnita si un nor gros de fum de tamaie se ridica in sus.
12. Si mi-a zis Domnul: “Fiul omului, vezi ce fac batranii casei lui Israel la intuneric, stand fiecare in camara sa plina de chipuri? Ca isi zic: Domnul nu ne vede! A parasit tara Sa”.
13. Apoi mi-a zis Domnul: “Intoarce-te si vei vedea uraciuni inca si mai mari, pe care le fac ei”.
14. Si m-a dus la usa cea dinspre miazanoapte a templului Domnului, si iata acolo sedeau niste femei, care plangeau pe Tamuz.
15. Si mi-a zis Domnul: “Vezi, fiul omului? Intoarce-te si vei vedea inca si mai mari uraciuni!”
16. Apoi m-a dus in curtea cea dinauntru a templului Domnului si iata la usa templului Domnului, intre pridvor si jertfelnic, stateau vreo douazeci si cinci de oameni cu spatele spre templul Domnului, iar cu fetele spre rasarit si se inchinau spre rasarit la soare.
17. Si mi-a zis Domnul: “Vezi, fiul omului? Nu i-a ajuns casei lui Iuda sa-si faca astfel de uraciuni, ca acele pe care le fac acestia aici, ci au umplut si tara de necredinta, indoit maniindu-Ma. Iata ei apropie ramuri de narile lor.
18. De aceea si Eu voi lucra cu urgie; ochiul Meu nu-i va cruta, si Eu nu Ma voi indura. Chiar de ar striga ei cu glas mare la urechile Mele, nu-i voi auzi”.
CAPITOLUL 9
Pierderea nelegiuitilor si crutarea celor insemnati.
1. Apoi a rasunat la urechile mele un glas mare si a zis: “Apropiati-va pedepsitorii cetatii, avand fiecare in mana unealta de nimicire!”
2. Si iata dinspre poarta de sus, care da spre miazanoapte, veneau sase barbati, avand fiecare in mana unealta sa ucigatoare; si intre ei se afla unul, imbracat cu haina de in, care avea la brau unelte de scris. Acestia, venind, s-au oprit langa jertfelnicul cel de arama.
3. Atunci slava Dumnezeului lui Israel s-a pogorat de pe heruvimul pe care se afla la pragul casei. Si a chemat Domnul pe omul cel imbracat in haina de in, care avea la brau unelte de scris,
4. Si i-a zis Domnul: Treci prin mijlocul cetatii, prin Ierusalim, si insemneaza cu semnul crucii (litera “tau” care in alfabetul vechi grec avea forma unei cruci) pe frunte, pe oamenii care gem si care plang din cauza multor ticalosii care se savarsesc in mijlocul lui”.
5. Iar celorlalti le-a zis in auzul meu: “Mergeti dupa el prin cetate si loviti! Sa nu aveti nici o mila si ochiul vostru sa fie necrutator!
6. Ucideti si nimiciti pe batrani, tineri, fecioare, copii, femei, dar sa nu va atingeti de nici un om, care are pe frunte semnul “+”! Si sa incepeti cu locul Meu cel sfant!” Si au inceput ei cu batranii, care erau inaintea templului.
7. Apoi le-a zis: “Intinati templul, umpleti curtile cu ucisi si iesiti!” Si au iesit si au inceput sa ucida prin cetate.
8. Si dupa ce i-au ucis, iar eu am ramas, am cazut cu fata la pamant si, strigand, am zis: “O, Doamne, Dumnezeule, vei pierde oare tot ce a mai ramas din Israel, varsandu-Ti mania asupra Ierusalimului?”
9. Iar El mi-a raspuns: “Nelegiuirea casei lui Israel si a lui Iuda este mare, foarte mare si tara aceasta e manjita cu sange, iar cetatea e plina de nedreptate, ca ei zic: “A parasit Domnul tara aceasta, Domnul nu mai vede!
10. De aceea ochiul Meu nu-i va cruta si Eu nu Ma voi indura si voi intoarce purtarea lor asupra capului lor”.
11. Si iata omul cel imbracat cu haina de in, care avea la brau uneltele de scris, a dat raspuns si a zis: “Am facut cum mi-ai poruncit”.
CAPITOLUL 10
Vedenia focului si a heruvimilor.
1. Privind eu atunci, am vazut pe bolta, care era deasupra capetelor heruvimilor, ceva asemanator la infatisare cu un tron de rege, ca piatra de safir.
2. Si a zis Domnul catre omul cel imbracat in haina de in: “Intra intre rotile cele de sub heruvimi si umple-ti pumnii de carbuni aprinsi, pe care-i vei lua dintre heruvimi, si-i arunca asupra cetatii!” Si el a intrat acolo inaintea ochilor mei;
3. Si cand a intrat omul acela, heruvimii stateau in partea dreapta a casei si un nor umplea curtea cea dinauntru.
4. Atunci s-a ridicat slava Domnului de pe heruvimi spre pragul templului si templul s-a umplut de nori, iar curtea s-a umplut de stralucirea slavei Domnului.
5. Freamatul aripilor heruvimilor se auzea pana si in curtea de afara, ca glasul cand vorbeste Dumnezeu Atotputernicul.
6. Cand a dat Domnul porunca omului celui imbracat cu haina de in si i-a zis: “Ia foc dintre rotile cele dintre heruvimi”, si cand a intrat el si a stat langa roti,
7. Atunci unul din heruvimi si-a intins mana in focul cel dintre heruvimi, a luat si a dat in pumni celui imbracat in haina de in, iar el, luandu-l, a iesit.
8. Si la heruvimi sub aripi se vedeau un fel de maini omenesti.
9. Cautand eu atunci, am vazut langa heruvimi patru roti, cate o roata langa fiecare heruvim; rotile acestea erau la vedere ca si crisolitul.
10. Dupa faptura erau toate la fel si parca erau varate una in alta.
11. Cand ele mergeau, mergeau in toate patru partile, si in vremea mersului nu se intorceau, ci incotro era indreptat capul heruvimului, intr-acolo mergeau, si in vremea mersului nu se intorceau.
12. Tot trupul heruvimilor, spatele lor, mainile lor si aripile lor erau pline de ochi; asemenea si rotile, toate cele patru roti de jur imprejur…
13. Rotilor acestora, dupa cum am auzit eu, li s-a zis: “Galgal” (Vijelie).
14. Fiecare din fiintele acestea avea patru fete: fata intai era fata de heruvim, fata a doua era fata de om, cea de a treia era fata de leu si cea de a patra era fata de vultur.
15. Atunci heruvimii s-au ridicat; ei erau aceleasi fiare pe care le vazusem la raul Chebar.
16. Cand mergeau heruvimii, mergeau si rotile pe langa ei, iar cand heruvimii isi ridicau aripile ca sa se ridice de la pamant, nici rotile nu se desparteau, ci erau impreuna cu ei.
17. Cand aceia stateau, stateau si acestea; iar cand se ridicau aceia, si acestea se ridicau, pentru ca duhul fiarelor era si in ele.
18. Atunci slava Domnului s-a dus de la prag si s-a asezat pe heruvimi.
19. Iar heruvimii, intinzand aripile, s-au ridicat de la pamant inaintea ochilor mei si s-au dus insotiti de roti si s-au oprit la poarta cea dinspre rasarit a templului Domnului, si slava Dumnezeului lui Israel era deasupra lor.
20. Acestia erau aceleasi fiare, pe care le vazusem eu la picioarele Dumnezeului lui Israel, la raul Chebar.
21. Fiecare avea cate patru fete si fiecare avea cate patru aripi, iar sub aripi aveau un fel de maini omenesti.
22. Chipul fetelor si infatisarea lor era ca acelea pe care le vazusem la raul Chebar, ba si ei insisi erau aceiasi. Fiecare mergea in partea inspre care era cu fata.
CAPITOLUL 11
Vedenia caldarii
1. Atunci m-a ridicat Duhul si m-a dus la poarta de rasarit a templului Domnului, care este spre rasarit. Si iata in poarta, la intrare, erau douazeci si cinci de oameni si in mijlocul lor am vazut pe Iaazania, fiul lui Azur, si pe Pelatia, fiul lui Benaia, capeteniile poporului.
2. Si mi-a zis Domnul: “Fiul omului, iata oamenii care gandesc nelegiuirea si care dau sfaturi rele in cetatea aceasta,
3. Zicand: “Inca n-a venit vremea sa ne zidim case; cetatea este cazanul, iar noi carnea”.
4. De aceea prooroceste, fiul omului, prooroceste impotriva lor!”
5. Atunci S-a pogorat peste mine Duhul Domnului si mi-a zis: “Spune: Asa graieste Domnul: Casa lui Israel, cele ce ziceti voi si cele ce va vin in minte le stiu.
6. Multi ati ucis voi in cetatea aceasta si ati umplut ulitele ei de trupuri.
7. De aceea asa zice Domnul Dumnezeu: Ucisii pe care i-ati ingropat in ea sunt carnea, iar ea e caldarea. Pe voi insa va voi scoate din ea.
8. Voi va temeti de sabie, si sabie voi aduce asupra voastra, zice Domnul Dumnezeu.
9. Va voi scoate din ea, va voi da pe mana strainilor si va voi judeca.
10. De sabie veti cadea; la hotarele lui Israel va voi judeca, si veti cunoaste ca Eu sunt Domnul.
11. Cetatea aceasta nu va fi pentru voi cazan, nici voi nu veti fi pentru ea carne; la hotarele lui Israel va voi judeca.
12. Si veti cunoaste ca Eu sunt Domnul, ca nu v-ati purtat dupa poruncile Mele, nici legile Mele nu le-ati implinit, ci v-aii purtat dupa obiceiurile neamurilor care va inconjoara”.
13. Pe cand prooroceam eu, Pelatia, fiul lui Benaia, a murit. Atunci eu am cazut cu fata la pamant si am strigat cu glas mare, zicand: “O, Doamne Dumnezeule, oare voiesti sa pierzi ce a mai ramas lui Israel?”
14. Atunci a fost catre mine cuvantul Domnului si mi-a zis:
15. “Fiul omului, acestia sunt fratii tai, fratii tai de un sange cu tine, si toata casa lui Israel, carora locuitorii Ierusalimului le zic: “Departati-va de Domnul! Tara asta noua ni s-a dat de mostenire”.
16. La aceasta sa zici: Asa zice Domnul Dumnezeu: Desi i-am departat printre popoare si desi i-am risipit prin tari, totusi voi fi pentru ei un locas sfant in acele tari unde ii voi risipi.
17. Dupa aceea zi: Asa graieste Domnul Dumnezeu: Va voi aduna de prin popoare si va voi intoarce de prin tarile unde sunteti risipiti si va voi da pamantul lui Israel.
18. Atunci vor veni acolo si vor departa din el toate uraciunile si toti idolii.
19. Si le voi da aceeasi inima si duh nou voi pune in ei; voi scoate din trupul lor inima cea de piatra si le voi da inima de carne,
20. Ca sa urmeze poruncile Mele si legile sa le pazeasca si sa le implineasca; vor fi poporul Meu, iar Eu le voi fi Dumnezeu.
21. Celor a caror inima este legata de idolii lor si de uraciunile lor le voi cere socoteala de purtarea lor”, zice Domnul Dumnezeu.
22. Atunci heruvimii si-au intins aripile si rotile erau langa ei, iar slava Dumnezeului lui Israel, sus, deasupra lor.
23. Apoi slava Domnului s-a ridicat din mijlocul cetatii si a stat deasupra muntelui, care se afla spre rasarit de cetate.
24. Atunci iar m-a luat Duhul si m-a dus in Caldeea, la cei robiti, cuprins de vedeniile ce le aveam prin Duhul lui Dumnezeu. Si vedenia pe care o vazusem s-a departat de la mine.
25. Si am spus celor ce au fost dusi in robie toate cuvintele Domnului pe care mi le descoperise El.
CAPITOLUL 12
Robia Ierusalimului.
1. Fost-a catre mine cuvantul Domnului si mi-a zis:
2. “Fiul omului, traiesti in mijlocul unui neam razvratit. Acestia au ochi ca sa vada, dar nu vad; au urechi ca sa auda, dar nu aud, pentru ca sunt un neam de razvratiti.
3. Tu insa, fiul omului, fa-ti toate cele de trebuinta pentru pribegie si pleaca ziua, sub ochii lor, si pribegeste sub ochii lor din loc in loc, poate vor intelege ca sunt un neam de razvratiti.
4. Lucrurile tale sa le scoti cum se scot lucrurile la vreme de pribegie, ziua, in ochii lor, iar tu pleaca seara, in ochii lor, cum se pleaca in surghiun.
5. In ochii lor fa-ti spartura in zid pe unde vei iesi.
6. Pune-ti lucrurile pe umar in ochii lor si iesi pe intuneric, si fata sa si-o acoperi, ca sa nu vezi pamantul, caci te-am pus semn casei lui Israel”.
7. Si am facut cum mi se poruncise: lucrurile mele, ca pe niste lucruri trebuincioase la vreme de pribegie, le-am scos ziua, iar seara mi-am sapat cu mana o spartura in zid si pe intuneric mi-am scos povara si am luat-o pe umar inaintea ochilor lor.
8. Apoi a fost catre mine cuvantul Domnului dimineata si mi-a zis:
9. “Fiul omului, casa lui Israel, neam de razvratiti, nu te-a intrebat ce faci?
10. Spune-le: Asa graieste Domnul Dumnezeu: Aceasta este o prevestire pentru carmuitorul Ierusalimului si pentru toata casa lui Israel care se afla acolo.
11. Si sa le mai spui: Eu sunt un semn pentru voi; ceea ce fac eu, aceea li se va face si lor: in pribegie si in robie vor merge.
12. Si capetenia, care se afla intre ei, va lua povara pe umeri si pe intuneric va iesi prin zidul pe care il vor strapunge ca sa-l scoata afara. El isi va acoperi fata, ca sa nu vada cu ochii sai pamantul acesta.
13. Dar voi intinde mreaja Mea in calea lui si-l voi prinde in latul Meu, si-l voi duce la Babilon, in tara Caldeilor, dar el nu o va vedea si va muri acolo,
14. Iar pe toti cei dimprejurul lui, aparatorii lui si toata ostirea lui, o voi imprastia in toate vanturile si in urma lor voi trage sabia Mea.
15. Si vor cunoaste ca Eu sunt Domnul, cand ii voi risipi printre popoare si-i voi imprastia pe fata pamantului.
16. Dar un mic numar din ei voi cruta de sabie, de ciuma si de foamete ca sa povesteasca popoarelor, la care vor merge, despre toate ticalosiile lor, si sa stie si ele ca Eu sunt Domnul”.
17. Fost-a catre mine cuvantul Domnului si mi-a zis:
18. “Fiul omului, tremurand sa-ti mananci painea ta si apa ta s-o bei amarat si necajit!
19. Spune poporului tarii: Asa graieste Domnul Dumnezeu despre locuitorii Ierusalimului si despre tara lui Israel: Cu intristare isi vor manca painea lor si apa lor si-o vor bea cu groaza, pentru ca tara lor va fi lipsita de orice belsug pentru nedreptatile tuturor celor ce o locuiesc.
20. Orasele cele locuite ale lor vor fi daramate si tara pustiita si vor sti ca Eu sunt Domnul”.
21. Fost-a cuvantul Domnului catre mine si mi-a zis:
22. “Fiul omului, ce inseamna zicatoarea care este la voi, in tara lui Israel: “Zilele se prelungesc si orice vedenie prooroceasca a pierit?”
23. De aceea spune-le: Asa graieste Domnul Dumnezeu: Nimici-voi aceasta zicatoare si o asemenea zicatoare nu se va mai auzi in tara lui Israel. Spune-le insa ca aproape este vremea si toata vedenia prooroceasca se va implini.
24. Ca nu va mai ramane zadarnica nici o vedenie prooroceasca si nici o proorocie nu va mai fi mincinoasa in casa lui Israel.
25. Caci Eu, Eu Domnul graiesc, si cuvantul care-l spun Eu se va implini si nu se va schimba. Neam de razvratiti, in zilele voastre am rostit cuvantul si-l voi implini”, zice Domnul Dumnezeu.
26. Si iarasi a fost cuvantul Domnului catre mine si mi-a zis:
27. “Fiul omului, iata casa lui Israel zice: “Vedenia prooroceasca, pe care a vazut-o acesta, se va implini dupa multa vreme, pentru ca el prooroceste pentru niste timpuri departate”.
28. De aceea spune-le: “Asa graieste Domnul Dumnezeu: Nici unul din cuvintele Mele nu va fi amanat, ci cuvantul pe care-l voi rosti se va implini”, zice Domnul Dumnezeu.
CAPITOLUL 13
Proorocii cei mincinosi
1. Fost-a cuvantul Domnului catre mine si mi-a zis:
2. “Fiul omului, rosteste profetie impotriva proorocilor lui Israel, care prevestesc, si zi celor ce proorocesc dupa indemnul inimii lor: Ascultati cuvantul Domnului!
3. Asa graieste Domnul Dumnezeu: Vai de proorocii cei mincinosi, care urmeaza duhul lor si nu vad nimic!
4. Proorocii tai, Israele, sunt ca vulpile din ruine.
5. La sparturile zidurilor nu se suie, nici nu apara cu zid casa lui Israel, ca sa stea tare la lupta in ziua Domnului.
6. Vedeniile lor sunt desarte si prevestirile lor mincinoase; ei zic: “Domnul a spus”, dar Domnul nu i-a trimis si ei incredinteaza ca se va implini cuvantul lor.
7. Domnul intreaba: Vedeniile ce le-ati vazut nu sunt ele, oare, desarte si prevestirile ce le-ati rostit nu sunt ele, oare, mincinoase? Voi ziceti: Domnul a spus, dar Eu n-am spus.
8. De aceea asa zice Domnul Dumnezeu: Pentru ca spuneti lucruri desarte si pentru ca vedeniile voastre sunt minciuni, iata Eu vin impotriva voastra, zice Domnul Dumnezeu.
9. Mana Mea va fi impotriva acestor prooroci, care vad lucruri desarte si prevestesc minciuni; in sfatul poporului Meu ei nu vor fi, nici nu se vor inscrie in cartea casei lui Israel si vor sti ca Eu sunt Domnul Dumnezeu.
10. Pentru ca duc poporul Meu in ratacire, spunand: “Pace”, atunci cand nu e pace; si pentru ca atunci cand el face zid, ei il tencuiesc cu ipsos.
11. Spune celor ce tencuiesc zidul ca acesta va cadea. Ploaie potopitoare se va varsa, pietre de grindina vor cadea, si puhoi vijelios va dobori zidul.
12. Iata el va cadea; atunci nu va vor intreba oare: “Unde este tencuiala cu care l-ati acoperit?”
13. De aceea asa zice Domnul Dumnezeu: Iata, Eu, in mania Mea, voi slobozi furtuna mare, ploaie potopitoare voi varsa in urgia Mea si in mania Mea va cadea grindina pustiitoare.
14. Si voi darama zidul pe care voi l-ati acoperit cu ipsos si-l voi dobori la pamant; temeliile lui se vor dezgoli si el va cadea; o data cu el, veti pieri si voi si veti sti ca Eu sunt Domnul.
15. Asa imi voi potoli mania Mea impotriva zidului si impotriva celor ce l-au acoperit cu ipsos si va voi zice: Nu mai este zidul, nici cei ce l-au tencuit;
16. Nu mai sunt proorocii lui Israel care au proorocit Ierusalimului si i-au prevestit vedenii de pace, atunci cand nu era pace, zice Domnul Dumnezeu.
17. Iar tu, fiul omului, indreapta-ti fata spre fiicele poporului tau, care proorocesc dupa inima lor; rosteste impotriva lor proorocie,
18. Si le spune: Asa graieste Domnul Dumnezeu: Vai de cele ce cos pernite fermecate pentru subsuori si fac marame pentru capul celor de orice statura, pentru a vana sufletele! Au doar vanand sufletele poporului Meu, va veti mantui sufletele voastre?
19. Voi Ma necinstiti inaintea poporului Meu pentru o mana de orz si pentru o bucata de paine, ucigand sufletele care nu trebuie sa moara, crutand viata sufletelor care nu trebuie sa traiasca si amagind astfel pe poporul Meu, care asculta minciuna.
20. De aceea asa graieste Domnul Dumnezeu: Iata Eu sunt impotriva pernitelor voastre fermecate, cu care voi prindeti sufletele in lat ca pe pasari; vi le voi smulge de la subsuori si voi da drumul sufletelor, pe care voi le prindeti in lat.
21. Voi sfasia maramele voastre si voi izbavi poporul Meu din mainile voastre, ca sa nu mai fie prada in mainile voastre si veti sti ca Eu sunt Domnul.
22. Pentru ca intristati prin minciuni inima dreptului, pe care Eu n-am voit sa o intristez, si pentru ca sprijiniti bratul celui nelegiuit, ca acesta sa nu se intoarca de la calea lui cea rea spre a-si pastra viata.
23. De aceea nu veti mai avea vedenii desarte si in viitor nu veti mai rosti prevestiri; voi izbavi poporul Meu din mainile voastre si veti cunoaste ca Eu sunt Domnul”.
CAPITOLUL 14
Pedeapsa profetilor mincinosi.
1. Atunci au venit la mine cativa din batranii lui Israel si au sezut inaintea mea.
2. Si a fost catre mine cuvantul Domnului si a zis:
3. “Fiul omului, acesti barbati isi poarta idolii in inima si isi au ochii atintiti spre ceea ce i-a facut sa cada in nedreptati. Pot Eu oare sa le raspund?
4. De aceea graieste cu ei si le spune: Asa graieste Domnul Dumnezeu: Daca cineva din casa lui Israel, care poarta in inima sa idolii sai si isi are privirile atintite spre ceea ce l-a facut sa cada in nedreptati, va veni sa intrebe pe prooroc, oare as putea Eu, Domnul, sa-i dau raspuns, din cauza multimii idolilor lui?
5. Sa inteleaga dar casa lui Israel in inima sa, caci ei cu totii au ajuns straini de Mine, prin idolii lor.
6. De aceea spune casei lui Israel: Asa graieste Domnul Dumnezeu: Abateti-va si va intoarceti de la idolii vostri si de la toate uraciunile voastre intoarceti-va fata.
7. Ca daca cineva din casa lui Israel si din strainii care traiesc in Israel s-a departat de la Mine, ingaduind idolii in inima sa si atintindu-si ochii spre ceea ce l-a facut sa cada in nedreptati, va veni la prooroc ca sa Ma intrebe prin el, ii voi raspunde Eu oare?
8. Voi indrepta fata Mea impotriva omului aceluia, il voi face sa fie semn si pilda si-l voi pierde din poporul Meu si veti cunoaste ca Eu sunt Domnul.
9. Iar daca proorocul va amagi si va spune cuvant, ca si cum Eu, Domnul, i l-as fi spus, atunci Eu imi voi intinde mana si-l voi starpi din poporul Meu Israel.
10. Si asa isi vor lua toti pedeapsa pentru nelegiuirea lor; cum va fi pedeapsa celui ce intreaba, asa va fi si pedeapsa celui ce prooroceste,
11. Ca in viitor casa lui Israel sa nu se mai abata de la Mine si ca sa nu se mai intineze cu tot felul de nelegiuiri; ca sa fie poporul Meu, iar Eu sa fiu Dumnezeul lor”, zice Domnul Dumnezeu.
12. Fost-a cuvantul Domnului catre mine si mi-a zis:
13. “Fiul omului, daca vreo tara ar pacatui inaintea Mea, abatandu-se in chip nelegiuit de la Mine, si Eu as intinde mana Mea asupra ei, as zdrobi in ea tot spicul de grau si as trimite asupra ei foametea si as incepe sa pierd in ea pe oameni si dobitoace;
14. Daca s-ar afla acolo cei trei barbati: Noe, Daniel si Iov, apoi acestia, prin dreptatea lor, si-ar scapa numai viata lor, zice Domnul Dumnezeu.
15. Sau daca as trimite asupra acestui pamant fiare rele, care l-ar vaduvi de popor, si daca tel din pricina fiarelor ar ajunge pustiu si de nestrabatut,
16. Atunci acesti trei barbati, aflandu-se in el, precum este de adevarat ca Eu sunt viu, zice Domnul, tot asa este de adevarat ca ei n-ar scapa nici pe fii, nici pe fiice, ci numai ei singuri ar scapa, iar tara ar ajunge pustie.
17. Sau daca as aduce in tara aceasta sabie si as zice: “Sabie, strabate tara” si as incepe a pierde acolo pe oameni si animale,
18. Atunci acesti trei barbati, aflandu-se in ea, precum este adevarat ca Eu sunt viu, tot asa este de adevarat, zice Domnul, ca ei n-ar scapa nici pe fii, nici pe fiice, ci numai ei singuri ar scapa.
19. Sau daca Eu as trimite ciuma in tara aceasta si as revarsa asupra ei urgia Mea in varsare de sange, ca sa pierd din ea si pe oameni si pe animale,
20. Apoi Noe, Daniel si Iov, aflandu-se in ea, precum este adevarat ca Eu sunt viu, zice Domnul, tot asa este de adevarat ca n-ar scapa nici fii, nici fiice; prin dreptatea lor ei si-ar scapa numai viata lor”.
21. Ca asa zice Domnul Dumnezeu: “Chiar de as trimite aceste patru pedepse grozave ale Mele: sabia, foametea, fiarele salbatice si ciuma impotriva Ierusalimului, ca sa starpesc din el oamenii si dobitoacele,
22. Si atunci va ramane in ei o ramasita de fii si fiice, care vor fi scosi de acolo. Iata ei vor veni la voi si voi veti vedea purtarea lor si faptele dor si va veti mangaia de nenorocirea pe care Eu am adus-o asupra Ierusalimului si de toate cate am adus asupra lui.
23. Ei va vor mangaia, cand veti vedea purtarea lor si faptele lor, si veti cunoaste ca nu in zadar am facut Eu toate cate am facut in el”, zice Domnul Dumnezeu.
CAPITOLUL 15
Ierusalimul comparat cu lemnul vitei.
l. Si a fost iarasi cuvantul Domnului catre mine:
2. “Fiul omului, ce intaietate are lemnul de vita de vie fata de oricare alt lemn, si coarda de vita de vie intre arborii din padure?
3. Se ia oare din el vreo bucatica pentru vreun lucru? Se ia oare din el macar pentru un cui, ca sa atarni in el un lucru oarecare?
4. Iata el se da focului spre ardere; amandoua capetele lui le mistuie focul, si mijlocul arde si el. Va mai fi el bun de ceva?
5. Nici cand era intreg nu era bun la ceva, cu atat mai mult nu va fi acum, cand l-a mistuit focul; acum cand a ars se mai poate face ceva cu el?
6. De aceea asa zice Domnul Dumnezeu: Precum lemnul de vita de vie dintre arborii padurii l-am dat focului ca sa-l arda, asa voi da si pe locuitorii Ierusalimului.
7. Imi voi intoarce fata Mea impotriva lor. Dintr-un foc au scapat, dar focul ii va mistui, si veti sti ca Eu sunt Domnul, cand imi voi intoarce fata impotriva lor.
8. Voi face din tara un pustiu, pentru ca ei Mi-au fost necredinciosi”, zice Domnul Dumnezeu.
CAPITOLUL 16
Darurile lui Dumnezeu asupra Ierusalimului. Patima desfranarii.
l. Fost-a cuvantul Domnului catre mine:
2. “Fiul omului, spune Ierusalimului uraciunile lui,
3. Si-i spune: Asa graieste Domnul Dumnezeu catre fiica Ierusalimului: Obarsia ta si patria ta e tara Canaan; tatal tau e amoreu si mama ta e hetita.
4. La nasterea ta, in ziua in care te-ai nascut, nu ti s-a taiat buricul si cu apa n-ai fost spalata pentru curatire si cu sare n-ai fost sarata, nici cu scutece infasata.
5. Ochiul nimanui nu s-a induiosat spre tine, ca din mila de tine sa-ti fi facut vreuna din acestea; ci ai fost aruncata in camp din dispret catre viata ta, in ziua nasterii tale.
6. Si am trecut Eu pe langa tine si te-am vazut zbatandu-te in sangele tau si ti-am zis: “Traieste in sangele tau!” Asa ti-am zis: “Traieste in sangele tau!”
7. Si te-am inmultit ca pe iarba campului; ai crescut, te-ai facut mare si ai ajuns la o frumusete desavarsita; si s-a ridicat pieptul si ti-a crescut parul; dar erai goala, de tot goala.
8. Atunci am trecut Eu pe langa tine si te-am vazut, si iata aceea era vremea ta, vremea iubirii. Atunci mi-am intins Eu poala mantiei Mele peste tine si am acoperit goliciunea ta, si-am facut un juramant, am facut un legamant cu tine, zice Domnul Dumnezeu si tu ai fost a Mea.
9. Apoi te-am spalat cu apa, am curatit de pe tine sangele tau si te-am uns cu untdelemn.
10. Ti-am dat vesminte brodate, incaltaminte de piele fina, o legatura de vison pentru cap si o mantie de matase.
11. Te-am gatit cu podoabe si ti-am pus bratari la maini si salbe la gat.
12. Ti-am dat inel in nas si cercei in urechi si pe cap ti-am pus o coroana minunata.
13. Asa ai fost impodobita cu aur si cu argint si imbracamintea ta era de vison, de matase si de tesaturi brodate; te-ai hranit cu paine din cea mai buna faina de grau, cu miere si untdelemn, si erai foarte frumoasa si ai ajuns la vrednicia de regina.
14. Ai fost renumita printre neamuri pentru frumusetea ta, pentru ca ea era desavarsita datorita stralucirii Mele cu care te-am imbracat”, zice Domnul Dumnezeu.
15. Dar tu te-ai increzut in frumusetea ta si, folosindu-te de renumele tau, ai inceput sa te desfranezi; si-ai cheltuit desfranarea ta cu tot trecatorul, dandu-te pe tine lui.
16. Ai luat din hainele tale, ca sa-ti faci locuri inalte in culori felurite, si te-ai desfranat acolo, cum niciodata nu s-a intamplat si nici nu va mai fi.
17. Ai luat lucrurile tale de gateala, facute din aurul Meu si din argintul Meu, pe care ti le-am dat Eu, si ti-ai facut chipuri de barbat si te-ai desfranat cu ele.
18. Ai luat hainele tale cele brodate si i-ai imbracat pe ei cu ele; ai pus inaintea lor uleiul si tamaia Mea.
19. Si painea Mea, pe care Eu ti-o dadeam tie; faina de grau, uleiul si mierea, pe care Eu ti le dadeam tie, tu le puneai inaintea lor spre miros de buna mireasma; iata ce s-a intamplat, zice Domnul Dumnezeu.
20. Ai luat pe fiii tai si pe fiicele tale pe care Mi i-ai nascut Mie si i-ai adus lor jertfa spre mancare. Dar putin te-ai desfranat tu oare?
21. Ba tu si pe fiii Mei i-ai junghiat si i-ai dat lor, trecandu-i prin foc.
22. Pe langa toate uraciunile si desfranarile tale tu nu ti-ai adus aminte de zilele tineretii tale, cand erai goala, cu totul goala, zbatandu-te si aruncata in sangele tau.
23. Dupa toate nelegiuirile tale, vai, vai de tine, zice Domnul Dumnezeu.
24. Ca ti-ai facut case de desfranare, ai asezat locuri inalte in fiecare piata;
25. La raspantia fiecarui drum ti-ai facut locuri inalte, ti-ai batjocorit frumusetea ta si ti-ai aratat picioarele inaintea fiecarui trecator si ti-ai inmultit desfranarile.
26. Te-ai desfranat cu fiii Egiptului, vecinii tai, oameni inalti la statura, si ti-ai inmultit desfranarile, maniindu-Ma pe Mine.
27. Iata, Mi-am intins asupra ta mana Mea, am imputinat cele menite pentru tine si te-am lasat prada fetelor Filistenilor, dusmancele tale, care s-au rusinat de purtarea ta cea nelegiuita.
28. Tu te-ai desfranat cu Asirienii si nu te-ai saturat; te-ai desfranat cu ei, dar nu te-ai multumit cu atat,
29. Ci ai inmultit desfranarile tale din pamantul Canaan pana in pamantul Caldeii, dar nici cu atat nu te-ai multumit.
30. Cat de obosita trebuie sa fie inima ta, zice Domnul Dumnezeu, dupa ce ai facut toate acestea, ca o desfranata nestapanita!
31. Cand ti-ai facut case de desfranare la fiecare raspantie de drum si ti-ai facut locuri inalte in fiecare piata, nu erai ca o desfranata, pentru ca respingeai darurile,
32. Ci ca o femeie adultera, care, in locul barbatului sau, primeste pe altii.
33. Tuturor desfranatelor se dau daruri; tu insa dadeai insati daruri amantilor tai si ii cumparai, ca sa vina acestia din toate partile la tine si sa se desfraneze cu tine.
34. La tine desfranarile tale se petreceau in alt fel decat se intampla cu femeile; nu umblau barbatii dupa tine, ci tu dadeai daruri, iar tie nu ti se dadeau daruri, si deci tu te-ai purtat cu totul altfel decat altele.
35. De aceea asculta, desfranato, cuvantul Domnului:
36. Asa zice Domnul Dumnezeu: Pentru ca tu ti-ai varsat astfel banii tai si pentru ca in desfranarile tale si s-a descoperit goliciunea ta inaintea amantilor tai si inaintea tuturor oamenilor tai nerusinati si pentru sangele fiilor tai, pe care tu i-ai dat lor,
37. Pentru toate acestea iata Eu voi aduna pe toti amantii tai cu care te-ai desfranat tu si pe care i-ai iubit si pe toti aceia pe care i-ai urat, si-i voi aduna pretutindeni impotriva ta si voi descoperi inaintea lor goliciunea ta si vor vedea toata rusinea ta.
38. Te voi judeca cum se judeca femeile adultere si cele ce varsa sange si te voi preda urgiei si pismei;
39. Te voi da in mainile acelora si ei vor darama casele tale de desfranare, vor risipi locurile tale inalte, vor rupe de pe tine hainele tale, vor lua podoabele tale si te vor lasa goala, de tot goala.
40. Voi strange impotriva ta adunare si te vor ucide cu pietre si cu sabie te vor taia.
41. Vor arde casele tale cu foc si te vor judeca inaintea ochilor multor femei; asa voi pune capat desfranarii tale si nu vei mai face daruri.
42. Imi voi potoli cu tine urgia Mea si Ma voi linisti si nu Ma vai mai mania.
43. Pentru ca tu nu ti-ai adus aminte de zilele tineretii tale si de toate cu cate M-ai maniat, iata si Eu voi intoarce purtarea ta asupra capului tau, zice Domnul Dumnezeu, ca tu sa nu te mai dedal desfraului cu toti idolii tai.
44. Iata, tot cel ce graieste in pilde poate sa zica de tine: “Cum e mama, asa e si fiica!”
45. Tu esti cu adevarat fiica mamei tale, care si-a lepadat barbatul si copiii; tu esti cu adevarat sora surorilor tale, care si-au lepadat barbatii si copiii lor. Mama voastra este hetita si tatal vostru amoreu.
46. Iar sora ta cea mai mare este Samaria, care traieste cu fiicele sale in stanga ta. Iar sora ta cea mai mica, aceea care traieste la dreapta ta, este Sodoma cu fiicele ei.
47. Tu insa n-ai mers nici macar pe caile lor si nici macar la uraciunile lor nu te-ai marginit; aceasta si s-a parut putin; tu te-ai aratat mai stricata decat ele in toate caile tale.
48. Viu sunt Eu, zice Domnul Dumnezeu; Sodoma, sora ta, n-a facut nici ea, nici fiicele ei ce-ai facut tu si fiicele tale.
49. Iata care au fost faradelegile Sodomei, sora ta, si ale fiicelor ei: mandria, imbuibarea si trandavia; iar mainile saracului si ale celui nevoias nu le-au sprijinit.
50. Ele s-au mandrit si au facut uraciune inaintea Mea; de aceea le-am si nimicit, cum ai vazut.
51. Iar Samaria n-a pacatuit nici pe jumatate din ce ai pacatuit tu. Tu le-ai intrecut in uraciuni si prin uraciunile tale, pe care le-ai facut tu, surorile tale s-au dovedit mai drepte decat tine.
52. Poarta-ti dar rusinea ta si tu, ceea ce osandeai pe surorile tale; fata de pacatele tale, cu care tu te-ai batjocorit, acelea sunt mai drepte decat tine. Roseste dar de rusine si tu si du-ti batjocura ta, pentru ca ai indreptatit astfel pe surorile tale.
53. Dar Eu voi aduce inapoi pe prinsii lor de razboi, pe prinsii de razboi ai Sodomei si ai fiicelor ei, pe prinsii de razboi ai Samariei si ai fiilor ei si pe prinsii tai de razboi in mijlocul lor,
54. Ca sa-ti porti rusinea ta si sa te rusinezi de tot ceea ce ai facut, servind ca mangaiere pentru ele.
55. Surorile tale, Sodoma, si fiicele ei, se vor intoarce la starea lor de mai inainte; Samaria si fiicele ei se vor intoarce la starea lor de mai inainte; si tu si fiicele tale va veti intoarce la starea voastra de altadata.
56. De sora ta, Sodoma, nici pomenire nu a fost pe buzele tale in zilele trufiei tale,
57. Pana nu se descoperise goliciunea ta, ca in zilele batjocurei ce ti-a venit din partea fiicelor Siriei si a tuturor celor ce o inconjoara, din partea fiicelor Filistenilor, care din toate partile se uitau la tine cu dispret.
58. Tu suferi din pricina desfraului tau si din pricina ticalosiei tale, zice Domnul Dumnezeu;
59. Ca asa graieste Domnul Dumnezeu: Ma voi purta cu tine, cum te-ai purtat tu, dispretuind juramantul prin ruperea legamantului.
60. Dar Eu Imi voi aduce aminte de legamantul Meu incheiat cu tine in zilele tineretii tale si voi innoi cu tine un asezamant vesnic.
61. Si tu iti vei aduce aminte de caile tale si-ti va fi rusine cand vei incepe sa primesti la tine pe surorile tale, cele mai mari decat tine si pe cele mai mici decat tine si cand Eu le voi da tie ca fiice, insa nu dupa asezamantul tau.
62. Voi innoi asezamantul Meu cu tine si vei cunoaste ca Eu sunt Domnul,
63. Ca sa-ti aduci aminte si sa te rusinezi, ca pe viitor sa nu poti nici gura sa-ti deschizi de rusine, cand iti voi ierta ceea ce ai facut”, zice Domnul Dumnezeu.
CAPITOLUL 17
Pilda vulturului si a cedrului.
1. Fost-a iarasi cuvantul Domnului catre mine si mi-a zis:
2. “Fiul omului, spune casei lui Israel o ghicitoare, spune-i o pilda
3. Si zi: Asa graieste Domnul Dumnezeu: Un vultur mare eu aripi mari, cu pene lungi, pufos si pestrit a zburat in Liban si a frant varful unui cedru.
4. A rupt pe cel mai de sus din lastarii lui cei tineri si l-a adus in tara Canaanului si l-a pus intr-o cetate de negustori;
5. A luat apoi pe unul din lastarii cedrului si l-a pus intr-un pamant roditor, l-a sadit langa o apa mare, ca pe o salcie.
6. Si lastarul a crescut si s-a facut un butuc de vita intins, dar nu inalt, ale carui ramuri se intorceau spre vultur, iar radacinile ii erau sub el; el s-a facut vita, a dat lastari si a facut coarde.
7. Si a mai fost un alt vultur cu aripi mari si pufos. Si iata acest butuc de vita s-a intins spre el cu radacinile si cu coardele sale, ca sa-l ude acela mai mult decat era udat in locul unde fusese sadit.
8. El era sadit intr-o tarina buna, la niste ape mari, incat isi putea intinde vitele ca sa aduca rod si sa ajunga un minunat butuc de vie.
9. Spune dar: Asa graieste Domnul Dumnezeu: Spori-va el oare? Nu cumva i se vor smulge radacinile si i se vor rupe vitele, incat sa se usuce? Toti lastarii tineri, care au crescut din el se vor usca. Si se va smulge din radacinile lui nu cu putere mare, nici cu oameni multi.
10. Iata, desi a fost sadit, ii va merge oare, bine? Oare nu se va usca indata ce se va atinge de el vantul de rasarit? Se va usca pe musuroiul pe care a fost sadit”.
11. Fost-a cuvantul Domnului catre mine si mi-a zis:
12. “Spune neamului de razvratiti: Oare nu stiti ce inseamna acestea? Spune: Iata a venit regele Babilonului la Ierusalim si a luat pe rege si pe capeteniile lui si i-a dus cu sine in Babilon.
13. A luat pe unul din neamul regesc si a incheiat cu acela legamant, l-a legat cu juramant, iar pe puternicii tarii i-a luat cu sine,
14. Ca regatul sa ramana ascultator si fara trufie, ca sa pazeasca legamantul si sa-s fie credincios.
15. Dar acela s-a departat de el, trimitandu-si soli in Egipt ca sa li se dea cai si oameni multi. Va izbuti el oare si va scapa el, cel ce a facut una ca aceasta? El a calcat invoiala; va scapa el oare?
16. Precum este adevarat ca Eu sunt viu, zice Domnul Dumnezeu, tot asa este adevarat ca acolo unde sade regele care l-a facut pe el rege, adica la Babilon, va muri, pentru ca a nesocotit juramantul pe care l-a dat aceluia si a calcat legamantul incheiat cu el.
17. Faraon cu puterea cea mare si cu multimea poporului nu va face nimic pentru el in acest razboi, cand se va ridica val si se vor zidi turnuri de impresurare spre pieirea a multe suflete.
18. El a nesocotit juramantul, ca sa calce legamantul, si iata ti-a dat mana si a facut toate acestea si nu va scapa.
19. De aceea, asa zice Domnul Dumnezeu: Precum este adevarat ca Eu sunt viu, tot asa este de adevarat ca juramantul Meu, pe care l-a nesocotit, si legamantul Meu, pe care l-a calcat, le voi intoarce asupra capului sau;
20. Voi arunca asupra lui mreaja Mea si va fi prins in laturile Mele; il voi aduce la Babilon si acolo Ma voi judeca cu el pentru necredinciosia lui fata de Mine.
21. Iar toti fugarii lui din toate taberele lui vor cadea de sabie, si cei ramasi vor fi imprastiati in toate vanturile si veti cunoaste ca Eu, Domnul, am zis acestea”.
22. Asa zice Domnul Dumnezeu: “Voi lua din varful cedrului celui inalt un lastar si-l voi sadi; din crestetul lui voi rupe lastarul cel plapand si-l voi sadi pe un munte inalt si maret.
23. Pe muntele cel inalt al lui Israel il voi sadi si va slobozi ramuri, va aduce rod, si se va face un cedru falnic si vor locui in el tot felul de pasari; tot felul de inaripate vor locui in umbra ramurilor lui.
24. Si vor cunoaste toti pomii campului ca Eu, Domnul, pomul inalt il fac mic si pe cel mic il fac inalt; pomul verde il usuc si pomul uscat il inverzesc. Eu, Domnul, am spus acestea”.
CAPITOLUL 18
Indemn la pocainta.
1. Si a mai fost cuvantul Domnului catre mine si mi-a zis:
2. “Pentru ce spuneti voi in tara lui Israel pilda aceasta si ziceti: Parintii au mancat agurida si copiilor li s-au strepezit dintii?
3. Precum este adevarat ca Eu sunt viu, zice Domnul Dumnezeu, tot asa este de adevarat ca pe viitor nu se va mai grai pilda aceasta lui Israel.
4. Ca iata toate sufletele sunt ale Mele; cum este al Meu sufletul tatalui, tot asa si sufletul fiului; sufletul care a gresit va muri.
5. De este cineva drept si face judecata si dreptate;
6. De nu mananca jertfit in munte si spre idolii casei lui Israel nu-si intoarce ochii sai; femeia aproapelui sau nu o necinsteste si de femeie nu se apropie in timpul perioadei ei de necuratie;
7. Pe nimeni nu stramtoreaza si datornicului ii intoarce zalogul, furt nu face, celui flamand ii da din painea sa si pe cel gol il imbraca cu haina;
8. Banii sai cu camata nu-i da si camata nu ia; de la nedreptate mainile si le stapaneste si judecata dintre un om si altul o face cu dreptate;
9. De se poarta dupa poruncile Mele si legile Mele cu credinciosie le pazeste, acela este drept si fara indoiala viu va fi, zice Domnul Dumnezeu.
10. Dar de i s-a nascut fiu hot, care varsa sange sau face ceva de felul acesta,
11. Si care nu urmeaza calea tatalui sau, ci mananca cele jertfite in munti, necinsteste femeia aproapelui sau;
12. Pe sarac si pe lipsit il apasa, rapeste avutul altuia si zalogul nu-l intoarce; isi ridica ochii la idoli si face ticalosii;
13. Banii si-i da cu dobanda si ia camata; unul ca acesta va trai oare? Nu! De va face asemenea ticalosii nu va trai, ci sigur va muri si sangele lui va fi asupra lui.
14. Iar de i s-a nascut un fiu, care, vazand pacatele, vazand toate cate le-a facut tatal sau, el se pazeste si nu face nimic asemenea;
15. In munti nu mananca jertfe idolesti, nu-si ridica ochii spre idolii cei mincinosi ai casei lui Israel si femeia aproapelui sau nu o necinsteste;
16. Pe nimeni nu apasa, zalog nu ia si avutul altuia nu-l risipeste; celui flamand ii da din painea sa, cu haina sa imbraca pe cel gol;
17. Pe sarac nu asupreste, nu ia nici camata, nici dobanda; poruncile Mele le pazeste si se poarta dupa legile Mele; acest om nu va muri pentru nedreptatile parintelui sau, ci in veci va trai.
18. Iar tatal sau, pentru ca a apasat pe altii, a rapit ceea ce era al fratelui sau si a facut in poporul sau ceea ce nu era ingaduit, iata va muri pentru nedreptatea sa.
19. Dar veti zice: Pentru ce fiul sa nu poarte nedreptatea tatalui sau? Pentru ca fiul a facut ceea ce era drept si legiuit si toate legile Mele le-a tinut si le-a implinit; de aceea va trai.
20. Sufletul care pacatuieste va muri. Fiul nu va purta nedreptatea tatalui, si tatal nu va purta nedreptatea fiului. Celui drept i se va socoti dreptatea sa, iar celui rau, rautatea sa.
21. Dar daca cel rau se intoarce de la nelegiuirile sale pe care le-a facut si pazeste toate legile Mele si face ceea ce e bun si drept, el va trai si nu va muri.
22. Nu se vor pomeni deloc nelegiuirile pe care el le va fi facut, ci va trai pentru dreptatea pe care va fi facut-o.
23. Oare voiesc Eu moartea pacatosului, zice Domnul Dumnezeu - si nu mai degraba sa se intoarca de la caile sale si sa fie viu?
24. Dar si dreptul, daca se va abate de la dreptatea sa si se va purta cu nedreptate si va face toate acele ticalosii pe care le face nelegiuitul, va fi el oare viu? Toate faptele lui bune, pe care le va fi facut, nu se vor pomeni, ci pentru nelegiuirea sa, pe care va fi facut-o, si pentru pacatele sale, pe care le-a savarsit, va muri.
25. Dar voi ziceti: “Calea Domnului nu este dreapta”. Ascultati, casa lui Israel: Oare calea Mea nu este dreapta, sau nu sunt drepte caile voastre?
26. Daca cel drept se abate de la dreptatea sa si face nelegiuire si din pricina aceasta moare, apoi el moare pentru nelegiuirea sa, pe care a facut-o.
27. Si cel nelegiuit, daca se intoarce de la nelegiuirea sa, pe care a facut-o si face judecata si dreptate, isi intoarce sufletul sau la viata;
28. Caci el a vazut si s-a intors de la toate nelegiuirile sale, pe care le-a facut; de aceea va fi viu si nu va muri.
29. Insa casa lui Israel zice: “Calea Domnului nu este dreapta”. Casa lui Israel, oare calea Mea nu este dreapta, sau nu sunt drepte caile voastre?
30. De aceea va voi judeca pe voi din casa lui Israel, pe fiecare dupa caile sale, zice Domnul Dumnezeu; pocaiti-va si va intoarceti de la toate nelegiuirile voastre, ca necredinta sa nu va fie piedica.
31. Lepadati de la voi toate pacatele voastre cu care ati gresit si va faceti o inima noua si un duh nou. De ce sa muriti voi, casa lui Israel?
32. Caci Eu nu voiesc moartea pacatosului, zice Domnul Dumnezeu; intoarceti-va deci si traiti!”
CAPITOLUL 19
Pilda leoaicei si a viei.
l. Iar tu, fiul omului, fa o tanguire pentru capeteniile lui Israel si spune:
2. “Ce este mama ta? O leoaica! Ea a dormit intre lei si intre puii de leu si-a alaptat puii sai.
3. A crescut pe unul din puii sai, care s-a facut leu, si a invatat sa sfasie prada, si a mancat oameni.
4. Si auzind popoarele de dansul, a fost prins in groapa lor si l-au adus in lanturi in tara Egiptului.
5. Asteptand leoaica putin timp si vazand ca asteptarea sa este zadarnica, a luat pe altul din puii sai si l-a facut leu.
6. Acesta, facandu-se leu, a inceput sa umble printre lei si a invatat sa sfasie prada si a mancat oameni;
7. A atacat casele lor si le-a pustiit cetatile; si de larma ragetului lui, tara si locuitorii ei s-au ingrozit si s-a pustiit tara si toate satele ei.
8. Atunci s-au sculat impotriva lui neamurile din tinuturile vecine, si-au intins cursele lor impotriva lui si el a fost prins in groapa lor;
9. Atunci l-au pus in lanturi intr-o cusca si l-au dus la regele Babilonului; apoi l-au varat intr-o cetate, ca sa nu se mai auda glasul lui prin muntii lui Israel.
10. Mama ta a fost ca o vita de vie, rasadita langa apa; ramuroasa si roditoare a fost ea din pricina belsugului de apa.
11. Si ea avea coarde tari, pentru sceptre regale, si si-a ridicat trunchiul sau sus printre ramuri dese si atragea privirile cu inaltimea ei si multimea ramurilor ei.
12. Dar a fost rupta cu manie si aruncata la pamant, vantul de rasarit a uscat rodul ei; ramurile ei cele puternice au fost rupte, s-au uscat si le-a mistuit focul.
13. Iar acum ea a fost sadita in pustiu, intr-un pamant sec si insetat.
14. Din trunchiul ce poarta ramurile ei a iesit foc, a mistuit rodul ei si nu au mai ramas in ea coarde puternice pentru sceptrele regale. Aceasta este cantare de jale si de jale va ramane”.
CAPITOLUL 20
Mustrari poporului lui Israel.
1. In ziua a zecea a lunii a cincea din anul al saptelea al robiei lui Ioiachim, au venit niste barbati dintre batranii lui Israel sa intrebe pe Domnul si au sezut inaintea fetei mele.
2. Atunci a fost cuvantul Domnului catre mine si mi-a zis:
3. “Fiul omului, vorbeste cu batranii lui Israel si spune-le: Asa zice Domnul Dumnezeu: Ati venit sa Ma intrebati? Precum este adevarat ca Eu sunt viu, tot asa este de adevarat ca nu voi da raspuns, zice Domnul Dumnezeu.
4. Vrei sa-i judeci, fiul omului? Daca vrei sa-i judeci, spune-le ticalosiile parintilor lor.
5. Si spune-le: Asa zice Domnul Dumnezeu: In ziua in care am ales pe Israel si, ridicandu-Mi mana, M-am jurat semintiei casei lui Iacov si M-am descoperit lor in tara Egiptului si, ridicandu-Mi mana, le-am zis: Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru;
6. In ziua aceea, ridicandu-Mi mina, M-am jurat lor sa-i scot din tara Egiptului si sa-i duc in tara pe care o alesesem pentru ei, in care curge lapte si miere, cea mai frumoasa dintre toate tarile.
7. Si le-am zis: Lepadati fiecare ticalosiile de la ochii vostri si nu va mai intinati cu idolii Egiptului, ca Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru!
8. Dar ei s-au razvratit impotriva Mea si n-au vrut sa Ma asculte; nimeni n-a lepadat ticalosiile de la ochii sai si idolii Egiptului nu i-a parasit. Atunci am zis: Voi varsa asupra lor mania Mea si urgia Mea o voi deserta peste ei in mijlocul tarii Egiptului.
9. Insa, daca i-am scos din tara Egiptului, am facut aceasta pentru ca numele Meu sa nu fie pangarit in ochii neamurilor printre care se aflau ei si inaintea carora Ma descoperisem, ca sa-i scot din tara Egiptului.
10. Scotandu-i din tara Egiptului, i-am adus in pustiu.
11. Si le-am dat legile Mele, le-am aratat randuielile Mele, prin care omul, care le va tine, va trai.
12. De asemenea le-am dat si zilele Mele de odihna, ca sa fie semn intre Mine si ei, ca sa cunoasca ei ca Eu sunt Domnul, Sfintitorul lor.
13. Insa casa lui Israel s-a razvratit impotriva Mea in pustiu; dupa legile Mele n-a umblat si a lepadat randuielile Mele, pe care omul trebuie sa le implineasca, ca sa traiasca prin ele, si zilele Mele de odihna le-au calcat. Atunci Eu am gandit sa revars asupra lor mania Mea in pustiu, ca sa-i pierd.
14. Dar Eu am facut ca numele Meu sa nu fie pangarit in ochii neamurilor, la vederea carora ii scosesem.
15. Ba ridicandu-Mi chiar mana asupra lor in pustiu, M-am jurat ca nu-i voi duce in tara ce randuisem, in care curge lapte si miere si este cea mai frumoasa din toate tarile,
16. Pentru ca ei lepadasera asezamintele Mele si dupa poruncile Mele nu se purtau, ci calcau zilele Mele de odihna, ca inima lor era indreptata spre idolii lor.
17. Dar ochiul Meu nu s-a indurat sa-i piarda si nu i-am starpit in pustiu.
18. Am zis catre fiii lor in pustiu: Nu va purtati dupa randuielile parintilor vostri si obiceiurile lor sa nu le paziti, nici sa nu va intinati cu idolii lor.
19. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru; purtati-va dupa poruncile Mele si hotararile Mele paziti-le si le impliniti.
20. Cinstiti zilele Mele de odihna, ca sa fie semn intre Mine si voi, ca sa stiti ca Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.
21. Dar si fiii s-au razvratit impotriva Mea; nici ei nu s-au purtat dupa randuielile Mele si legile Mele nu le-au pazit; n-au implinit ceea ce omul trebuie sa implineasca, ca sa fie viu; au calcat zilele Mele de odihna si atunci am gandit sa vars peste ei urgia Mea si sa sting mania Mea impotriva lor in pustiu;
22. Dar iarasi Mi-am tras mana inapoi si am facut ca numele Meu sa nu fie pangarit in ochii neamurilor, la vederea carora ii scosesem.
23. De asemenea Mi-am ridicat mana in pustiu si M-am jurat sa-i risipesc printre popoare si sa-i imprastii prin tari,
24. Pentru ca nu implinisera randuielile Mele, legile Mele le lepadasera si calcasera zilele Mele de odihna, ca ochii lor erau indreptati spre idolii parintilor lor.
25. Ba inca le-am dat si legi care nu erau bune si randuieli prin care ei nu puteau trai;
26. Si i-am intinat prin ofrandele lor, facandu-i sa jertfeasca pe toti intai-nascutii lor, pentru a-i pedepsi ca sa stie ca Eu sunt Domnul.
27. De aceea, fiul omului, vorbeste casei lui Israel si le spune: Asa zice Domnul Dumnezeu: Iata cu ce M-au mai hulit inca parintii vostri, purtandu-se cu necredinciosie fata de Mine:
28. Eu i-am adus in tara pe care cu juramant fagaduisem sa le-o dau, iar ei, punandu-si ochii pe toata colina inalta si pe tot arborele umbros, au inceput sa junghie acolo jertfele lor si au pus acolo prinoasele lor si miresmele lor de tamaiere cele jignitoare pentru Mine si au savarsit acolo jertfele lor cu turnare.
29. Atunci le-am zis: Ce este locul inalt unde va duceti voi? Si ei l-au numit cu numele Bama (inaltime) pana in ziua de astazi.
30. Pentru aceea, zi casei lui Israel: Acestea zice Domnul Dumnezeu: Nu va intinati oare dupa pilda parintilor vostri si oare nu va desfranati dupa ticalosiile lor?
31. Adunandu-va darurile si trecand copiii vostri prin foc, va pangariti cu toti idolii vostri pana in ziua de astazi. Si mai voiti inca sa Ma intrebati, casa lui Israel? Precum este adevarat ca Eu sunt viu, zice Domnul Dumnezeu, tot asa este de adevarat ca nu va voi da raspuns.
32. Ceea ce va framanta mintea nu se va implini nicidecum. Voi ziceti: Vom sluji lemnului si pietrei, ca neamurile, ca triburile din tarile straine.
33. Cum este adevarat ca Eu sunt viu, tot asa este de adevarat ca, zice Domnul Dumnezeu, cu mana tare, cu brat ridicat si cu varsarea urgiei Mele voi domni peste voi.
34. Va voi scoate din mijlocul popoarelor si va voi aduna din tarile straine unde ati fost imprastiati si va voi aduna cu mana tare, cu brat ridicat si cu varsarea maniei,
35. Si va voi aduce in pustiul popoarelor si acolo Ma voi judeca cu voi, fata catre fata.
36. Cum M-am judecat cu parintii vostri in pustiul din tara Egiptului, asa Ma voi judeca si cu voi, zice Domnul Dumnezeu.
37. Va voi trece sub toiag si va voi vari in legaturile asezamantului.
38. Voi alege din voi pe razvratiti, pe cei nesupusi Mie; ii voi scoate din tara unde salasluiesc ei, dar in tara lui Israel nu vor intra si veti sti ca Eu sunt Domnul.
39. Iar voi, casa lui Israel - asa zice Domnul Dumnezeu - duceti-va fiecare la idolii sai si le slujiti, daca nu Ma ascultati pe Mine, dar nu mai pangariti numele Meu cel sfant cu darurile voastre si cu idolii vostri.
40. Pentru ca pe muntele Meu cel sfant, pe muntele cel inalt al lui Israel, - zice Domnul Dumnezeu - acolo imi va sluji toata casa lui Israel, toata, oricata ar fi ea pe pamant; acolo ii voi primi cu bunavointa si acolo voi cere prinoasele voastre si pargile voastre cu toate cele sfinte ale voastre.
41. Va voi primi ca pe niste tamaie mirositoare, cand va voi scoate din mijlocul popoarelor si va voi aduna din tarile straine, unde ati fost imprastiati si Ma voi sfinti intru voi inaintea ochilor neamurilor.
42. Si veti sti atunci ca Eu sunt Domnul, cand va voi duce in tara lui Israel, in tara pe care am jurat sa o dau parintilor vostri, ridicandu-Mi mana.
43. Va veti aminti acolo de caile voastre si de toate faptele voastre, cu care v-ati intinat si va veti dezgusta singuri de toate nelegiuirile voastre, pe care le-ati facut.
44. Veti sti ca Eu sunt Domnul, cand voi face cu voi dupa numele Meu, nu dupa caile voastre cele rele, nici dupa faptele voastre cele stricate, casa lui Israel”, zice Domnul Dumnezeu.
45. Si a fost iar cuvantul Domnului catre mine:
46. “Fiul omului, intoarce-ti fata spre Teman si rosteste cuvantul tau spre miazazi si prooroceste impotriva padurii din Negheb.
47. Si zi padurii celei de la miazazi: Asculta cuvantul Domnului: Asa zice Domnul Dumnezeu: Iata Eu voi aprinde foc in tine si va arde in tine tot copacul verde si tot lemnul uscat; si flacara valvaitoare nu se va stinge si toata fata va fi arsa de ea de la Negheb pana la miazanoapte.
48. Si va vedea tot trupul ca Eu, Domnul, am aprins focul si nu se va stinge”.
49. Si am zis: “0, Doamne, Dumnezeule, ei zic despre mine: “Nu cumva ne spune el o pilda?”
CAPITOLUL 21
Proorocie despre luarea Ierusalimului.
1. Fost-a iarasi cuvantul Domnului catre mine si mi-a zis:
2. “Fiul omului, intoarce-ti fata spre Ierusalim si vorbeste impotriva locasului lor cel sfant si prooroceste impotriva tarii lui Israel.
3. Si zi pamantului lui Israel: Asa graieste Domnul Dumnezeu: Iata, Eu sunt asupra ta si-Mi voi trage sabia din teaca ei si voi starpi din tine pe cel drept si pe cel necredincios.
4. Si ca sa pierd din tine pe cel drept si pe cel necredincios, sabia Mea va iesi din teaca sa spre a lovi tot trupul de la miazazi pana la miazanoapte.
5. Atunci va cunoaste tot trupul ca Eu, Domnul, Mi-am scos sabia din teaca ei si nu se va mai intoarce.
6. Tu, fiul omului, suspina atat incat sa se franga salele tale, suspina cu amaraciune inaintea ochilor lor.
7. Iar cand iti vor zice: “Pentru ce suspini?” Spune-le: Pentru vestea ce vine… si toata inima se va tulbura, toate mainile vor slabi si toti genunchii vor tremura ca frunza. Iat-o vine si este aproape, zice Domnul Dumnezeu.
8. Si a mai fost cuvantul Domnului catre mine si mi-a zis:
9. “Fiul omului, prooroceste si zi: Asa graieste Domnul Dumnezeu: “Sabia este ascutita si otelita.
10. E ascutita ca sa junghie mai mult; e otelita ca sa scanteieze ca fulgerul. Ne vom bucura, oare, ca sabia fiului meu dispretuieste tot lemnul?
11. Eu am dat-o la otelit, ca sa se ia in mana, si acum aceasta sabie e ascutita si otelita, gata sa fie data in mana ucigatorului.
12. Fiul omului, suspina si te vaita, ca ea e trasa asupra poporului Meu, asupra tuturor capeteniilor lui Israel; acestia vor fi dati sub sabie cu poporul Meu, de aceea loveste-te cu mainile peste coapse,
13. Caci ea e si incercata acum; si ce este de mirare daca ea va nesocoti si sceptrul? Nici acesta nu va ramane, zice Domnul Dumnezeu.
14. Dar tu, fiul omului, prooroceste si loveste palmele una de alta si loviturile sabiei se vor indoi si se vor intrei; aceasta este sabia macelului, sabia cumplitului macel, sabia care trebuie sa-i urmareasca,
15. Pentru a arunca groaza in inimi si a inmulti jertfele tot mai mult. Vai! La toate portile lor voi pune sabie grozava si ascutita spre junghiere, care scanteiaza ca fulgerul.
16. Sabie, pregateste-te! Ia-o la dreapta si apuca la stanga, incotro vrei sa-ti intorci fata ta!
17. Iar Eu voi bate din palme si-Mi voi potoli mania. Eu, Domnul, graiesc acestea”.
18. Fost-a cuvantul Domnului catre mine si mi-a zis:
19. “Tu, fiul omului, inchipuieste-ti doua drumuri pe care trebuie sa treaca sabia regelui Babilonului; acestea amandoua trebuie sa plece din aceeasi tara; apoi inchipuieste-ti o mana, inchipuieste-o in cetatea Babilonului, de unde pleaca drumurile.
20. Inchipuieste drumul pe care sabia trebuie sa vina impotriva cetatii Raba, a fiilor lui Amon si impotriva lui Iuda, impotriva Ierusalimului celui intarit,
21. Pentru ca regele Babilonului s-a oprit la o raspantie, unde incep doua drumuri, si sta sa ghiceasca: scutura sagetile, intreaba terafimii si cerceteaza ficatul.
22. Sortul din dreapta are scris pe el: “spre Ierusalim”, incat el trebuie sa indrepte berbecii, sa indemne la ucidere si sa scoata strigate de razboi; sa aseze berbecii impotriva portilor, sa ridice valuri si sa faca turnuri de impresurare.
23. Acest sort s-a parut neadevarat in ochii acelora care au facut juraminte mincinoase; dar regele Babilonului, aducandu-si aminte de aceasta necredinta a lor, a hotarat sa ia Ierusalimul.
24. De aceea asa zice Domnul Dumnezeu: De vreme ce voi va aduceti aminte de nelegiuirea voastra, facand ca faradelegile voastre sa fie vadite si scotand la iveala pacatele voastre in toate faptele voastre; de vreme ce voi singuri va aduceti aminte de acestea, veti fi prinsi cu mana.
25. Si tie, capetenie nelegiuita si rea a lui Israel, careia si-a venit ziua acum, cand nelegiuirea ta a ajuns la culme,
26. Asa zice Domnul Dumnezeu: Diadema se va scoate, cununa va fi ridicata, lucrurile se vor schimba; cele smerite se vor inalta si cele inalte se vor smeri;
27. O voi lepada, o voi lepada, o voi lepada si nu va mai fi pana va veni acela caruia se cuvine si o voi da lui.
28. Iar tu, fiul omului, prooroceste si spune: Asa graieste Domnul Dumnezeu despre fiii lui Amon si despre ocara lor. Si le spune: Sabia, sabia este trasa pentru junghiere, este otelita pentru macel, ca sa scanteieze ca fulgerul.
29. In mijlocul acelor vedenii desarte si prezicerilor tale mincinoase, ea te va face sa cazi printre trupurile necredinciosilor, carora le-a venit ziua atunci cand nedreptatea si-a ajuns culmea.
30. O voi intoarce oare in teaca ei? La locul unde ai fost facut, in tara unde te-ai nascut, te voi judeca;
31. Voi varsa asupra ta mania Mea; voi sufla asupra ta focul urgiei Mele si te voi da in mana oamenilor barbari, fauritori ai distrugerii.
32. Mancare focului vei fi; sangele tau va curge in mijlocul tarii si nici nu se va mai pomeni de tine, ca Eu, Domnul, am spus acestea”.
CAPITOLUL 22
Nelegiuirea, faradelegea si pacatul atrag mania lui Dumnezeu.
l. Fost-a cuvantul Domnului catre mine:
2. “Tu, fiul omului, voiesti oare sa judeci, sa judeci cetatea sangelui? Spune-i toate uraciunile ei,
3. Si-i spune: Asa zice Domnul Dumnezeu: O, cetate, care versi sange in mijlocul tau, ca sa-ti vina vremea, si care-ti faci idoli, ca sa te intinezi!
4. Cu sangele, pe care l-ai varsat, te-ai facut vinovata si cu idolii, pe care i-ai facut, te-ai spurcat si ti-ai apropiat zilele tale si ai ajuns la sfarsitul anilor tai. De aceea te voi da popoarelor spre batjocura si tuturor tarilor spre bataie de joc.
5. Cei de aproape si cei de departe ai tai isi vor bate joc de tine, care ti-ai intinat numele si esti plina de neoranduiala.
6. Iata cei ce povatuiesc in Israel, fiecare dupa masura puterilor sale, au fost intru tine ca sa verse sange.
7. La tine, tatal si mama sunt dispretuiti, la tine strainul este chinuit, la tine orfanul si vaduva sunt asupriti.
8. Cele sfinte ale tale, tu nu le cinstesti si zilele Mele de odihna le calci.
9. Clevetitori sunt destui in tine, ca sa verse sange; in muntii tai se mananca jertfe idolesti si in mijlocul tau se fac uraciuni.
10. La tine se descopera goliciunea tatalui, la tine se siluieste femeia in vremea perioadei ei de necuratie.
11. Unul face ticalosie cu femeia vecinului sau, altul se spurca cu nora sa; unul siluieste pe sora sa, fiica tatalui sau.
12. In tine se ia mita, ca sa se verse sange; tu iei dobanda si camata si cu silnicie apuci castig de la fratele tau, iar pe Mine M-ai uitat, zice Domnul Dumnezeu.
13. Si iata, Eu Mi-am lovit palmele Mele una de alta, vazand lacomia ta, care se vede la tine, si varsarea de sange, care se savarseste in mijlocul tau.
14. Va suferi oare inima ta si vor fi oare tari mainile tale in acele zile, cand voi lucra impotriva ta? Eu, Domnul, am zis si voi face.
15. Te voi imprastia printre popoare si te voi vantura prin tari, voi pune capat uraciunilor tale cele din tine.
16. Singura te vei face dispretuita inaintea ochilor popoarelor si vei cunoaste ca Eu sunt Domnul”.
17. Si a fost cuvantul Domnului catre mine:
18. “Fiul omului, casa lui Israel Mi s-a facut zgura; toti sunt plumb si fier si cositor in cuptor, au ajuns ca niste zgura de argint.
19. De aceea, asa zice Domnul Dumnezeu: De vreme ce toti v-ati facut zgura, de aceea iata Eu va voi aduna in Ierusalim.
20. Dupa cum se pune in cuptor la un loc argint si arama si fier si cositor si plumb, ca sa aprinda asupra lor foc si sa le topeasca,
21. Va voi aduna si voi aprinde asupra voastra focul maniei Mele si va voi topi in mijlocul cetatii.
22. Cum se topeste argintul in cuptor, asa va veti topi si voi in mijlocul cetatii, si veti sti ca Eu, Domnul, am varsat asupra voastra urgia Mea”.
23. Fost-a cuvantul Domnului catre mine si mi-a zis:
24. “Fiul omului, spune Ierusalimului: Esti o tara necuratita si neudata de ploaie in ziua maniei.
25. Mai-marii lui urzesc in el intrigi; ca niste lei ce mugesc si sfasie prada, asa mananca ei sufletele; strang avutii si lucruri pretioase si sporesc numarul vaduvelor.
26. Preotii lui calca legea Mea si pangaresc lucrurile sfinte ale Mele; nu osebesc ce este sfant de ce nu este sfant si nu fac deosebire intre curat si necurat; de la zilele Mele de odihna si-au intors ochii, si Eu sunt injosit de catre acestia.
27. Capeteniile lui in sanul lui sunt ca niste lupi care sfasie prada; ei varsa sange si ucid sufletele, ca sa-si sature lacomia.
28. Proorocii lui tencuiesc toate cu ipsos, cu vedenii desarte si cu prevestiri mincinoase, zicand: “Asa graieste Domnul Dumnezeu”, cand Domnul nu le graieste nimic.
29. Iar poporul savarseste silnicii si jaf; asupreste pe sarac si pe cel in necaz, chinuieste pe strain fara nici un drept.
30. Am cautat printre ei sa gasesc un om ca sa se poarte cu dreptate si sa stea inaintea fetei Mele, pentru tara aceasta, ca sa nu o pierd, si nu am gasit.
31. Deci voi varsa asupra lor mania Mea; cu focul urgiei Mele ii voi pierde si purtarea lor o voi intoarce asupra capului lor”, zice Domnul Dumnezeu.
CAPITOLUL 23
Pilda a doua femei desfranate si pedepsirea lor.
l. Si a fost iarasi cuvantul Domnului catre mine si mi-a zis:
2. “Fiul omului, au fost odata doua femei, fiicele unei mame;
3. Si acestea s-au desfranat in tineretea lor, s-au desfranat in Egipt. Acolo sanul lor a fost atins si trupul lor feciorelnic acolo a fost pangarit.
4. Numele lor erau: al celei mai mari Ohola si al surorii ei Oholiba. Ele erau ale Mele si au nascut fii si fiice. Ohola este Samaria si Oholiba este Ierusalimul.
5. Ohola a inceput sa-Mi fie necredincioasa si s-a aprins dupa amantii ei, dupa Asirieni, vecinii sai,
6. Dregatori si capetenii de cetati, toti tineri si frumosi, imbracati in purpura si calareti iscusiti.
7. Ea si-a facut placerile cu aceia, care erau fruntasii Asirienilor, si cu toti aceia dupa care innebunea, spurcandu-se cu toti idolii lor.
8. Dar ea n-a incetat a se desfrana si cu Egiptenii, caci acestia dormisera cu ea in tineretile ei, atinsesera sanul ei fecioresc si isi varsasera desfranarea lor peste dansa.
9. De aceea am dat-o si in mana amantilor ei, in mainile Asirienilor, dupa care innebunea.
10. Acestia au dezvelit rusinea ei si au luat pe fiii ei si pe fiicele ei, iar pe ea au ucis-o cu sabia. Si a ajuns ea de ocara intre femei, dupa ce a fost osandita.
11. Sora ei, Oholiba, a vazut aceasta si a fost si mai stricata in poftele sale si desfranarile ei au intrecut pe ale surorii sale.
12. Ea s-a aprins dupa fiii lui Asur, vecinii ei, dupa dregatori si capetenii de cetati, toti tineri alesi, imbracati frumos si calareti iscusiti.
13. Am vazut deci ca s-a pangarit si aceasta; ca si sora sa, urmand amandoua aceeasi cale.
14. Dar aceasta a mers si mai departe cu desfranarea, pentru ca vazand zugravite pe pereti chipuri de barbati, chipuri de caldei, zugraviti cu vopsele,
15. Incinsi peste mijloc cu centuri si pe cap cu turbane largi, avand infatisarea de mari viteji, dupa felul Babilonenilor, a caror patrie este tara Caldeilor,
16. Ea s-a aprins dupa ei la cea dintai privire a lor si a trimis soli la ei, in Caldeea.
17. Si au venit fiii Babilonului la aceasta, in palatul ei de desfranare, si au pangarit-o cu desfranarile lor si ea s-a pangarit cu ei si apoi sufletul sau s-a departat de ei.
18. Iar cand ea s-a dedat pe fata la desfranarile sale si si-a descoperit goliciunea sa, atunci s-a departat inima Mea si de ea, cum se departase inima Mea si de sora ei;
19. Caci ea a sporit desfranarile sale, aducandu-si aminte de zilele tineretii sale, cand se desfranase in tara Egiptului;
20. Si s-a aprins dupa amantii ei, cei cu trup ca de magar si cu infierbantarea ca de armasar.
21. Si asa ti-ai adus tu aminte de desfranarea din tineretile tale, cand Egiptenii iti strangeau sanii feciorelnici ai pieptului tau.
22. De aceea, Oholiba, asa zice Domnul Dumnezeu: Iata, Eu voi atata impotriva ta pe amantii tai de. care s-a dezgustat sufletul tau si-i voi aduce impotriva ta din toate partile.
23. Voi aduce pe fiii Babilonului si pe toti Caldeii: din Pecod, din Soa si din Coa si, impreuna cu ei, pe toti Asirienii, tineri frumosi, capetenii de provincii, capetenii de cetati, slujitori si oameni vestiti; toti calareti iscusiti.
24. Si vor veni impotriva ta cu arme, cu cai si cu carute si cu multime de popor si te vor inconjura din toate partile, cu sulite, cu sabii si cu scuturi; si te voi da lor spre judecata, si cu judecata lor te vor judeca.
25. Si voi intoarce zelul Meu impotriva ta, si ei se vor purta cu tine cu urgie; iti vor taia nasul si urechile, iar celelalte ale tale vor cadea de sabie. Lua-vor pe fiii si pe fiicele tale, iar celelalte ale tale de foc vor fi mancate.
26. Vor lua de pe tine hainele tale, vor smulge gatelile tale,
27. Si voi pune capat desfranarilor tale si destrabalarilor tale aduse din tara Egiptului, iar tu nu-ti vei mai intoarce ochii spre ei si de Egipt nu-ti vei mai aminti,
28. Ca asa zice Domnul Dumnezeu: Iata, te dau in mainile acelora pe care i-ai urat, in mainile acelora de la care s-a intors sufletul tau.
29. Aceia se vor purta cu tine crud si-ti vor lua tot ce ai dobandit cu osteneala; te vor lasa goala, cu totul goala, si descoperita va fi goliciunea ta cea rusinoasa si desfranarea ta si pangarirea.
30. Acestea ti se vor face pentru desfranarea ta cu popoarele, cu idolii cu care te-ai pangarit.
31. Ai mers pe calea surorii tale si de aceea iti voi da in mana si paharul ei.
32. Asa zice Domnul Dumnezeu: Vei bea paharul surorii tale, cel adanc si larg, si vei ajunge de ras si de batjocura, caci este mare paharul acesta.
33. Cuprinsa vei fi de betie si de amaraciune, ca acesta este paharul groazei si al pustiirii, paharul surorii tale, Samaria.
34. Si tu il vei bea, il vei goli si cioburile lui le vei roade si-ti vei sfasia pieptul; ca Eu am spus aceasta, zice Domnul Dumnezeu.
35. De aceea, asa zice Domnul Dumnezeu: Pentru ca M-ai uitat si te-ai intors de la Mine, de aceea sufera si tu pentru nelegiuirea ta si pentru desfranarea ta”.
36. Zis-a Domnul catre mine: “Fiul omului, vrei tu sa judeci pe Ohola si pe Oholiba? Spune-le ticalosiile lor!
37. Caci ele s-au desfranat si pe mainile lor au sange; s-au desfranat cu idolii lor, si pe fiii lor, care Mi i-au nascut, i-au trecut prin foc, ca sa le fie de mancare.
38. Iata ce Mi-au mai facut ele: Au pangarit locasul Meu cel sfant in aceeasi zi si zilele Mele de odihna le-au calcat;
39. Pentru ca atunci cand ele au junghiat copiii lor pentru idolii lor, in aceeasi zi au venit in locasul Meu cel sfant ca sa-l pangareasca; iata cum s-au purtat ele in locasul Meu!
40. Afara de aceasta, ele umblau dupa oameni veniti de departe; trimiteau la ei soli si ei veneau. Pentru ei te-ai imbaiat, ti-ai facut ochii cu dresuri si te-ai gatit cu podoabe.
41. Te-ai asezat pe pat luxos, in fata caruia era gatita o masa pe care tu ai pus tamaia Mea si untdelemnul Meu.
42. Si rasunau strigatele de veselie ale multimii nepasatoare, din pricina gloatei de oameni adusi din pustiu; si ei au pus bratari la mainile femeilor si coroane marete pe capetele lor.
43. Atunci am zis despre cea imbatranita in desfranari: Acum vor sfarsi desfranarile ei o data cu ea.
44. Si au venit la ea ca la o desfranata; asa veneau la aceste femei desfranate, adica la Ohola si la Oholiba.
45. Dar barbati intelepti le vor judeca si le or osandi cu osanda desfranatelor si cu osanda celor ce varsa sange, pentru ca ele sunt niste desfranate si mainile lor sunt insangerate.
46. Caci asa zice Domnul Dumnezeu: Sa se adune impotriva lor multimea si sa le dea urgiei si jafului.
47. Multimea le va ucide cu pietre si le va taia cu sabiile; vor omori pe fiii lor si pe fiicele lor si casele lor le vor arde cu foc.
48. Asa voi pune capat desfranarii in tara aceasta si toate femeile vor lua invatatura si nu vor mai face lucruri rusinoase ca ele.
49. Nelegiuirea voastra va cadea asupra voastra, si veti purta greutatea pacatelor voastre de inchinare la idoli, si veti sti ca Eu sunt Domnul Dumnezeu”.
CAPITOLUL 24
Pilda cu fierberea caldarii.
l. Fost-a cuvantul Domnului catre mine, in anul al noualea, in luna a zecea, in ziua a zecea a lunii, si mi-a zis:
2. “Fiul omului, scrie-ti numele acestei zile, anume al acestei zile, ca chiar in ziua aceasta regele Babilonului va pasi spre Ierusalim.
3. Rosteste dar pentru neamul de razvratiti o pilda si le spune: Asa zice Domnul Dumnezeu: Pune un cazan si toarna in el apa;
4. Pune in el bucati de carne, tot bucati din cele mai bune, solduri si spete, si-l umple cu cele mai bune oase;
5. Ia ceea ce este mai bun din turma, pune lemne dedesubt, fierbe-l in clocote, asa ca sa fiarba si oasele din el.
6. De aceea, asa zice Domnul Dumnezeu: Vai de cetatea sangelui! Vai de caldarea in care este rugina si de pe care nu se mai ia rugina! Aruncati bucata cu bucata din el si nu alegeti prin sort.
7. Ca sangele pe care ea l-a varsat este in mijlocul ei. Ea l-a lasat pe stanca goala; nu l-a varsat pe pamant, unde s-ar fi putut acoperi cu tarana.
8. Pentru a-Mi atata mania, pentru a Ma razbuna, am lasat sangele ei pe stanca goala, ca sa nu fie acoperit”.
9. De aceea asa zice Domnul Dumnezeu: “Vai de cetatea sangelui! Ca voi aprinde un foc mare.
10. Adu lemne, aprinde focul, fierbe carnea; lasa sa se ingroase tot si oasele sa se arda.
11. Pune caldarea goala pe carbuni, ca sa se incalzeasca si ca arama ei sa se infierbante si sa se topeasca murdaria din ea si toata rugina de pe ea sa se duca.
12. Munca va fi grea, dar rugina cea multa de pe ea nu se va duce; si in foc rugina va ramane pe ea.
13. Murdaria ta e atat de grozava, ca oricat te voi curati, tu tot necurata vei fi; de acum inainte nu te vei mai curari de murdaria ta, pana ce nu-Mi voi potoli urgia Mea asupra ta.
14. Eu sunt Domnul, si Eu spun ca vor veni acestea si le voi implini, nu le voi schimba, nici nu voi cruta ceva; dupa purtarile si dupa faptele tale te voi judeca”, zice Domnul Dumnezeu.
15. Fost-a cuvantul Domnului catre mine si mi-a zis:
16. “Fiul omului, iata Eu printr-o lovitura iti voi lua mangaierea ochilor tai; dar tu nu te tangui si nu plange, si nici lacrimile sa nu-ti curga;
17. Suspina in ascuns si plangere pentru morti sa nu faci; pune-ti turbanul pe cap si incaltaminte in picioare; barba sa nu ti-o acoperi si paine de la straini sa nu mananci”.
18. Dupa ce dimineata am grait eu poporului cuvantul Domnului, seara mi-a murit femeia si a doua zi am facut precum mi se poruncise.
19. Poporul insa mi-a zis: “Pentru ce nu ne spui ce insemnatate au pentru noi cele ce le faci tu?”
20. Si le-am raspuns: “A fost cuvantul Domnului catre mine si mi-a zis:
21. Spune casei lui Israel: Asa graieste Domnul Dumnezeu: Iata locasul Meu cel sfant, mandria puterilor voastre, bucuria ochilor vostri si dragostea sufletelor voastre, il voi da spre pangarire, iax fiii si fiicele voastre, pe care i-ati parasit, vor cadea de sabie;
22. Si veti face si voi ceea ce fac eu: barbile nu le veti acoperi si paine de la straini nu veti manca;
23. Turbanele voastre le veti avea pe cap si incaltamintele voastre in picioare; nu va veti tangui, nici nu va veti plange, ci va veti stinge pentru pacatele voastre si veti suspina unul catre altul.
24. Iezechiel va fi semn pentru voi: ceea ce el a facut, veti face si voi intocmai; si cand se vor implini acestea, veti sti ca Eu sunt Domnul Dumnezeu.
25. Si tu, fiul omului, in ziua cand le voi fi luat puterea lor, mandria lor falnica, bucuria ochilor lor, desfatarile sufletului lor, fiii si fiicele lor,
26. In ziua aceea va veni la tine cel scapat de acolo, care iti va aduce stirea;
27. In ziua aceea se va deschide gura ta catre cel scapat si vei grai si nu vei mai fi mut si vei fi semn pentru ei, si ei vor afla ca Eu sunt Domnul”.
CAPITOLUL 25
Proorocii impotriva celor de alt neam.
l. Fost-a cuvantul Domnului catre mine si mi-a zis:
2. “Fiul omului, intoarce-ti fata spre fiii lui Amon si graieste impotriva lor.
3. Spune fiilor lui Amon: Ascultati cuvantul Domnului Dumnezeu: Asa zice Domnul Dumnezeu: Deoarece tu faci: Aha! Aha! impotriva locasului Meu cel sfant cand el e pangarit si cand tara lui Israel e pustiita si casa lui Iuda dusa in robie,
4. De aceea, iata Eu te voi da de mostenire fiilor Rasaritului, care isi vor face salasele la tine si vor aseza la tine corturile si vor manca fructele si laptele tau.
5. Voi face din Raba un staul de camile si din cetatile lui Amon o stana de oi, si veti sti ca Eu sunt Domnul.
6. Ca asa zice Domnul Dumnezeu: Pentru ca ai batut din palme si ai batut din picioare si din suflet te-ai bucurat cu tot dispretul tau pentru tara lui Israel,
7. De aceea iata Eu Imi voi intinde mana impotriva ta si te voi da popoarelor spre jefuire si te voi starpi din numarul popoarelor si din numarul tarilor te voi sterge; te voi zdrobi si vei sti ca Eu sunt Domnul”.
8. Asa zice Domnul Dumnezeu: “Pentru ca Moab si Seir zic: Iata si casa lui Iuda este ca toate neamurile;
9. De aceea iata Eu, incepand de la cetati, de la toate cetatile lui de pe hotar, de la Bet-Iesimot, Baal-Meon si Chiriataim, podoabele tarii, voi descoperi colinele Moabului si voi nimici cetatile lui in toata intinderea lui.
10. Si-l voi deschide si-l voi da in stapanire fiilor Rasaritului impreuna cu tara fiilor lui Amon, ca sa nu se mai aminteasca despre fiii lui Amon printre neamuri.
11. Voi savarsi astfel judecati impotriva lui Moab, si ei vor sti ca Eu sunt Domnul”.
12. Asa zice Domnul Dumnezeu: “Pentru ca Edom s-a razbunat cumplit impotriva casei lui Iuda si a pacatuit greu, savarsind razbunare asupra ei,
13. De aceea, asa zice Domnul Dumnezeu: Imi voi intinde mana impotriva Edomului si voi pierde din el pe oameni si pe animale si il voi face pustietate; de la Teman pana la Dedan toti vor cadea de sabie.
14. Razbunarea Mea impotriva Edomului o voi savarsi prin mana poporului Meu Israel; el va lucra in Edom dupa mania Mea si dupa urgia Mea si vor sti Edomitii ce este razbunarea Mea”, zice Domnul Dumnezeu.
15. Asa graieste Domnul Dumnezeu: “Pentru ca Filistenii s-au purtat razbunatori si s-au razbunat cu ura in suflet si cu o vesnica dusmanie de moarte,
16. De aceea asa zice Domnul Dumnezeu: “Iata Eu Imi voi intinde mana impotriva Filistenilor si voi pierde pe Cheretieni si restul locuitorilor de pe tarmul marii il voi starpi.
17. Voi savarsi impotriva lor cumplite razbunari, pedepse grele, si vor sti ca Eu sunt Domnul, cand voi savarsi asupra lor razbunarea Mea”.
CAPITOLUL 26
Proorocie pentru pustiirea Tirului.
l. In anul al unsprezecelea, in ziua intai a lunii intai, a fost cuvantul Domnului catre mine:
2. “Fiul omului, pentru ca Tirul face impotriva Ierusalimului: Aha! Aha! si zice: Iata el - poarta popoarelor - este daramat; acum alearga la mine; eu ma umplu, iar el se pustieste,
3. De aceea, asa zice Domnul Dumnezeu: Iata sunt impotriva ta, Tirule, si voi ridica impotriva ta popoare multe, cum isi ridica marea valurile sale.
4. Voi sfarama zidurile Tirului si turnurile lui le voi darama; voi matura praful din el si-l voi face stanca goala.
5. Loc de uscat mrejele va fi el la mare, pentru ca a zis acestea, graieste Domnul Dumnezeu, si va fi prada neamurilor.
6. Iar fiicele lui, care sunt pe pamant, vor fi ucise cu sabia si vor sti ca Eu sunt Domnul”.
7. Ca asa zice Domnul Dumnezeu: “Iata Eu voi aduce impotriva Tirului de la miazanoapte pe Nabucodonosor, regele Babilonului, regele regilor, cu cai, cu care si cu calareti, cu ostire si cu multime de neamuri.
8. Pe fiicele tale cele din campie el le va ucide cu sabia si va ridica impotriva ta turnuri de impresurare, va face val imprejurul tau si va pune impotriva ta scuturile.
9. Spre zidurile tale va impinge berbecii de spart ziduri si turnurile tale le va darama cu topoarele.
10. De multimea cailor lui vei fi acoperit de praf si de zgomotul calaretilor, al carelor si al rotilor se vor cutremura zidurile tale, cand va intra el pe portile tale, cum se intra intr-o cetate sfaramata.
11. Cu copitele cailor sai va calca el toate ulitele tale, pe poporul tau il va ucide cu sabie, iar puternicele tale columne le va rasturna la pamant.
12. Vor jefui bogatia ta si marfurile tale le vor fura, vor darama zidurile tale si frumoasele tale case le vor strica, si pietrele tale si arborii tai si pamantul tau le vor arunca in apa.
13. Voi curma zgomotul cantecelor tale si sunet de chitara nu se va mai auzi la tine.
14. Te voi face stanca goala si loc de uscat mrejele vei fi; nu vei mai fi zidit din nou, caci Domnul a spus acestea”, zice Domnul Dumnezeu.
15. Asa zice Domnul Dumnezeu Tirului: “De zgomotul caderii tale si de geamatul ranitilor tai, cand se va face macelul in tine, nu se vor cutremura oare insulele?
16. Toti stapanitorii marii se vor cobori de pe tronurile lor, isi vor scoate purpurile si isi vor dezbraca hainele lor cele brodate; cu groaza se vor imbraca, vor sedea la pamant si vor tremura fara incetare si vor fi umiliti din pricina ta.
17. Vor ridica plangere impotriva ta si-ti vor zice: “Cum ai pierit tu, cel locuit de stapanitorii marilor, cetate vestita, care erai tare pe mare si tu si locuitorii tai, care aduceai groaza asupra tuturor celor care locuiau pe uscat!
18. Acum, in ziua caderii tale, s-au cutremurat insulele; insulele de pe mare sunt ingrozite de sfarsitul tau”.
19. Ca asa zice Domnul Dumnezeu: “Cand te voi face cetate pustie, asemenea cetatilor nelocuite, cand voi ridica impotriva ta adancul si te vor acoperi apele cele mari,
20. Atunci te voi cobori cu cei ce se coboara in mormant, la poporul de odinioara si te voi aseza in adancurile pamantului, in pustietati vesnice, cu cei ce s-au dus in mormant, ca sa nu mai fii locuit si sa nu mai dainuiesti in tara celor vii.
21. Groaza te voi face si nu vei mai fi; te vor cauta si nu te vor mai gasi in veci”, zice Domnul Dumnezeu.
CAPITOLUL 27
Negutatoria Tirului si caderea lui.
l. Fost-a cuvantul Domnului catre mine si mi-a zis:
2. “Si tu, fiul omului, ridica plangere impotriva Tirului,
3. Si zi catre el: O, tu, cel ce esti asezat la marginea marii si faci negot cu popoarele a nenumarate insule, asa graieste Domnul Dumnezeu: Tirule, tu zici: “Eu sunt o corabie de desavarsita frumusete!”
4. Tinutul tau este in largul marii; cei ce te-au zidit te-au facut minunat de frumos.
5. Toate acoperisurile corabiilor tale le-ai facut din chiparos de Senir si cedru de Liban s-a adus, ca sa-ti faca tie catarge.
6. Vaslele tale s-au facut de stejar din Vasan; bancile si le-au facut din lemn de cimsir, impodobite cu fildes din insulele Chitim;
7. Panzele tale, din vison de Egipt brodat, iti slujeau ca steag. Porfira violeta si stacojie din insulele Elisa alcatuiau acoperamantul tau.
8. Locuitorii Sidonului si ai Arvadului erau vaslasii tai; si cei mai iscusiti ai tai, Tirule, erau carmaci.
9. Batranii din Ghebal si mesterii lui erau la tine, ca sa-ti repare stricaciunile. Toate corabiile marii si corabiile lor erau la tine, ca sa faca negotul tau.
10. Persi, Lidieni si Libieni se aflau in ostirea ta si erau oamenii tai de razboi; atarnau in tine scuturile si coifurile lor.
11. Fiii Arvadului impreuna cu ostirea ta stateau imprejur pe zidurile tale si in turnurile tale se aflau oameni viteji; acestia isi atarnau tolbele sus pe zidurile tale si desavarseau frumusetea ta.
12. Cei din Tarsis faceau negot cu tine pentru tot felul de bogatii si veneau la targul tau cu argint, cu fier, cu cositor si plumb.
13. Iavan, Tubal si Mesec faceau negot cu tine, dand in schimb, pe marfurile tale, suflete omenesti si vase de arama, in pietele tale.
14. Cei din casa Togarma aduceau la targul tau cai si carute.
15. Fiii lui Dedan faceau negot cu tine; insule multe luau marfurile tale si-ti plateau cu fildes si abanos.
16. Pentru multimea marfurilor tale facea negot cu tine Siria si venea la targul tau cu smaralde, cu purpura, cu tesaturi alese, cu in subtire, cu margean si cu rubine.
17. Iuda si tinuturile lui Israel faceau negot cu tine si pe marfurile tale dadeau grau de Minit si turte, miere, ulei si balsam.
18. Damascul facea negot cu tine si, pentru multimea multa de lucruri si pentru toate bunatatile ce aveai tu din belsug, iti aducea vin de Helbon si lana alba.
19. Vedan si Iavan din Uzal iti plateau pe marfurile tale fier lucrat; casie si trestie mirositoare si se aduceau in schimb.
20. Dedan facea negot cu tine cu paturi pentru pus pe cai.
21. Arabia si toate capeteniile din Chedar faceau negot cu tine; miei, berbeci si tapi iti dadeau in schimb pentru marfurile tale.
22. Negutatorii din Seba si Rama faceau negot cu tine, dand in schimb tot felul de aromate alese, felurite pietre scumpe si aur, pentru marfurile tale.
23. Haran, Cane si Eden, negutatorii din Seba, Asiria si Chilmad faceau negot cu tine.
24. Acestia faceau negot cu tine cu haine scumpe, cu mantii de purpura violeta si brodata, stofe tesute cu felurite culori, funii impletite si tari, puse in lazi de cedru, aduse pe pietele tale.
25. Corabiile Tarsisului erau caravanele tale pentru negotul tau si prin acestea ai ajuns tu bogat si foarte slavit pe mare.
26. Vaslasii tai te-au facut sa calatoresti pe apele cele mari, dar un vant de la rasarit te va sfarama in mijlocul marilor.
27. Bogatia ta si marfurile tale, corabierii si carmacii tai, cei ce dreg crapaturile corabiilor, cei ce fac schimb de marfuri cu tine, toti ostasii care se afla in tine se vor prabusi in inima marilor in ziua caderii tale.
28. De strigatul carmacilor tai se vor cutremura imprejurimile.
29. Se vor cobori din corabiile lor toti vaslasii, corabierii si toti carmacii marii vor sta pe uscat;
30. Vor plange pentru tine cu mare glas, presarandu-si capetele lor cu cenusa si tavalindu-se in pulbere;
31. Isi vor tunde pentru tine parul pana la piele, cu sac se vor imbraca si vor plange dupa tine cu plangere mare de durerea inimii;
32. Si in durerea lor vor canta cantare de jale pentru tine si te vor baci asa: “Cine a fost ca Tirul, ca aceasta cetate daramata in mare!”
33. Cand veneau marfurile tale de pe mari, tu saturai popoare multe; prin multimea bogatiei tale si prin negotul tau imbogateai pe regii pamantului;
34. Iar cand ai fost sfaramat de mari in adancul apelor, marfurile tale si tot ce se gramadea in tine au cazut impreuna cu tine.
35. Toti locuitorii insulelor s-au ingrozit de tine si regii lor s-au cutremurat si s-au schimbat la fata.
36. Negustorii popoarelor fluiera asupra ta. Tu ai ajuns o groaza, esti nimicit pentru totdeauna!
CAPITOLUL 28
Proorocie impotriva Tirului si a Sidonului.
l. Fost-a cuvantul Domnului catre mine si mi-a zis:
2. “Fiul omului, spune celui ce domneste in Tir: Asa zice Domnul Dumnezeu: Inima ta s-a inaltat si a zis: “Sunt un dumnezeu si stau pe scaunul lui Dumnezeu in inima marilor, dar tu, desi nu esti Dumnezeu, ci om, iti inchipui in inima ta ca esti la fel cu Dumnezeu;
3. Iata, tu iti inchipui ca esti mai intelept decat Daniel si nu sunt taine ascunse pentru tine;
4. Prin intelepciunea ta si cu mintea ta ti-ai agonisit bogatie si ai adunat in vistieriile tale argint si aur;
5. Prin intelepciunea ta cea mare, prin ajutorul negotului tau, ti-ai sporit bogatia si mintea ta s-a ingamfat cu bogatia ta;
6. De aceea, asa zice Domnul Dumnezeu: Pentru ca tu te-ai asemanat cu Dumnezeu,
7. Iata, Eu voi aduce impotriva ta pe strainii cei mai rai din toate popoarele, si aceia isi vor scoate sabia impotriva frumoasei tale intelepciuni si vor intina stralucirea ta;
8. In mormant te voi cobori si vei muri in inima marilor de moartea celor ucisi.
9. Spune-vei oare inaintea ucigasului tau: “Eu sunt un dumnezeu”, cand tu esti un om in mana celui care te ucide, iar nu Dumnezeu?
10. Vei muri de mana strainilor, de moartea celor netaiati imprejur, caci Eu am spus aceasta”, zice Domnul Dumnezeu.
11. Si a fost cuvantul Domnului catre mine si mi-a zis:
12. “Fiul omului, plange pe regele Tirului si-i spune: Asa zice Domnul Dumnezeu: Tu erai pecetea desavarsiri, deplinatatea intelepciunii si cununa frumusetii.
13. Tu te aflai in Eden, in gradina lui Dumnezeu; hainele tale erau impodobite cu tot felul de pietre scumpe: cu rubine, topaze si diamante, cu crisolit, onix si iaspis, cu safir, smarald, carbuncul si aur; toate erau pregatite si asezate cu iscusinta in cuibulete si puse pe tine in ziua in care ai fost facut.
14. Tu erai heruvimul pus ca sa ocrotesti; te asezasem pe muntele cel sfant al lui Dumnezeu, si umblai prin mijlocul pietrelor celor de foc.
15. Fost-ai fara prihana in caile tale din ziua facerii tale si pana s-a incuibat in tine nelegiuirea.
16. Din pricina intinderii negotului tau, launtrul tau s-a umplut de nedreptate si ai pacatuit, si Eu te-am izgonit pe tine, heruvim ocrotitor, din pietrele cele scanteietoare si te-am aruncat din muntele lui Dumnezeu, ca pe un necurat.
17. Din pricina frumusetii tale s-a ingamfat inima ta, si pentru trufia ta ti-ai pierdut intelepciunea. De aceea te-am aruncat la pamant si te voi da inaintea regilor spre batjocura.
18. Prin multimea nelegiuirilor tale, savarsite in negotul tau nedrept, ti-ai pangarit altarele tale; si Eu voi scoate din mijlocul tau foc, care te va si mistui; si te voi preface in cenusa pe pamant inaintea ochilor tuturor celor ce te vad.
19. Toti cei ce te cunosc intre popoare se vor mira de tine, vei ajunge o groaza si in veci nu vei mai fi”.
20. Fost-a catre mine cuvantul Domnului si mi-a zis:
21. “Fiul omului, intoarce-ti fata spre Sidon, prooroceste impotriva lui si spune:
22. Asa graieste Domnul Dumnezeu: Iata Eu sunt impotriva ta, Sidoane; Ma voi preaslavi in mijlocul tau si se va sti ca Eu sunt Domnul, cand te voi judeca si-Mi voi arata sfintenia Mea in mijlocul tau.
23. Voi trimite impotriva ta ciuma si varsare de sange pe ulitele tale si vor cadea ucisi in mijlocul tau de sabia care te va lovi din toate partile, si vor sti toti ca Eu sunt Domnul.
24. Si nu vei mai fi pentru casa lui Israel spin care raneste si ciulin care sfasie printre cei ce o inconjoara si o urasc, si vor sti toti ca Eu sunt Domnul Dumnezeu”.
25. Asa zice Domnul Dumnezeu: “Cand voi aduna casa lui Israel din mijlocul popoarelor unde este imprastiata si voi arata prin aceasta sfintenia Mea in ochii neamurilor si cand va locui ea in pamantul sau, pe care l-am dat robului Meu Iacov,
26. Ei vor locui acolo in siguranta, isi vor face case, vor sadi vii. Cand voi face judecati asupra tuturor celor dimprejur care ii dispretuiesc, vor sti ca Eu sunt Domnul Dumnezeul lor”.
CAPITOLUL 29
Proorocie impotriva Egiptului.
1. In ziua a douasprezecea a lunii a zecea din anul al zecelea dupa robirea lui Ioiachim, a fost cuvantul Domnului catre mine si mi-a zis:
2. “Fiul omului, intoarce-ti fata spre Faraon, regele Egiptului, si prooroceste impotriva lui si a tot Egiptul,
3. Si graieste si zi: Asa zice Domnul Dumnezeu: Iata Eu sunt impotriva ta, Faraoane, rege al Egiptului, crocodilul cel mare, care stai lungit intre raurile tale si zici: “Al meu este raul si eu l-am facut pentru mine”.
4. Eu insa voi infige carligul in falcile tale si de solzii tai voi lipi pestii raurilor tale si te voi tari afara din raurile tale, cu tot pestele raurilor tale, care s-a lipit de solzii tai;
5. Si te voi arunca in pustiu pe tine si tot pestele din raurile tale si vei cadea in campia goala si nu te vor lua, nici te vor ridica; te voi da mancare fiarelor pamantului si pasarilor cerului.
6. Si vor sti toti locuitorii Egiptului ca Eu sunt Domnul; pentru ca ei au fost pentru casa lui Israel toiag de trestie.
7. Cand ei te prindeau, tu te sfaramai in mainile lor si tu le sfasiai toata mana; iar cand ei se sprijineau de tine, tu te rupeai si le zdruncinai coapsele.
8. De aceea, asa graieste Domnul Dumnezeu: Iata, Eu voi aduce impotriva ta sabie si voi nimici oamenii si vitele din tine;
9. Si va ajunge pamantul Egiptului pustiu si desert si vor afla ca Eu sunt Domnul. Pentru ca el zice: “Al meu este raul si eu l-am facut”.
10. De aceea, iata Eu vin impotriva fluviilor tale si voi face pamantul Egiptului pustiu intre pustiurile ce se intind de la Migdol pana la Siena si pana in hotarele Etiopiei.
11. Picior de om nu va trece prin el, nici picior de vita nu va trece prin el si nu va locui nimic in el patruzeci de ani.
12. Voi face pamantul Egiptului o pustietate intre tarile pustiite; si cetatile lui intre cetatile pustiite vor fi pustii patruzeci de ani si pe Egipteni ii voi imprastia printre neamuri si-i voi risipi prin tari”.
13. Asa zice Domnul Dumnezeu: “Dupa trecerea celor patruzeci de ani, voi aduna pe Egipteni dintre neamurile printre care au fost imprastiati,
14. Si voi aduce inapoi pe prinsii de razboi ai Egiptului si-i voi aseza iarasi in tara Patros, in pamantul nasterii lor, si vor fi acolo un regat slab.
15. Va fi mai slab decat celelalte regate si nu se vor mai inalta peste popoare; il voi mai micsora, ca sa nu mai domneasca peste popoare;
16. Si nu va mai fi de acum inainte pentru casa lui Israel pricina de incredere, ci ii va aduce aminte de nelegiuirea ei, ca s-a dat de partea Egiptului, si vor cunoaste ca Eu sunt Domnul”.
17. In ziua intai a lunii intai din anul al douazeci si saptelea de la robirea lui Ioiachim, a fost cuvantul Domnului catre mine si mi-a zis:
18. “Fiul omului, Nabucodonosor, regele Babilonului, si-a obosit ostirile sale printr-o munca grea impotriva Tirului; toate capetele s-au plesuvit si toti umerii sunt raniti; dar nici pentru el, nici pentru ostirile lui nu este nici o rasplata de la Tir pentru lucrarea pe care a facut-o impotriva lui.
19. De aceea, asa zice Domnul Dumnezeu: Iata, Eu dau lui Nabucodonosor, regele Babilonului, tara Egiptului, ca sa prade bogatia lui si sa faca jaf in el; aceasta va fi rasplata ostirilor lui.
20. Ca rasplata pentru lucrarea pe care a facut-o Tirului, Eu ii dau tara Egiptului, pentru ca acest lucru l-a facut el pentru Mine, zice Domnul Dumnezeu.
21. In ziua aceea voi face sa creasca cornul casei lui Israel si tie-ti voi deschide gura in mijlocul lor si vor sti ca Eu sunt Domnul”.
CAPITOLUL 30
Prapad asupra multor cetati.
l. Fost-a cuvantul Domnului catre mine si mi-a zis:
2. “Fiul omului, prooroceste si zi: Asa graieste Domnul Dumnezeu: Plangeti! O, ce zi!
3. Ca se apropie ziua, se apropie ziua Domnului, ziua cea intunecata! Vine vremea neamurilor.
4. Atunci se va duce sabia in Egipt si groaza se va lati in Etiopia; vor cadea in Egipt cei loviti si bogatiile lui se vor lua si vor fi daramate temeliile lui.
5. Etiopia, Libia, Lidia, straini de toate neamurile, Cub si fiii tarii asezamantului vor cadea impreuna cu ei de sabie.
6. Asa zice Domnul: “Vor cadea sprijinitorii Egiptului si ingamfarea puterii lui se va prabusi; de la Migdol si pana la Siena vor cadea in el de sabie; asa zice Domnul Dumnezeu.
7. Si va fi el pustiu intre pustiuri si cetatile lor vor face parte dintre cetatile pustiite.
8. Si vor sti ca Eu sunt Domnul, cand voi trimite foc asupra Egiptului si toti sprijinitorii lui vor fi zdrobiti.
9. In ziua aceea vor merge vestitori de la Mine pe corabii, ca sa ingrozeasca pe Etiopienii cei fara de grija, si se va intinde groaza la ei, ca in ziua Egiptului, caci iat-o ca vine”.
10. Asa zice Domnul Dumnezeu: “Voi pune capat multimii Egiptului prin mana lui Nabucodonosor, regele Babilonului.
11. El si, impreuna cu el, poporul lui, cel mai strasnic dintre popoare, vor fi adusi pentru pieirea acestei tari; si isi vor scoate sabiile lor impotriva Egiptului si vor umple tara de ucisi.
12. Fluviile lor le voi usca si voi da pamantul in mainile celor rai; prin mana strainilor voi pustii tara si tot ce este in ea. Eu, Domnul, am spus acestea”.
13. Asa zice Domnul Dumnezeu: “Pierde-voi idolii si pe dumnezeii cei mincinosi din Nof (Memfis). Nu va mai fi print in tara Egiptului si voi raspandi groaza in tara Egiptului.
14. Voi pustii Patrosul si foc voi trimite asupra Toanului si voi rosti judecata asupra lui No (Teba).
15. Varsa-voi urgia Mea peste Sin, cetatea Egiptului si multimea oamenilor din No o voi pierde.
16. Voi trimite foc asupra Egiptului; cutremura-se-va Sin si No se va prabusi, iar asupra Nofului vor navali vrajmasii in ziua cea mare.
17. Tinerii din On si din Bubastis vor cadea de sabie, iar ceilalti se vor duce in robie.
18. Si in Tahpanhes se va intuneca ziua, cand voi zdrobi acolo jugul Egiptului si se va curma puterea cea mandra a lui. Un nor il va acoperi si fiicele lui vor fi duse in robie.
19. Asa voi face Eu judecata impotriva Egiptului si vor sti ca Eu sunt Domnul”.
20. In anul al unsprezecelea, in luna intai, in ziua a saptea a lunii, a fost cuvantul Domnului catre mine:
21. “Fiul omului, Eu am si zdrobit un brat al lui Faraon, regele Egiptului, si iata, nimeni nu l-a legat ca sa se vindece si nu l-a infasurat cu legaturi ca sa capete putere pentru a manui sabia”.
22. De aceea, asa zice Domnul Dumnezeu: Iata, Eu sunt impotriva lui Faraon, regele Egiptului, si voi zdrobi bratele lui, pe cel sanatos si pe cel zdrobit, incat sabia va cadea din mainile lui.
23. Voi imprastia pe Egipteni printre popoare si-i voi vantura prin tari.
24. Iar bratele regelui Babilonului le voi intari si-i voi da sabia Mea in mana, iar bratele lui Faraon le voi zdrobi si el, ranit cumplit, va geme inaintea lui.
25. Intari-voi bratele regelui Babilonului, iar bratele lui Faraon vor cadea fara putere; si vor sti ca Eu sunt Domnul cand voi da sabia Mea in mainile regelui Babilonului, si acesta o va intinde asupra Egiptului.
26. Voi imprastia pe Egipteni printre neamuri; ii voi risipi prin tari si vor sti ca Eu sunt Domnul”.
CAPITOLUL 31
Proorocie pentru pieirea Egiptului.
l. In anul al unsprezecelea, in ziua intai a lunii a treia, a fost cuvantul Domnului catre mine:
2. “Fiul omului, spune lui Faraon, regele Egiptului, si poporului lui: Cu cine te asemeni tu in marirea ta?
3. Iata Asiria era un cedru in Liban, cu ramuri frumoase, cu frunzis umbros si cu trunchi inalt; varful lui se ridicase pana la nori.
4. Apele il facusera sa creasca, adancul il ridicase si raurile acestuia inconjurau locul unde fusese sadit si trimiteau apele lor la toti arborii campului.
5. De aceea inaltimea lui intrecuse pe toti arborii campului si avea pe dansul multi lastari si ramurile lui se inmultisera; lastarii lui se facusera inalti, pentru ca avusesera apa multa la cresterea lor.
6. in lastarii lui isi impletisera cuiburi tot felul de pasari de-ale cerului; sub ramurile lui isi scoteau puii tot felul de fiare de ale pamantului, iar la umbra lui traiau numeroase si felurite popoare.
7. El era frumos prin inaltimea trunchiului sau, si prin lungimea ramurilor sale, caci radacinile sale se aflau langa niste ape mari.
8. Cedrii din gradina lui Dumnezeu nu-l umbreau, chiparosii nu se puteau asemana cu crengile lui si castanii nu erau la marime ca ramurile lui; nici un copac din gradina lui Dumnezeu nu se asemana cu el in frumusete.
9. Eu il impodobisem cu multimea ramurilor lui, incat toti arborii Edenului din gradina lui Dumnezeu il pizmuiau.
10. De aceea, asa a zis Domnul Dumnezeu: Pentru ca s-a facut inalt la statura si crestetul lui si l-a inaltat pana la nori si inima lui s-a ingamfat cu inaltimea lui,
11. De aceea l-am dat in mana regelui neamurilor, si acesta s-a purtat cu el dupa rautatea lui; pentru nelegiuirea lui l-am lepadat.
12. Taiatu-l-au strainii cei mai rai dintre popoare si l-au pravalit peste munti; ramurile lui au cazut prin toate vaile, iar lastarii lui s-au frant prin toate vagaunile pamantului si de sub umbra lui au fugit toate popoarele pamantului si l-au parasit.
13. Pe daramaturile lui s-au asezat toate pasarile cerului si in lastarii lui erau toate fiarele campului.
14. Aceasta s-a facut pentru ca nici unul dintre arborii de pe langa ape sa nu se ingamfe cu statura sa inalta si sa nu-si inalte varful pana la nori; ca toti stejarii ce se adapa din ape sa nu mai vada inaltimea lor, caci toti vor fi dati mortii, in latura cea de dedesubt a pamantului, impreuna cu fiii oamenilor, care s-au coborat in mormant.
15. Asa zice Domnul Dumnezeu: “In ziua aceea, cand s-a coborat el in locuinta mortilor, in semn de jale, am inchis peste el adancul; am oprit raurile lui si apele cele mari au secat; am intunecat Libanul pentru el si toti arborii campului s-au uscat din cauza lui.
16. La vuietul caderii lui am facut sa se cutremure neamurile, cand l-am prabusit in locuinta mortilor, la cei ce se coborasera in mormant, si s-au bucurat in latura cea de dedesubt toti arborii Edenului, cei mai alesi si mai buni ai Libanului, toti cei adapati cu apa;
17. Si acestia s-au coborat cu el in locuinta mortilor la cei ucisi de sabie, care erau bratul lui si traiau in umbra lui, printre neamuri”.
18. Deci, cu care din arborii Edenului te-ai asemanat tu in stralucire si maretie? Acum insa la rand cu arborii Edenului vei fi prabusit in adanc, vei. zacea in mijlocul celor netaiati imprejur, cu cei ucisi de sabie. Iata pe Faraon si toata multimea supusilor sai”, zice Domnul.
CAPITOLUL 32
Plangere asupra Egiptului.
l. In anul al doisprezecelea de la robirea lui Ioiachim, in luna a douasprezecea, in ziua intai a acestei luni, a fost catre mine cuvantul Domnului si mi-a zis:
2. “Fiul omului, ridica plangere asupra lui Faraon, regele Egiptului, si spune-i: Leu al neamurilor, iata-te nimicit. Tu erai ca un crocodil in ape, tu suflai din narile tale, tu tulburai apele cu picioarele tale si intaratai valurile lor.
3. Asa zice Domnul Dumnezeu: Cu putere voi arunca asupra ta mreaja Mea in adunarea a multor popoare si ele te vor tari afara cu mreaja Mea.
4. Te voi arunca pe uscat, in camp deschis te voi arunca si se vor aseza pe tine toate pasarile cerului si se vor satura cu tine toate fiarele pamantului.
5. Voi imparti carnurile tale pe munti si vaile le voi umple cu starvul tau.
6. tara in care inoti tu o voi umple cu sangele tau pana in munti si vagaunile lor vor fi umplute cu tine.
7. Cand te vei stinge, voi acoperi cerurile si stelele lor le voi intuneca; soarele il voi acoperi cu nor si luna nu va mai lumina cu lumina sa.
8. Toate stelele care lumineaza pe cer le voi intuneca deasupra ta si asupra tarii tale voi aduce negura, zice Domnul Dumnezeu.
9. Voi umple de tulburare inima multor popoare, cand voi vesti caderea ta la popoarele de prin tarile pe care tu nu le-ai cunoscut.
10. Voi umple prin tine de groaza multe popoare si regii lor se vor cutremura de frica prin tine, cand voi flutura sabia Mea inaintea lor, si in orice clipa va tremura fiecare pentru sufletul sau in ziua caderii tale.
11. Caci asa zice Domnul Dumnezeu: Sabia regelui Babilonului va veni asupra ta;
12. Cu sabia razboinicilor voi face sa cada multimea supusilor tai; acestia sunt cei mai cruzi dintre popoare, vor zdrobi mandria Egiptului, si toata multimea poporului lui va pieri.
13. Voi nimici toate vietuitoarele din apele tale cele mari si mai mult nu le va mai tulbura picior de om, nici copita de dobitoc nu le va tulbura.
14. Atunci voi potoli apele; voi face sa curga ca untdelemnul fluviile lui, zice Domnul Dumnezeu.
15. Cand voi face din tara Egiptului un pustiu, cand tara va fi jefuita de tot ce are si cand voi lovi pe toti cei ce traiesc in ea, atunci vor sti ca Eu sunt Domnul.
16. Iata cantarea de jale pe care o vor striga fiicele neamurilor. Ele o vor striga asupra Egiptului si asupra intregului sau popor. Ele vor striga aceasta cantare de jale”, zice Domnul Dumnezeu.
17. In anul al doisprezecelea, in ziua a cincisprezecea a lunii intai, a fost cuvantul Domnului catre mine:
18. “Fiul omului, plangi pentru multimea poporului Egiptului si fa-o sa coboare, ea si fiicele neamurilor stralucite, in adancurile pamantului, cu cei ce s-au coborat in mormant.
19. Pe cine intreci tu! Coboara-te si zaci cu cei netaiati imprejur!
20. Aceia au cazut printre cei ucisi de sabie; si el este dat sabiei; tarati-l pe el si toate multimile lui!
21. In mijlocul locuintei mortilor se va vorbi de el si de cei ce-l sprijineau, cei mai vestiti dintre eroi; aceia au cazut si zac printre cei netaiati imprejur, rapusi de sabie.
22. Acolo este Asiria si oamenii ei de razboi, imprejurul mormantului ei, toti ucisi, cazuti sub sabie.
23. Mormintele lor sunt asezate chiar in fundul adancului si armata ei imprejurul mormantului ei; toti ucisi, cazuti sub sabie, ei care imprastiau groaza in pamantul celor vii.
24. Acolo este Elam cu toata armata lui imprejurul mormantului sau; toti ucisi, cazuti sub sabie si netaiati imprejur s-au coborat in adancuri, ei care imprastiasera groaza pe pamantul celor vii, iar acum isi poarta rusinea cu cei ce s-au coborat in mormant.
25. In mijlocul ucisilor l-am culcat impreuna cu toata multimea oamenilor lui si mormintele lor sunt imprejurul lui; toti acesti netaiati imprejur sunt ucisi de sabie; si dupa cum au imprastiat groaza pe pamantul celor vii, asa isi poarta rusinea lor alaturi de cei ce s-au coborat in mormant si sunt asezati printre cei ucisi.
26. Acolo sunt Mesec si Tubal cu toata multimea lor de popor si mormintele lor sunt imprejurul lor; toti acesti netaiati imprejur au murit de sabie, pentru ca au imprastiat groaza pe pamantul celor vii.
27. Nu trebuia oare sa zaca si ei printre vitejii cazuti dintre cei netaiati imprejur, care cu armele lor de razboi s-au coborat in locuinta mortilor si sabiile lor si le-au pus sub cap si faradelegea lor a ramas pe oasele lor, pentru ca ei, ca niste puternici, au fost o spaima pe pamantul celor vii?
28. Si tu, Faraoane, vei fi zdrobit in mijlocul celor netaiati imprejur si vei zacea impreuna cu cei ucisi de sabie.
29. Acolo sunt Edom si regii lui si toate capeteniile lui, care cu toata vitejia lor au fost asezati printre cei cazuti de sabie si zac cu cei netaiati imprejur, care s-au coborat in mormant.
30. Acolo sunt stapanitorii de la miazanoapte si toti Sidonienii, care s-au coborat acolo cu cei ucisi si, fiind rusinati in puternicia lor cu care au imprastiat groaza, zac cu cei netaiati imprejur, care au fost ucisi cu sabia si isi poarta rusinea cu cei coborati in mormant.
31. Faraon ii va vedea si se va mangaia la vederea acestei intregi multimi, ucisa de sabie Faraon si toata armata lui, zice Domnul.
32. Caci voi imprastia frica Mea peste pamantul celor vii si Faraon cu toata multimea lui va fi pus printre cei netaiati imprejur cu cei cazuti de sabie, zice Domnul Dumnezeu.
CAPITOLUL 33
Dregatoria proorocilor.
l. Fost-a cuvantul Domnului catre mine si mi-a zis:
2. “Fiul omului, rosteste cuvant catre fiii poporului tau si le spune: De voi aduce sabie asupra unei tari si poporul tarii aceleia va lua din mijlocul sau un om si il va pune strajer,
3. Si el, vazand sabia venind impotriva tarii, va trambita din trambita si va vesti poporul;
4. De va auzi cineva sunetul trambitei, dar nu se va pazi, cand va veni sabia si-l va prinde, sangele aceluia va fi asupra capului sau.
5. Pentru ca a auzit glasul trambitei si nu s-a pazit, sangele lui va fi asupra lui; iar cel ce se va pazi isi va scapa viata sa.
6. Daca insa strajerul a vazut sabia venind si nu a sunat din trambita si poporul n-a fost vestit si va veni sabia si va ridica viata cuiva, acela a fost rapit pentru pacatele lui, dar sangele lui il voi cere din mana strajerului.
7. Si pe tine, fiul omului, te-am pus Eu strajer casei lui Israel si tu vei auzi cuvant din gura Mea si il vei vesti din partea Mea.
8. Cand Eu voi zice pacatosului: “Pacatosule, vei muri”, si tu nu-i vei grai nimic, ca sa vestesti pe pacatos sa se abata de la calea lui, atunci pacatosul acela va muri pentru pacatele sale, iar sangele lui il voi cere din mana ta.
9. Iar daca tu ai vestit pe pacatos sa se abata de la calea lui si sa se intoarca de la ea, si el nu s-a abatut de la calea lui, atunci el va muri pentru pacatele lui, iar tu ti-ai scapat viata.
10. Si tu, fiul omului, spune casei lui Israel: Voi ziceti asa: “Nelegiuirile noastre si pacatele noastre sunt asupra noastra si ne stingem in ele; cum vom putea dar sa traim?”
11. Spune-le: Precum este adevarat ca Eu sunt viu, tot asa este de adevarat ca Eu nu voiesc moartea. pacatosului, ci ca pacatosul sa se intoarca de la calea sa si sa fie viu. Intoarceti-va, intoarceti-va de la caile voastre cele rele! Pentru ce sa muriti voi, casa lui Israel?
12. Si tu, fiul omului, spune fiilor poporului tau: Dreptatea dreptului nu-l va scapa in ziua pacatuirii lui si nelegiuitul nu va cadea pentru nelegiuirea sa in ziua intoarcerii sale de la nelegiuirea sa, precum nici dreptul in ziua pacatuirii sale nu va putea ramane cu viata pentru dreptatea sa.
13. Cand voi zice dreptului ca va fi viu, iar el se va increde in dreptatea sa si va face nedreptate, atunci nu se va mai pomeni toata dreptatea lui, ci el va muri pentru tot raul pe care l-a facut.
14. Si cand voi zice pacatosului: “Vei muri”, dar el se va intoarce de la pacatele sale si va face judecata si dreptate,
15. Daca acest pacatos va inapoia zalogul, pentru cele rapite va despagubi, va umbla dupa legile vietii, nefacand nimic rau, atunci el va fi viu si nu va muri.
16. Nici unul din pacatele sale, pe care le-a facut, nu i se vor pomeni si, pentru ca a inceput a face dreptate si judecata, va fi viu.
17. Fiii poporului tau zic: “Calea Domnului nu este dreapta!” Dar nedreapta este calea lor.
18. Daca dreptul se va abate de la dreptatea sa si va incepe sa faca nelegiuire, va muri pentru aceasta.
19. De asemenea, daca nelegiuitul s-a intors de la nelegiuirea sa si a inceput sa faca judecata si dreptate, pentru aceasta el va trai.
20. Voi insa ziceti: “Calea Domnului este nedreapta”. Eu va voi judeca pe voi, casa lui Israel, si voi judeca pe fiecare dupa purtarile lui”.
21. In anul al doisprezecelea dupa robirea noastra, in ziua a cincea a lunii a zecea, a venit la mine unul din cei scapati din Ierusalim si mi-a spus: “Cetatea este daramata!”
22. Mana Domnului a fost peste mine, seara, inca inainte de a veni acest fugar; iar dimineata, cand a venit acesta la mine, Domnul imi deschisese gura si nu mai eram mut, ei mi se deschisese gura.
23. Si a fost cuvantul Domnului catre mine si mi-a zis:
24. Fiul omului, cei ce traiesc in locurile pustiite din tara lui Israel zic: “Avraam a fost unul si a primit in stapanire tara aceasta, iar noi suntem multi; deci noua ne este data in stapanire tara aceasta.
25. De aceea spune-le: “Asa graieste Domnul Dumnezeu: Voi mancati mancare cu sange; va ridicati ochii spre idolii vostri si varsati sange si apoi voiti sa stapaniti tara?
26. Voi va rezemati pe sabia voastra, faceti ticalosii, va pangariti femeile unii altora si apoi voiti sa stapaniti tara?
27. Iata ce sa le spui: Asa graieste Domnul Dumnezeu: Precum este adevarat ca Eu sunt viu, tot asa de adevarat este ca cei ce locuiesc in locurile pustiite vor cadea de sabie; iar cel ce se afla in camp, pe acela il voi da fiarelor spre mancare, iar cei din cetati si din pesteri vor muri de ciuma.
28. Si voi face din tara un pustiu si o singuratate, trufia puterii ei va inceta, si muntii lui Israel se vor pustii, incat nici un trecator nu va mai trece prin ei.
29. Si vor cunoaste ca Eu sunt Domnul, cand voi face tara pustietatea pustietatilor pentru toate ticalosiile pe care le-au facut ei.
30. Iar despre tine, fiul omului, fiii poporului tau graiesc pe la ziduri si pe la usile caselor si zice unul catre altul si frate catre frate: “Mergeti de vedeti ce cuvant a iesit de la Domnul!”
31. Si ei vin la tine, ca la o adunare de petrecere; poporul Meu se asaza inaintea ta si asculta cuvintele tale. Dar nu le implineste; caci ei cu gura lor fac din acestea o petrecere, iar inima lor e tarata dupa poftele lor.
32. Iata ca tu esti pentru ei un cantaret placut, cu glas frumos si care canta bine din instrumentul sau; ei asculta cuvintele tale, dar nimeni nu le implineste,
33. Iar cand aceste lucruri vor veni, si iata ca ele vin, atunci vor sti ca in mijlocul lor era un prooroc”.
CAPITOLUL 34
Pastorii necredinciosi si fagaduinta pastorului bun.
l. Fost-a cuvantul Domnului catre mine si mi-a zis:
2. “Fiul omului, prooroceste impotriva pastorilor lui Israel, prooroceste si le spune: Asa graieste Domnul Dumnezeu: Vai de pastorii lui Israel, care s-au pastorit pe ei insisi! Pastorii nu trebuia ei oare sa pastoreasca turma?
3. Dar voi ati mancat grasimea si cu lana v-ati imbracat; oile cele grase le-ati junghiat, iar turma n-ati pascut-o.
4. Pe cele slabe nu le-ati intarit; oaia bolnava n-ati lecuit-o si pe cea ranita n-ati legat-o; pe cea ratacita n-ati intors-o si pe cea pierduta n-ati cautat-o, ci le-ati stapanit cu asprime si cruzime.
S. Si ele, neavand pastor, s-au risipit si, risipindu-se, au ajuns mancarea tuturor fiarelor campului.
6. De aceea ratacesc oile Mele prin toti muntii si pe tot dealul inalt; imprastiatu-s-au oile Mele peste toata fata pamantului si nimeni nu ingrijeste de ele si nimeni nu le cauta.
7. De aceea, ascultati pastori, cuvantul Domnului:
8. Precum este adevarat ca Eu sunt viu, zice Domnul Dumnezeu, tot asa este de adevarat ca voi face dreptate; pentru ca oile Mele au fost lasate prada si fara pastor, oile Mele au ajuns mancarea tuturor fiarelor campului, iar pastorii Mei n-au purtat grija de oile Mele, ci pastorii s-au pascut pe ei insisi si oile Mele nu le-au pascut.
9. De aceea ascultati, pastori, cuvantul Domnului.
10. Asa zice Domnul Dumnezeu: Iata Eu vin la pastori; le voi cere inapoi oile Mele din mana lor si ii voi impiedica sa nu mai pasca oile Mele si nu se vor mai paste pastorii pe ei insisi si voi smulge oile Mele din gura lor si ele nu vor mai fi pentru ei o prada de sfasiat.
11. Caci asa zice Domnul Dumnezeu: Iata Eu Insumi voi purta grija de oile Mele si le voi cerceta.
12. Cum cerceteaza pastorul turma sa in ziua cand se afla in mijlocul turmei sale risipite, asa voi cerceta si Eu oile Mele si le voi aduna din toate locurile, unde au fost ele risipite in ziua cea cetoasa si intunecata.
13. Le voi face sa iasa din mijlocul popoarelor, le voi aduna din diferite tari si le voi aduce in tara lor si le voi paste prin muntii lui Israel, pe langa cursurile de apa si prin toate locurile de locuit ale tarii acesteia.
14. Le voi paste in pasune buna si staulul va fi pe muntii cei inalti ai lui Israel; acolo se vor odihni ele, in staul bun si vor paste in pasune grasa in muntii lui Israel.
15. Eu voi paste oile Mele si Eu le voi odihni, zice Domnul Dumnezeu.
16. Oaia pierduta si ratacita o voi intoarce la staul, pe cea ranita o voi lega si pe cea bolnava o voi intari, iar pe cea grasa si tare o voi pazi si voi pastori cu dreptate.
17. Iar despre voi, oile Mele, asa zice Domnul Dumnezeu: Iata voi face judecata intre oaie si oaie, intre berbec si tap.
18. Oare nu va ajunge ca pasteti in pasune buna, iar ce ramane calcati cu picioarele voastre si ca beti apa curata, iar pe cea care ramane o tulburati cu picioarele voastre,
19. Asa ca oile Mele sunt nevoite sa se hraneasca cu ceea ce este calcat de picioarele voastre si sa bea ceea ce este tulburat de picioarele voastre?”
20. De aceea asa le zice Domnul Dumnezeu: “Iata Eu Insumi voi face judecata intre oaia grasa si oaia slaba.
21. Deoarece voi izbiti cu umarul, cu soldul si cu coarnele voastre, impungeti pe toate oile bolnavicioase, pana cand le scoateti afara,
22. Eu voi veni sa scap oile Mele, ca sa nu mai fie prada si voi judeca intre oaie si oaie.
23. Voi pune peste ele un singur pastor, care le va paste; voi pune pe robul Meu David; el le va paste si el va fi pastorul lor.
24. Iar Eu, Domnul, le voi fi Dumnezeu, iar robul Meu David va fi print intre ei. Eu, Domnul, am grait acestea.
25. Voi incheia cu acela legamantul pacii si voi departa din tara fiarele salbatice, incat oile Mele sa traiasca in siguranta in pustiu si sa doarma in padure.
26. Voi darui lor si imprejurimilor muntelui Meu binecuvantare si ploaie le voi trimite la vreme; ploi de binecuvantare vor fi acestea.
27. Pomul din camp isi va da rodul sau si pamantul isi va da roadele sale si oile Mele vor fi in siguranta pe pamantul lor si vor sti ca Eu sunt Domnul, cand voi sfarama catusele jugului lor si le voi scapa din mainile celor ce le-au robit.
28. Nu vor mai fi ele prada popoarelor si fiarele campului nu le vor mai sfasia; ele vor trai in siguranta si nimeni nu le va mai tulbura.
29. Voi face acolo sadire vestita si nu vor mai pieri de foame pe pamant, nici nu vor mai suferi ocara de la popoare.
30. Si vor sti ca Eu, Domnul Dumnezeul lor, sunt cu ele, iar ele, casa lui Israel, sunt poporul Meu, zice Domnul Dumnezeu.
31. Si voi, oile Mele, sunteti turma pe care o pasc, iar Eu sunt Dumnezeul vostru, zice Domnul Dumnezeu.
CAPITOLUL 35
Proorocie impotriva Edomului.
l. Fost-a cuvantul Domnului catre mine si mi-a zis:
2. “Fiul omului, intoarce-ti fata spre muntele Seir si prooroceste impotriva lui,
3. Si spune-i: Asa graieste Domnul Dumnezeu: Iata Eu sunt impotriva ta, munte Seir, si-Mi voi intinde mana impotriva ta si te voi face pustiu si nelocuit.
4. Cetatile tale le voi preface in ruine si tu insuti vei fi pustiit si vei sti ca Eu sunt Domnul;
5. Fiindca ai dusmanie vesnica si ai dat pe fiii lui Israel in mana sabiei in timpul necredintei lor, in vremea pieirii desavarsite,
6. De aceea, precum este adevarat ca Eu sunt viu, zice Domnul Dumnezeu, tot asa este de adevarat ca te voi umple de sange si sangele te va urmari; si pentru ca tu n-ai urat varsarea de sange, de aceea sangele te va si urmari.
7. Voi face muntele Seir o singuratate si un pustiu; voi nimici pe oricine strabate tara.
8. Si voi umple inaltimile lui de ucisii lui. Pe dealurile tale, in vaile tale si in toate vagaunile tale vor cadea rapusi de sabie.
9. Te voi face pustiu vesnic si in cetatile tale nu vor mai trai oameni, si veti sti ca Eu sunt Domnul.
10. De vreme ce tu ai zis: “Aceste doua popoare si aceste doua tari vor fi ale mele si le voi stapani”, cu toate ca Domnul era acolo,
11. De aceea precum este adevarat ca Eu sunt viu, zice Domnul Dumnezeu, tot asa este de adevarat ca Ma voi purta cu tine dupa masura urii tale si a pizmei tale, pe care le-ai aratat catre ele, si Ma voi face cunoscut lor, cand te voi judeca.
12. Atunci vei sti ca Eu, Domnul, am auzit toate hulele tale pe care le-ai rostit impotriva muntilor lui Israel, zicand: “S-au pustiit si ne sunt dati noua spre mancare!”
13. Auzit-am ca v-ati laudat inaintea Mea cu limba voastra si ati inmultit vorbele voastre impotriva Mea.
14. Asa zice Domnul Dumnezeu: Cand tot pamantul se va bucura, pe tine te voi face pustiu.
15. Cum te-ai bucurat tu, ca partea casei lui Israel s-a pustiit, asa voi face si cu tine: pustiit vei fi, munte Seir, si impreuna cu tine si tot Edomul si vor sti ca Eu sunt Domnul”.
CAPITOLUL 36
Fagaduinta mantuirii lui Israel.
1. “Si tu, fiul omului, prooroceste asupra muntilor lui Israel si spune: “Muntii lui Israel, ascultati cuvantul Domnului.
2. Asa zice Domnul Dumnezeu: Deoarece vrajmasul graieste despre voi si zice: “Aha, si inaltimile cele vesnice au ajuns mostenirea noastra”,
3. De aceea prooroceste si spune: Asa graieste Domnul Dumnezeu: Pentru ca va pustiesc, si anume pentru ca va pustiesc si va inghit din toate partile, ca sa ajungeti mostenirea celorlalte popoare si ati ajuns clevetirea si ocara oamenilor,
4. De aceea, munti ai lui Israel, ascultati cuvantul Domnului Dumnezeu: Asa graieste Domnul Dumnezeu catre munti si dealuri., catre vai si valcele, catre ruinele pustii si catre cetatile parasite, care au ajuns prada si ocara celorlalte popoare de primprejur;
5. De aceea, asa zice Domnul Dumnezeu: In focul zelului Meu am rostit cuvant impotriva celorlalte popoare si impotriva intregului Edom, care au socotit tara Mea ca mostenire a lor, si s-au bucurat din toata inima lor si cu tot dispretul sufletului lor, ca sa-i jefuiasca roadele.
6. De aceea rosteste proorocie asupra tarii lui Israel si spune muntilor si dealurilor, vailor si valcelelor: Asa zice Domnul Dumnezeu: Iata Eu am rostit aceasta in zelul urgiei Mele, pentru ca voi purtati asupra voastra ocara neamurilor.
7. De aceea, asa zice Domnul Dumnezeu: Ridicatu-Mi-am mana cu juramant, ca popoarele care sunt imprejurul vostru vor purta ele singure rusinea lor.
8. Iar voi, muntii lui Israel, veti intinde ramurile voastre si veti aduce roadele voastre poporului Meu Israel; ca se apropie venirea lui.
9. Caci iata Eu Ma intorc spre voi si veti fi lucrati si semanati.
10. Si voi aseza pe voi multime de oameni, toata casa lui Israel. Cetatile vor fi locuite si ruinele zidite din nou.
11. Voi inmulti la voi oamenii si dobitoacele; se vor prasi acestea si se vor inmulti si va voi face sa fiti locuiti, ca si mai inainte si va voi face bine mai mult decat alta data si veti sti ca Eu sunt Domnul.
12. Voi aduce pe voi oameni, pe poporul Meu Israel si ei te vor stapani pe tine, tara, si tu vei fi mostenirea lor si nu-i vei mai lipsi de copiii lor”.
13. Asa zice Domnul Dumnezeu: “Pentru ca se zice despre voi: “Tu esti o rara care mananci oameni si lipsesti neamul tau de copiii sai”,
14. De aceea nu vei mai manca pe oameni si pe poporul tau nu-l vei mai lipsi de copiii sai, zice Domnul Dumnezeu.
15. Si nu vei mai auzi batjocuri de la popoare si hula de la neamuri nu vei mai purta pe obrazul tau; pe poporul tau de acum inainte nu-l vei mai lipsi de capii”, zice Domnul Dumnezeu.
16. Fost-a cuvantul Domnului catre mine si mi-a zis:
17. “Fiul omului, cand casa lui Israel traia in tara sa, au pangarit-o cu purtarea lor si cu faptele lor; caile lor erau inaintea fetei Mele ca necuratenia femeii in timpul regulei ei;
18. Eu am varsat asupra lor mania Mea pentru sangele pe care l-au varsat in tara si pentru ca au intinat-o cu idolii lor.
19. I-am risipit printre neamuri si au fost imprastiati prin tarile straine; dupa purtarile lor si dupa faptele lor i-am judecat.
20. Si au mers la neamurile la care s-au dus si au necinstit numele Meu cel sfant, incat se zicea despre ei: “Acesta este poporul Domnului, care a iesit din tara sa”.
21. Am luat aminte la numele Meu cel sfant, pe care l-a necinstit casa lui Israel printre popoarele la care s-a dus.
22. Si de aceea spune casei lui Israel: Asa graieste Domnul Dumnezeu: Aceasta o fac nu pentru voi, casa lui Israel, ci pentru numele Meu cel sfant pe care l-ati necinstit voi printre neamurile la care ati mers.
23. Voi sfinti numele Meu cel mare care a fost necinstit la neamurile printre care l-ati necinstit voi, si vor sti neamurile ca Eu sunt Domnul, zice Domnul Dumnezeu, cand Ma voi sfinti in voi, inaintea ochilor lor.
24. De aceea va voi scoate dintre neamuri si din toate tarile va voi aduna si va voi aduce in pamantul vostru.
25. Si va voi stropi cu apa curata si va veti curati de toate intinaciunile voastre si de toti idolii vostri va voi curati.
26. Va voi da inima noua si duh nou va voi da; voi lua din trupul vostru inima cea de piatra si va voi da inima de carne.
27. Pune-voi inauntrul vostru Duhul Meu si voi face ca sa umblati dupa legile Mele si sa paziti si sa urmati randuielile Mele.
28. Veti locui in tara pe care am dat-o parintilor vostri si veti fi poporul Meu si Eu voi fi Dumnezeul vostru.
29. Va voi scapa de toate necuratiile voastre si voi chema painea si o voi inmulti si nu va voi lasa sa suferiti de foame.
30. Voi inmulti fructele in pom si roadele in camp, ca sa nu mai suferiti de acum inainte ocara neamurilor din pricina foametei.
31. Atunci va veti aduce aminte de purtarile voastre cele rele si de faptele voastre care n-au fost bune si va veti scarbi de voi insiva pentru nelegiuirile voastre si pentru ticalosiile voastre.
32. Stiut sa va fie, ca nu pentru voi, zice Domnul Dumnezeu, voi face aceasta. Rositi si va rusinati de caile voastre, casa lui Israel!”
33. Asa zice Domnul Dumnezeu: “In ziua aceea, cand va voi curati de toate faradelegile voastre si voi face sa fie cetatile locuite, cand asezarile daramate vor fi iarasi zidite,
34. Si pamantul cel pustiit, care in ochii oricarui trecator era o pustietate, va fi lucrat,
35. Atunci se va zice: “Acest pamant, alta data pustiit, s-a facut ca gradina Edenului si cetatile acestea pustiite si daramate sunt iarasi intarituri locuite”.
36. Si neamurile care vor ramane imprejurul vostru, vor sti ca Eu, Domnul, zidesc din nou cele ruinate si sadesc cele pustiite. Eu, Domnul, am zis si fac”.
37. Asa graieste Domnul Dumnezeu: “Iata inca si pentru aceasta voi lasa casa lui Israel sa Ma caute; ii voi inmulti pe oamenii sai ca pe o turma.
38. Cum sunt de multe oile de jertfa in Ierusalim, in timpul sarbatorilor, asa vor fi pline de oameni cetatile pustiite, si vor sti ca Eu sunt Domnul”.
CAPITOLUL 37
Vedenia oaselor uscate. Alcatuirea din nou a trupului si invierea mortilor.
l. Fost-a mana Domnului peste mine si m-a dus Domnul cu Duhul si m-a asezat in mijlocul unui camp plin de oase omenesti,
2. Si m-a purtat imprejurul lor; dar iata oasele acestea erau foarte multe pe fata pamantului si uscate de tot.
3. Si mi-a zis Domnul: “Fiul omului, vor invia, oasele acestea?” Iar eu am zis: “Dumnezeule, numai Tu stii aceasta”.
4. Domnul insa mi-a zis: “Prooroceste asupra oaselor acestora si le spune: Oase uscate, ascultati cuvantul Domnului!
5. Asa graieste Domnul Dumnezeu oaselor acestora: Iata Eu voi face sa intre in voi duh si veti invia.
6. Voi pune pe voi vine si carne va creste pe voi; va voi acoperi cu piele, voi face sa intre in voi duh si veti invia si veti sti ca Eu sunt Domnul”.
7. Proorocit-am deci cum mi se poruncise. si cand am proorocit, iata s-a facut un vuiet si o miscare si oasele au inceput sa se apropie, fiecare os la incheietura sa.
8. Si am privit si eu si iata erau pe ele vine si crescuse carne si pielea le acoperea pe deasupra, iar duh nu era in ele.
9. Atunci mi-a zis Domnul: “Fiul omului, prooroceste duhului, prooroceste si spune duhului: Asa graieste Domnul Dumnezeu: Duhule, vino din cele patru vanturi si sufla peste mortii acestia si vor invia!”
10. Deci am proorocit eu, cum mi se poruncise, si a intrat in ei duhul si au, inviat si multime multa foarte de oameni s-au ridicat pe picioarele lor.
11. Si mi-a zis iarasi Domnul: “Fiul omului, oasele acestea sunt toata casa lui Israel. Iata ei zic: “S-au uscat oasele noastre si nadejdea noastra a pierit; suntem smulsi din radacina”.
12. De aceea prooroceste si le spune: Asa graieste Domnul Dumnezeu: Iata, Eu voi deschide mormintele voastre si va voi scoate pe voi, poporul Meu, din mormintele voastre si va voi duce in tara lui Israel.
13. Astfel veti sti ca Eu sunt Domnul, cand voi deschide mormintele voastre si va voi scoate pe voi, poporul Meu, din mormintele voastre.
14. Si voi pune in voi Duhul Meu si veti invia si va voi aseza in tara voastra si veti sti ca Eu, Domnul, am zis aceasta si am facut”, zice Domnul.
15. Fost-a iarasi catre mine cuvantul Domnului si mi-a zis:
16. “Iar tu, fiul omului, ia-ti un toiag si scrie pe el: “Lui Iuda si fiilor lui Israel, care sunt uniti cu el”. si sa mai iei un toiag si sa scrii pe el: “Lui Iosif”. Acesta este toiagul lui Efraim si a toata casa lui Israel, care este unita cu el.
17. Apoi sa le apropii unul de altul incat ele sa fie in mana ta ca un singur toiag.
18. Iar cand te vor intreba fiii poporului tau: “Nu ne vei talmaci oare si noua ce inseamna ceea ce ai in mana?
19. Tu sa le spui: Asa graieste Domnul Dumnezeu: Iata Eu voi lua toiagul lui Iosif, care este in mana lui Efraim si a semintiilor lui Israel unite cu el si le voi impreuna cu toiagul lui Iuda si voi face din ele un singur toiag si vor fi in mana Mea una.
20. Cand insa amandoua toiegele pe care vei scrie vor fi in mana ta inaintea ochilor lor,
21. Atunci sa le spui: Asa graieste Domnul Dumnezeu: Iata, Eu voi lua pe fiii lui Israel din mijlocul neamurilor, printre care se afla, ii voi aduna din toate partile si-i voi aduce in tara lor;
22. Iar in tara aceasta, pe muntii lui Israel, ii voi face un singur neam si un singur rege va fi peste toti; nu vor mai fi doua neamuri si in viitor nu se vor mai imparti in doua regate;
23. Nu se vor mai pangari cu idolii lor, cu uraciunile lor si cu toate pacatele lor. si voi izbavi de toate faradelegile pe care le-au savarsit, ii voi curati si vor fi poporul Meu, iar Eu voi fi Dumnezeul lor.
24. Iar robul Meu David va fi rege peste ei si pastorul lor al tuturor, si ei se vor purta dupa cum cer poruncile Mele si legile Mele le vor pazi si le vor implini.
25. Vor locui tara pe care am dat-o Eu robului Meu Iacov, unde au trait parintii lor; acolo vor locui ei si copiii lor in veci; iar robul Meu David va fi peste ei rege in veac.
26. Voi incheia cu ei un legamant al pacii, legamant vesnic voi avea cu ei. Voi pune randuiala la ei, ii voi inmulti si voi aseza in mijlocul lor locasul Meu pe veci.
27. Fi-va locasul Meu la ei si voi fi Dumnezeul lor, iar ei vor fi poporul Meu.
28. Atunci vor sti popoarele ca Eu sunt Domnul Care sfinteste pe Israel, cand locasul Meu va fi vesnic in mijlocul lor”.
CAPITOLUL 38
Proorocie impotriva lui Gog si Magog.
l. Fost-a cuvantul Domnului catre mine si mi-a zis:
2. “Fiul omului, intoarce-ii fata spre Gog din tara lui Magog, regele lui Ros, al lui Mesec si al lui Tubal; prooroceste impotriva lor,
3. Si spune: Asa graieste Domnul Dumnezeu: Iata, Eu sunt impotriva ta, Gog, rege al lui Ros si al lui Mesec si al lui Tubal!
4. Te voi prinde, voi pune zabale in falcile tale si te voi scoate pe tine si toata ostirea ta, caii si toti calaretii stralucit imbracati, ceata mare cu platose si cu scuturi, toti inarmati cu sabii;
5. Si cu ei voi scoate pe Persi, pe Etiopieni si pe Libieni, toti cu scuturi si coifuri;
6. Si pe Gomer cu toate ostirile lui; casa lui Togarma din hotarele de la miazanoapte, cu toate ostirile lui si voi mai scoate si alte multe popoare cu tine.
7. Gateste-te si fii gata, tu ai toata multimea ta stransa imprejurul tau, si fii capetenia lor.
8. Dupa zile multe tu vei primi porunci. In anii de pe urma vei veni in tara izbavita de sabie, ai carei locuitori au fost adunati dintr-o multime de popoare, in muntii lui Israel, care au fost mult timp pustiiti. De cand au fost despartiti de celelalte popoare, ei locuiesc toti in siguranta.
9. Si tu te vei ridica, cum se ridica furtuna si te vei duce ca norul, ca sa acoperi tara, tu si toata oastea ta si multe popoare impreuna cu tine.
10. Asa zice Domnul Dumnezeu: n ziua aceea iti vor veni ganduri in mintea ta si vei face planuri rele,
11. si vei zice: “Ma voi ridica impotriva unei tari fara aparare, voi merge impotriva oamenilor pasnici care traiesc in siguranta, caci aceia toti traiesc in cetati fara ziduri si n-au nici porti, nici zavoare,
12. Ca sa fac jaf si sa iau prada, punand mana pe ruinele locuite din nou si pe poporul cel adunat din mijlocul neamurilor, care creste turme si strange averi si care locuieste in mijlocul pamantului”.
13. Seba, Dedan si negustorii Tarsisului cu toti puii de lei ai lor vor zice: “Ai venit tu oare ca sa faci jaf, ai adunat taberile tale, ca sa faci prada, sa iei argint si aur, sa ridici dobitoace si avere si sa apuci prada mare?”
14. De aceea, rosteste proorocie, fiul omului, si spune lui Gog: Asa graieste Domnul Dumnezeu: Nu este asa oare ca in ziua cand poporul Meu Israel va trai in siguranta, tu vei porni la drum?
15. Si vei pleca de la locul tau, din hotarele de la miazanoapte, tu si multe popoare impreuna cu tine, toti calari pe cai, tabara mare si ostire nenumarata?
16. Si te vei ridica impotriva poporului Meu, impotriva lui Israel, ca un nor care acopera pamantul; aceasta va fi in zilele cele de pe urma cand te voi aduce impotriva tarii Mele, ca popoarele sa Ma cunoasca pe Mine, cand Eu voi fi aratat sfintenia Mea inaintea ochilor lor, asupra ta, o, Gog!
17. Asa zice Domnul Dumnezeu: “Nu esti tu, oare, acelasi despre care am grait Eu in zilele cele de demult prin robii Mei, proorocii lui Israel, care au proorocit in vremurile acelea ca te voi aduce impotriva lor?
18. Si in ziua aceea, cand Gog va veni impotriva tarii lui Israel, zice Domnul Dumnezeu, mania Mea se va aprinde pe fata Mea.
19. Si in zelul Meu, in vapaia urgiei Mele am zis: Cu adevarat in ziua aceea va fi un mare cutremur in tara lui Israel.
20. Atunci vor tremura inaintea Mea pestii marii si pasarile cerului, fiarele campului si toate taratoarele care se tarasc pe pamant si toti oamenii care sunt pe fata pamantului; si se vor prabusi muntii, stancile se vor darama si toate zidurile vor cadea la pamant.
21. Prin toti muntii Mei voi chema sabia impotriva lui, zice Domnul Dumnezeu; sabia fiecarui om va fi impotriva fratelui sau.
22. Si il voi pedepsi cu ciuma si varsare de sange; voi varsa asupra lui si a taberilor lui si asupra multor popoare care sunt cu el, ploaie potopitoare si grindina de piatra, foc si pucioasa;
23. Voi arata slava Mea si sfintenia Mea si Ma voi arata inaintea ochilor multor popoare si vor sti ca Eu sunt Domnul”.
CAPITOLUL 39
Urmarea proorociei contra lui Gog si Magog.
l. “Iar tu, fiul omului, rosteste proorocie impotriva lui Gog si spune: Asa graieste Domnul Dumnezeu: Iata, Eu sunt impotriva ta, Gog, printul lui Ros, al lui Mesec si al lui `Tubal!
2. Te voi ademeni si te voi trage, te voi scoate din hotarele de la miazanoapte si te voi aduce in muntii lui Israel.
3. Acolo voi scoate aurul tau din mana stanga a ta si voi arunca sagetile tale din mana dreapta a ta.
4. Cadea-vei in muntii lui Israel, tu si toate ostile tale si popoarele cele ce sunt cu tine; si te voi da spre mancare la tot felul de pasari de prada si fiarelor campului.
5. Cadea-vei in camp deschis, caci Eu am spus acestea”, zice Domnul Dumnezeu.
6. “Si voi trimite foc in pamantul lui Magog si asupra locuitorilor insulelor, care traiesc fara grija si vor sti ca Eu sunt Domnul.
7. Voi arata numele Meu cel sfant poporului Meu Israel si nu voi mai lasa de acum sa se necinsteasca sfant numele Meu si vor sti neamurile ca Eu sunt Domnul cel sfant in Israel.
8. Iata, aceasta va veni si se va implini, zice Domnul Dumnezeu; aceasta este ziua aceea de care am grait Eu.
9. Atunci locuitorii cetatilor lui Israel vor iesi si vor aprinde foc, vor arde armele, scuturile, pavezele, arcurile, sagetile; lancile si sulitele; sapte ani le vor arde.
10. Nu vor aduce lemne din camp, nici nu var taia din padure, ci vor arde numai arme; vor jefui pe jefuitorii lor si vor prada pe pradatorii for, zice Domnul Dumnezeu.
11. In ziua aceea voi da lui Gog loc de mormant, in Israel, valea trecatorilor, la rasarit de Marea Moarta si mormantul acela va impiedica pe trecatori; acolo vor ingropa pe Gog si toata tabara lui si vor numi valea aceea Valea taberei lui Gog.
12. Sapte luni ii va ingropa casa lui Israel, ca sa curete tara.
13. Tot poporul tarii ii va ingropa si va fi vestita la ei ziua in care Ma voi preaslavi, zice Domnul Dumnezeu;
14. Apoi se vor ridica oameni care sa cutreiere necontenit tara si cu ajutorul trecatorilor sa ingroape pe cei ce au ramas pe fata pamantului, ca sa curete tara; iar dupa trecerea a sapte luni, vor incepe sa faca cercetari.
15. Si cand cineva din cei ce cutreiera tara va vedea os de om, va pune semn langa el pana ce groparii il vor ingropa in Valea taberei lui Gog.
16. Numele cetatii va fi Hamona (cimitir). Si asa vor curati ei tara”.
17. “Asa zice Domnul Dumnezeu: Iar tu, fiul omului, spune la tot felul de pasari si tuturor fiarelor campului: “Adunati-va si mergeti din toate partile, adunati-va la jertfa Mea, pe care o voi junghia Eu pentru voi, la jertfa cea mare din muntii lui Israel si veti manca acolo carne si veti bea sange.
18. Carnea razboinicilor o veti manca si veti bea sangele capeteniilor pamantului, al berbecilor, al mieilor, al tapilor, al viteilor si al tuturor celor ingrasati din Vasan;
19. Veti manca grasime pana va veti satura si veti bea sange pana va veti imbata din jertfa Mea, pe care o voi junghia pentru voi.
20. si va veti satura la masa Mea de cai si de calareti, de razboinici si de tot felul de ostasi, zice Domnul Dumnezeu.
21. Voi arata slava Mea intre neamuri, si toate neamurile vor vedea judecata Mea, pe care o voi savarsi Eu, si mana Mea, pe care o voi pune asupra lor.
22. Atunci va sti casa lui Israel ca Eu sunt Domnul Dumnezeul lor, din ziua de astazi inainte.
23. Popoarele de asemenea vor cunoaste ca neamul lui Israel a fost dus in robie pentru nedreptatea lui; pentru ca ei s-au purtat cu necredinciosie inaintea Mea, am ascuns Eu fata si i-am dat pe mana vrajmasilor lor si au cazut ei cu totii de sabie;
24. Pentru necuratiile lor si pentru faradelegile lor am facut Eu aceasta cu ei si Mi-am ascuns Eu fata de la dansii.
25. De aceea asa zice Domnul Dumnezeu: Acum voi intoarce prizonierii lui Iacov, Ma voi indura de toata casa lui Israel si voi fi zelos pentru numele Meu cel sfant.
26. Ei vor uita ocara lor si toate nelegiuirile lor pe care le-au facut inaintea Mea, cand vor trai in tara lor in siguranta si nimeni nu-i va tulbura.
27. Cand ii voi intoarce dintre popoare si-i voi aduna dintre tarile vrajmasilor lor si-Mi voi arata in ei sfintenia Mea inaintea ochilor a multor neamuri.
28. Atunci vor sti ca Eu sunt Domnul Dumnezeul lor, cand, dupa ce i-am risipit printre popoare, iarasi ii voi aduna in tara lor si nu voi mai lasa acolo nici unul din ei.
29. Si nu voi mai ascunde de ei fata Mea pentru ca voi revarsa duhul Meu asupra casei lui Israel, zice Domnul Dumnezeu.
CAPITOLUL 40
Vedenia zidirii templului.
1. In anul al douazeci si cincilea dupa robirea noastra, la inceputul anului, in ziua a zecea a lunii, la paisprezece ani dupa daramarea cetatii Ierusalimului, tocmai in ziua aceea a fost mana Domnului peste mine si m-a dus in tara lui Israel.
2. Dar am fost dus acolo in niste vedenii dumnezeiesti si am fost asezat pe un munte foarte inalt. Pe acest munte, pe partea lui de miazazi, era un fel de ziduri de cetate.
3. Am fost dus acolo si iata era un om, a carui infatisare era ca infatisarea aramei stralucitoare, el avea in mana o sfoara de in si o prajina de masurat si statea la poarta.
4. Omul acela mi-a zis: “Fiul omului, priveste cu ochii tai, asculta cu urechile tale s ia aminte la toate cate am sa-ti arat, caci de aceea ai fost tu adus aici, ca sa-ti arat acestea. Sa vestesti casei lui Israel tot ce vei vedea”.
5. Iata, un zid inconjura templul pe dinafara de jur imprejur si in mana omului aceluia era o prajina de masurat, lunga de sase coti, socotind cotul cat lungimea mainii de la cot in jos, cu palma cu tot. Omul acela a masurat zidul si era gros de o prajina si inalt tot de o prajina.
6. Apoi a mers la poarta cea cu fata spre rasarit, se urca pe cele sapte trepte ale ei si gasi terasa ei lata de o prajina si terasa cea dinauntru lata tot de o prajina.
7. Fiecare din odaile laterale avea lungimea de o prajina si latimea tot de o prajina, iar tinda dintre odai era de cinci coti.
8. Apoi a masurat pridvorul portii dinauntru, si era de o prajina.
9. Iar pridvorul celalalt a avut la masuratoare opt coti si stalpii cate doi coti. Acest pridvor era la poarta, inauntru, spre templu.
10. Odai de paza la portile dinspre rasarit erau trei de o parte si trei de cealalta parte; tustrele aveau aceeasi masura si aceeasi masura aveau si stalpii de o parte si de cealalta.
11. A masurat apoi deschizatura portii si a gasit zece coti latime si treisprezece coti lungime.
12. Dinaintea odailor de paza era o prispa de un cot si la cele de dincolo o prispa tot de un cot. Odaile de dincoace aveau sase coti si tot sase coti aveau si odaile de dincolo.
13. Apoi a masurat el fata portii, de la acoperisul unei camere pana la acoperisul celeilalte, douazeci si cinci de coti in latime. Usile camerelor erau fata in fata.
14. La masurarea pridvorului a masurat douazeci de coti; dinaintea pridvorului era o curte, in fata portii.
15. De la fata de dinafara a portii pana la fata ei dinauntru erau cincizeci de coti.
16. Odaile de paza aveau ferestre cu gratii; asemenea ferestre erau si printre stalpi, spre poarta de jur imprejur. Iar pe stalpi erau sapate ramuri de finic.
17. Apoi m-a dus omul acela in curtea cea din afara sl iata acolo erau camere si imprejurul curtii era facut caldaram de piatra. Pe acel caldaram erau treizeci de camere.
18. Caldaramul acesta era pe laturile portii, e raspunzand lungimii lor. Acest caldaram era mai jos.
19. A masurat apoi latimea, de la poarta de jos pana la marginea de afara a curtii launtrice, o suta de coti.
20. Apoi m-a dus spre miazanoapte si iata, era si acolo o poarta la curtea cea de la margine, care dadea spre miazanoapte si a masurat cladirea portii cat e de lunga si de lata;
21. Camerele de pe laturile ei si prispele ei, trei de o parte si trei de alta, stalpii ei erau de masura celor de la poarta cea dinspre rasarit; lungimea cladirii portii, cincizeci de coti si latimea, douazeci si cinci de coti.
22. Ferestrele ei, prispele ei si palmierii ei erau ca si la poarta care dadea spre rasarit; la ea duc sapte trepte si inaintea ei are pridvor.
23. Dinaintea ei, in curtea cea dinauntru, este o poarta care da spre miazanoapte, ca si cea care da spre rasarit. Si a masurat de la poarta curtii de la margine pana la poarta curtii dinauntru si a gasit o suta de coti.
24. Dupa aceea m-a dus spre miazazi, unde era poarta de miazazi; si a masurat-o pe ea, stalpii si pridvorul; si aveau aceeasi masura.
25. Ferestrele camerelor si ale pridvorului erau la fel cu ferestrele cladirilor celorlalte doua porti; lungimea era de cincizeci de coti si latimea de douazeci si cinci de coti.
26. Scara dinaintea ei era cu sapte trepte si avea inaintea ei pridvor; si palmierii de podoaba erau unul pe un stalp si altul pe alt stalp de la intrare.
27. Si in fala ei se afla poarta curtii celei dinauntru. A masurat de la poarta de miazazi pana la poarta curtii celei dinauntru o suta de coti.
28. Apoi m-a dus pe poarta de miazazi in curtea cea dinauntru; si a masurat el poarta cea dinspre miazazi si a gasit aceeasi masura.
29. Camerele ei de pe laturi, stalpii ei si pridvorul ei aveau aceeasi masura. Imprejur, la camere si la pridvor avea ferestre; lungimea era de cincizeci de coti si latimea de douazeci si cinci de coji.
30. Imprejur avea coridor lung de douazeci si cinci de coti si lat de cinci.
31. Spre curtea cea de la margine, avea si pridvor; pe stalpii ei erau palmieri sapati, iar scara dinaintea ei era cu opt trepte.
32. Apoi m-a dus la poarta cea dinspre rasarit a curtii celei dinauntru si a masurat-o si a gasit aceeasi masura.
33. Camerele ei cele de pe laturi, stalpii ei si pridvorul ei erau de aceeasi masura. Imprejur avea ferestre la camere si la pridvor. Lungimea ei era de cincizeci de coti si latimea de douazeci si cinci de coti.
34. Pridvorul ei era spre curtea cea de la margine si avea palmieri sapati pe stalpii ei de o parte si de alta a intrarii; iar scara ei avea opt trepte.
35. Dupa aceea m-a dus la poarta cea dinspre miazanoapte si a masurat-o si a gasit aceeasi masura.
36. Ea avea camere pe de laturi, stalpi, pridvor si ferestre pe din afara; in lungime avea cincizeci de coli, iar in latime douazeci si cinci de coli.
37. Pridvorul ei era spre curtea cea de la margine si palmieri avea si pe unul si pe altul din stalpii de la intrare; iar scara ei avea opt trepte.
38. Mai era o camera care se deschidea spre pridvorul portii; acolo se spala jertfa arderii de tot.
39. Iar in pridvorul portii erau doua mese de o parte a intrarii si doua mese de cealalta parte, pe care se taiau jertfele arderii de tot, jertfele pentru pacat si jertfele pentru vina.
40. Pe latura din afara a pridvorului, spre rasarit, aproape de intrarea portii celei dinspre miazanoapte, se aflau doua mese si pe cealalta latura a pridvorului, spre apus, se aflau iar doua mese.
41. Asadar erau patru mese de o parte si patru mese de cealalta parte; in total opt mese, pe care se taiau jertfele.
42. Patru mese, pentru pregatirea arderilor de tot, erau de piatra cioplita, lungi de un cot si jumatate si late de un cot si jumatate si inalte de un cot. Pe ele se puneau uneltele de junghiat, arderile de tot si jertfele celelalte.
43. Pe margine, de jur imprejur mesele aveau un pervaz din ele, inalt de un lat de mana; iar deasupra meselor era acoperamantul, ca sa le apere de ploaie si de caldura.
44. In curtea cea dinauntru, in partea din afara a cladirilor portilor, erau doua camere pentru cantareti: una pe latura cladirii portii dinspre miazanoapte, cu fata spre miazazi, iar cealalta pe latura cladirii portii celei de miazazi, cu fata spre miazanoapte.
45. Si mi-a zis barbatul acela: Camera aceasta, cu fata spre miazazi, este pentru preoti care vegheaza la paza templului;
46. Iar camera cea cu fata spre miazanoapte este pentru preotii care fac slujba la altar; acestia sunt fiii lui Tadoc, singurii dintre fiii lui Levi care se apropie de Domnul ca sa-I slujeasca.
47. Apoi a masurat curtea si a gasit o suta de coti in lungime si o suta de coti in latime; ea era in patru colturi, iar in fata templului se ridica altarul.
48. Apoi m-a dus in pridvorul templului, a masurat stalpi pridvorului si a gasit cinci coti de o parte si cinci coti de cealalta parte, de la tatanile usilor pana in pereti trei coti de o parte si trei coti de alta parte.
49. Lungimea pridvorului era de unsprezece coti si latimea de douazeci de coti. La el suia o scara cu zece trepte. Si langa stalpi erau coloane: una de o parte si alta de alta parte a intrarii.
CAPITOLUL 41
Randuiala zidirii templului
1. Dupa aceea m-a dus in templu, a masurat stalpii si a gasit sase coti in latime de o parte si sase coti de cealalta parte; aceasta era largimea cortului adunarii.
2. Largimea usii era de zece coti si de amandoua partile usii cate cinci coti. A masurat apoi lungimea templului si a gasit-o de patruzeci de coti, iar latimea de douazeci de coti.
3. A mers inauntrul templului si a masurat stalpii de la usa si i-a gasit de doi coti, iar usa de sase coti; de la tatanile usii pana in perete a gasit sapte coti de o parte si sapte coti de cealalta parte.
4. A masurat locasul si a gasit douazeci de coti in lungime, douazeci de coti in latime si mi-a zis: “Aceasta este Sfanta Sfintelor”.
5. Apo: a masurat peretele templului si l-a gasit gros de sase coti; latimea camerelor de pe laturile templului de jur imprejur a gasit-o de patru coti.
6. In jurul templului sunt trei randuri de cate treizeci de camere, camera langa camera. Ele intra intr-un zid, care este facut imprejurul templului anume pentru aceste camere, ca ele sa fie intarite, dar de peretele templului nu se ating.
7. Camerele cu cat sunt mai sus, cu atat sunt mai incapatoare, subtiindu-se peretele. Din camerele de jos te urci la cele din mijloc si de la cele din mijloc la cele de sus; suisul este invartit, caci te sui pe o scara in chipul melcului.
8. Si am vazut un caldaram inalt imprejurul templului, care slujea de temelie pentru camerele laterale, care avea latimea de o prajina intreaga, adica de sase coti mari.
9. Grosimea zidului camerelor laterale, care ieseau in afara, era de cinci coti, iar langa camerele laterale era un loc gol.
10. Locul gol dintre camerele laterale ale templului si dintre camerele dimprejurul curtii templului are o latime de douazeci de coti de jur imprejur.
11. Usile camerelor laterale dadeau intr-un loc deschis, o usa in partea de miazanoapte, iar alta usa in partea de miazazi; iar latimea locului deschis era de cinci coti.
12. Cladirea de dinaintea locului deschis din partea de apus avea o latime de saptezeci do coti; zidul acestei cladiri era de cinci coti de jur imprejur, iar lungimea ei era de nouazeci de coti.
13. A masurat templul; el avea o suta de coti in lungime; locul liber, cladirea de la apus si zidurile lui de asemenea aveau o lungime de o suta de coti.
14. Latimea fetei templului si curtea din partea dinspre rasarit era de o suta de coti.
15. Apoi a masurat lungimea cladirii din fata locului liber din spatele templului cu camerele laterale de o parte si de alta a lui si avea o suta de coti.
16. Usorii usilor si ai ferestrelor cu gratii, camerele laterale din cele trei caturi, pe jos si de jos pana Ia ferestre, de jur imprejur erau captusite cu lemn. Ferestrele erau inchise.
17. Pana la inaltimea usilor, tot peretele, atat la despartitura cea mai dinauntru, cat si la cea mai din afara, de jur imprejur, inauntru si pe afara, era impodobit cu chipuri sapate cu anumita masura;
18. Si anume, erau sapati heruvimi si palmieri, astfel: intre fiecare doi heruvimi un. palmier si fiecare heruvim avea doua fete.
19. Heruvimul intr-o parte avea o fata de om, intoarsa spre un palmier, si in cealalta parte avea o fata de leu, intoarsa spre alt palmier. Asa erau facute chipuri in tot templul si imprejur.
20. De jos pana la inaltimea usilor erau sculptati heruvimi si palmieri ca si pe peretii templului.
21. In templu, usorii usilor erau in patru muchii. Iar in fata Sfintei Sfintelor se vedea un fel de altar de lemn.
22. Altarul era de lemn, inalt de trei coti si lung de doi coti; si coarnele lui si postamentul lui si peretii lui erau de lemn. Si mi-a zis barbatul acela: Aceasta este masa cea de dinaintea Domnului.
23. Sfanta Sfintelor avea doua usi si Sfanta avea doua usi.
24. Fiecare din acele doua usi avea cate doua canaturi, care se deschideau intr-o parte si in alta, caci doua canaturi erau la o usa si doua la cealalta usa.
25. Si pe ele, pe usile templului, erau sculptati heruvimi si palmieri, ca si pe pereti. Iar in fata pridvorului, afara, era o pardoseala de lemn.
26. Pe o latura si pe alta a pridvorului erau ferestre cu gratii si chipuri de palmieri; asemenea erau si in camerele laterale si pe captuseala de lemn.
CAPITOLUL 42
Imprejurimile templului
1. Dupa aceea m-a scos spre curtea cea din afara spre miazanoapte si m-a dus la camerele din fata curtii, din fata cladirii, spre miazanoapte,
2. La acel loc care este spre poarta de miazanoapte a curtii dinauntru si care are in lungime o suta de coti, iar in latime cincizeci de coti;
3. Adica in dreptul locului de douazeci de coti al curtii dinauntrul si in dreptul caldaramului curtii din afara, unde era o galerie cu trei randuri in fata altei galerii cu trei randuri.
4. Pe dinaintea camerelor era un loc de trecere de zece coti lat si de o suta de coti lung. Usile erau spre miazanoapte.
5. Camerele cele de sus erau mai stramte decat cele de jos si cele de la mijloc ale cladirii, pentru ca galeriile le rapeau o parte din intinderea lor.
6. Ele aveau trei caturi, dar nu aveau stalpi ca in curte. De aceea, plecand de la pamant, camerele de sus erau mai stramte decat cele de jos si decat cele de la mijloc.
7. Zidul din afara, paralel cu camerele, dinspre curtea cea din afara, din fata camerelor, avea in lungime cincizeci de coti,
8. Pentru ca si camerele dinspre curtea cea din afara aveau o lungime tot numai de cincizeci de coti. Si aceste doua cladiri care erau in dreptul templului aveau o suta de coti.
9. Iar de jos, intrarea la aceste camere era dinspre rasarit, cum veneai din curtea cea din afara.
10. Se aflau de asemenea camere si in lungul zidului curtii dinauntru, din partea dinspre miazazi, in fata curtii si a cladirii templului;
11. Dinaintea lor era un loc de trecere intocmai ca si la camerele cele dinspre miazanoapte si avea aceeasi lungime ca si acelea si aceeasi latime; toate iesirile lor, intocmirea lor si usile lor erau la fel;
12. Tot asa era si cu usile camerelor de la miazazi. Apoi era o usa de la capatul locului de trecere, ce mergea de-a lungul zidului drept spre rasarit.
13. Si mi-a zis barbatul acela: “Camerele dinspre miazanoapte si camerele dinspre miazazi, care sunt in fata curtii, sunt camere sfinte, in care preotii care se apropie de Domnul mananca cele mai sfinte jertfe; tot acolo pun ei cele mai sfinte jertfe si prinosul de paine, jertfa pentru pacat si jertfa pentru vina, caci acesta este loc sfant.
14. Cand preotii intra acolo, nu se cuvine sa iasa din acest loc sfant in curtea cea din afara, pana nu lasa acolo hainele lor cu care au fost imbracati la slujba, ca acestea sunt sfintite; ei trebuie sa se imbrace cu alte haine si numai dupa aceea sa iasa la popor.
15. Dupa ce a ispravit el de masurat templul si curtile cele dinauntrul zidurilor, m-a scos pe poarta dinspre rasarit si a inceput sa masoare imprejur.
16. Si a masurat latura cea dinspre rasarit cu prajina de masurat si a gasit in total cinci sute de coti.
17. Pe latura de miazanoapte cu aceeasi prajina a masurat cinci sute de coti.
18. Pe latura de miazazi a masurat cu prajina de masurat tot cinci sute de coti.
19. Apoi, apucand pe latura de apus, a masurat cu prajina de masurat cinci sute de coti.
20. A masurat in cele patru laturi zidul de jur imprejurul locasului sfant; lungimea era de cinci sute de coti si latimea de cinci sute de coti; zidul acesta despartea locul sfant de cel ce nu este sfant.
CAPITOLUL 43
Vedenia slavei lui Dumnezeu.
1. Apoi m-a dus la poarta, la poarta dinspre rasarit.
2. Si iata slava Dumnezeului lui Israel venea dinspre rasarit; glasul Lui era ca glasul de ape multe si pamantul stralucea de slava Lui.
3. Vedenia aceasta era ca aceea pe care o vazusem mai inainte, tocmai ca aceea pe care o vazusem cand am venit sa vestesc pieirea cetatii; vedenia aceasta era asemenea vedeniei pe care o vazusem la raul Chebar. Atunci am cazut cu fata la pamant.
4. Si slava Domnului a intrat in templu pe poarta care este cu fata spre rasarit.
5. Si m-a ridicat Duhul si m-a dus in curtea cea dinauntru si iata slava Domnului umplea tot templul.
6. Si am auzit pe Cineva Care-mi graia din templu, iar barbatul acela de mai inainte statea langa mine.
7. si mi-a zis glasul: “Fiul omului, acesta este locul tronului Meu si locul pe care-Mi pun talpile picioarelor Mele, unde voi locui vesnic in mijlocul fiilor lui Israel; casa lui Israel nu va mai intina numele Meu cel sfant, nici ea, nici regii ei, prin desfranarile lor, prin cadavrele regilor lor, cu locurile lor inalte.
8. El isi puneau pragurile lor langa pragurile Mele si tatanile usilor lor langa tatanile usilor Mele, incat un singur perete era intre Mine si ei, si intinau numele Meu cel sfant cu uraciunile lor pe care le faceau, si de aceea i-am pierdut intru mania Mea.
9. Iar acum ei vor departa de la Mine desfranarile lor si trupurile moarte ale regilor lor si Eu voi locui in mijlocul lor in veci.
10. Iar tu, fiul omului, descrie casei lui Israel acest templu, ca sa se rusineze ei de faradelegile lor si sa-i masoare planul.
11. Daca ei se vor rusina de toate acelea cate au facut, atunci sa le arati chipul templului si planul lui, iesirile lui si intrarile lui si forma lui si toate intocmirile lui, toate formele lui si toate legile lui; pune toate acestea in scris inaintea ochilor lor, ca ei sa vada forma lui si toate intocmirile lui si sa le urmeze intocmai.
12. Iata acum legea templului: pe varful muntelui tot locul care il inconjoara este locul cel mai sfant. Aceasta este legea templului.
13. Iata masurile jertfelnicului in coti, socotind drept cot bratul de la cot in jos, impreuna cu palma: soclul de jos al lui era inalt de un cot si lat tot de un cot; iar braul, care-l incingea pe margine, avea o palma in latime. Acesta era soclul jertfelnicului.
14. Pe soclu, care era la pamant, se inalta un fundament mic, care mergea ca un fel de prispa de jur imprejurul jertfelnicului, inalta de doi coti si lata de un cot. Pe fundamentul mic se inalta fundamentul mare, care iarasi incingea jertfelnicul ca o prispa inalta de patru coti si lata de un cot.
15. Pe fundamentul mare se inalta insusi jertfelnicul, inalt de patru coti; si din jertfelnic se ridicau patru coarne.
16. Jertfelnicul avea doisprezece coti inaltime si doisprezece coti in lungime. El era in patru colturi, avand toate cele patru laturi ale sale deopotriva de lungi.
17. Iar fata soclului jertfelnicului era de paisprezece coti in lungime si de paisprezece coti inaltime si imprejurul ei avea un brau de o jumatate de cot. Soclul de pus imprejur era lat de un cot, iar scara de suit la jertfelnic era in partea de rasarit.
18. Apoi mi-a zis barbatul acela: “Fiul omului, asa graieste Domnul Dumnezeu: Iata randuielile jertfelnicului pentru ziua cand va fi el facut, ca sa se aduca pe el arderi de tot si ca sa fie stropit cu sange.
19. Preotilor din tribul lui Levi, care sunt din neamul lui Sadoc si care se apropie de Mine ca sa-Mi slujeasca, da-le, zice Domnul Dumnezeu, un vitel din cireada de boi ca jertfa pentru pacat;
20. Si sa iei sangele lui si sa stropesti cele patru coarne ale jertfelnicului si pe cele patru colturi ale soclului lui si braul cel dimprejur si astfel sa-l cureti si sa-l sfintesti.
21. Apoi ia vitelul cel de jertfa pentru pacat si arde-l la locul randuit al templului, dar afara din locul cel sfant.
22. Iar a doua zi, ca jertfa pentru pacat, sa aduci din turma de capre un tap fara meteahna si sa cureti jertfelnicul tot asa, cum l-ati curatit cu vitelul.
23. Iar dupa ce vei ispravi curatirea, ia din cireada de boi un vitel fara meteahna si din turma de oi un berbec fara meteahna,
24. Si-i adu inaintea Domnului; preotii sa arunce asupra lor sare si sa-i inalte ardere de tot Domnului.
25. Sapte zile se aduce jertfa pentru pacat cate un tap pe zi; de asemenea sa se aduca jertfa cate un vitel din cireada de boi si cate un berbec din turma de oi, fara meteahna.
26. Sapte zile sa faca ispasire pentru jertfelnic, sa-l curete si sa-l sfinteasca.
27. Iar dupa sfarsitul acestor zile, in ziua a opta si mai departe, preotii vor inalta, pe jertfelnic, arderile de tot ale voastre si jertfele de impacare si Eu Ma voi milostivi spre voi”, zice Domnul Dumnezeu.
CAPITOLUL 44
Portul si cumpatarea preotilor.
l. Apoi m-a dus barbatul acela inapoi la poarta cea din afara a templului, spre rasarit, si aceasta era inchisa.
2. Si mi-a zis Domnul: “Poarta aceasta va fi inchisa, nu se va deschide si nici un om nu va intra pe ea, caci Domnul Dumnezeul lui Israel a intrat pe ea. De aceea va fi inchisa.
3. Cit priveste pe rege, el se va aseza acolo, ca sa manance paine inaintea Domnului; pe calea portii va intra si pe aceeasi cale va iesi”.
4. Dupa aceea m-a dus pe calea portii de la miazanoapte, in fata templului, si am privit, si iata slava Domnului umplea templul Domnului, si am cazut cu fata la pamant.
S. Si mi-a zis Domnul: “Fiul omului, pleaca-ti inima ta, priveste cu ochii tai si asculta cu urechile tale toate cate-ti voi grai despre toate asezamintele templului Domnului si despre toate legile ei. Uita-te cu bagare de seama la intrarea templului si la toate iesirile din locasul cel sfant.
6. Si spune casei celei razvratite a lui Israel: Asa graieste Domnul Dumnezeu: Destul voua, casa lui Israel, cu toate uraciunile voastre;
7. Ca ati bagat inauntru fii straini, netaiati imprejur la inima si netaiati imprejur la trup, ca sa stea in locasul Meu cel sfant si sa spurce templul Meu; ati adus painea Mea, grasimea si sangele si ati stricat legamantul Meu cu tot felul de uraciuni de ale voastre.
8. Voi n-ati facut slujba Mea in templu, ci i-ati pus pe ei sa indeplineasca slujba voastra in templul Meu in locul vostru”.
9. Asa zice Domnul Dumnezeu: “Nici un fiu strain, netaiat imprejur ia inima si netaiat imprejur la trup, nu trebuie sa intre in locasul Meu cel sfant, nici chiar acel fiu care locuieste in mijlocul fiilor lui Israel.
10. Chiar si levitii, care s-au departat de Mine in timpul ratacirii lui Israel pentru a-si urma idolii lor, isi vor purta greutatea pacatului lor.
11. Ei vor sluji in templul Meu ca strajeri la portile templului si facand slujba templului; ei vor junghia pentru popor arderi de tot si alte jertfe si vor sta inaintea lui ca sa-i slujeasca.
12. Pentru ca ei au slujit inaintea idolilor lui si au fost pentru casa lui Israel sminteala si au dus-o la necredinta, Mi-am ridicat mana impotriva lor, zice Domnul Dumnezeu, si isi vor lua pedeapsa pentru vinovatia lor.
13. Ei nu se vor apropia de Mine ca sa slujeasca inaintea Mea; nu se vor apropia de lucrurile Mele cele sfinte, nici de Sfanta Sfintelor, ci vor purta asupra lor necinstea si uraciunile lor, pe care le-au facut.
14. Ii voi face strajeri la templu, sa faca slujba lui, si tot ce trebuie facut la el.
15. Iar preotii din semintia lui Levi, fiii lui Sadoc, care in vremea abaterii de la Mine a fiilor lui Israel au indeplinit slujirea Mea in locasul Meu cel sfant, aceia se vor apropia de Mine, ca sa-Mi slujeasca si vor sta inaintea fetei Mele, ca sa-Mi aduca grasime si sange, zice Domnul Dumnezeu.
16. Ei vor intra in locasul Meu cel sfant si se vor apropia de masa Mea, ca sa-Mi slujeasca; ei vor indeplini slujirea Mea.
17. Cand vor veni la poarta curtii dinauntru, atunci se vor imbraca in haine de in, iar haine de lana nu trebuie sa aiba pe ei in timpul slujbei lor in portile curtii dinauntru si in templu.
18. Turbanele de pe capetele lor trebuie sa fie tot de in; hainele cele de pe dedesubt de pe coapsele lor sa fie de asemenea de in. Ei nu trebuie sa se incinga, ca sa nu transpire.
19. Iar cand va trebui sa iasa in curtea cea de la margine, la popor, atunci trebuie sa dezbrace hainele lor cu care au slujit si sa le lase in camerele cele sfintite si sa se imbrace “u alte haine, ca sa nu se atinga de popor cu hainele lor cele sfintite.
20. Capetele lor nu trebuie sa si le rada, dar nici parul sa nu-si lase sa creasca, ci sa-si tunda neaparat capul.
21. Vin nu trebuie sa bea nici un preot cand are sa intre in curtea cea dinauntru;
22. Nici vaduva, nici despartita de barbat nu trebuie sa ia ei de femeie, ci pot sa ia numai fata din neamul casei lui Israel si vaduva care a ramas in vaduvie dupa moartea unui preot.
23. Ei trebuie sa invete pe poporul Meu a deosebi ce este sfant de ce nu este sfant si sa le lamureasca ce este curat si ce este necurat.
24. In pricinile nehotarate, ei trebuie sa ia parte la judecata si vor judeca dupa asezamintele Mele si legile Mele vor pazi si toate randuielile Mele cele pentru sarbatorile Mele si pentru zilele Mele de odihna le vor pazi cu sfintenie.
25. De omul mort nimeni din ei nu trebuie sa se apropie, ca sa nu se faca necurat; numai pentru tata si pentru mama, pentru fiu si pentru fiica, pentru frate si sora nemaritata pot sa se faca necurati.
26. Dupa curatirea acestuia, trebuie sa i se mai socoteasca inca sapte zile.
27. Si in ziua aceea, cand trebuie sa se apropie de cele sfinte in curtea cea dinauntru, ca sa slujeasca in templu, trebuie sa aduca jertfa pentru pacat, zice Domnul Dumnezeu.
28. Iar cat priveste partea lor de mosie, apoi Eu sunt partea lor; si mosie nu li se va da intru Israel, caci Eu sunt mosia lor.
29. Ei vor manca din prinosul de paine, din jertfa pentru pacat si din jertfa pentru vina. Si tot ce este afierosit in Israel al lor este.
30. Parga din toate roadele voastre si din tot felul de prinoase, ori din ce s-ar alcatui prinoasele voastre, este a preotilor. Parga din cele treierate ale voastre sa o dati preotului, ca sa odihneasca binecuvantarea asupra casei tale.
31. Nici un fel de mortaciuni si nimic sfasiat de fiara, nici de pasari, nici de dobitoace nu trebuie sa manance preotii.
CAPITOLUL 45
Obligatii rituale pentru rege si popor.
1. Cand veti imparti pamantul in parti prin sorti, atunci sa osebiti o parte sfanta a Domnului de douazeci si cinci de mii de coti in lungime si douazeci de mii in latime, ca sa fie sfant acest loc in toate hotarele lui de jur imprejur.
2. Din el va merge la locasul sfant o bucata in patru colturi de cinci sute de coti pe cinci sute de coti si imprejurul lui o fasie de loc lata de cincizeci de coti.
3. De la locul pe care va fi locasul cel sfant, Sfanta Sfintelor, vei masura cele douazeci si cinci de mii de coti in lungime si zece mii de coti in latime;
4. Aceasta parte sfanta de pamant va fi a preotilor care slujesc locasului sfant si care se apropie sa slujeasca Domnului; acesta va fi pentru ei loc de case si pentru locasul sfant.
5. Douazeci si cinci de mii de coti in lungime si zece mii de coti in latime va fi bucata de pamant a Levitilor, slujitorii templului, ca mosie a lor cu cetati de locuit.
6. In stapanirea cetatii sa dati cinci mii de coti in latime si douazeci si cinci de mii in lungime, in fata locului sfant, care este osebit pentru Domnul. Acesta trebuie sa fie al intregii oase a lui Israel.
7. Si regelui sa-i dati parte de pamant, de o parte si de alta a locului sfant care este osebit Domnului si a locului cetatii, adica o parte la rasarit, in partea de rasarit a celor doua portiuni si o parte la asfintit, in partea de asfintit a celor doua portiuni. In lungime se vor intinde ca una din acele parti de la hotarul de apus pana la hotarul de rasarit al tarii.
8. Acesta este pamantul lui, mosia lui in Israel, ca regii Mei de acum sa nu mai stramtoreze poporul Meu, si ca sa lase pamantul casei lui Israel dupa triburile ei.
9. Asa zice Domnul Dumnezeu: “Destul, regi ai lui Israel! Lasati nedreptatile si impilarile si faceti judecata si dreptate! Incetati de a mai asupri pe poporul Meu, zice Domnul Dumnezeu.
10. Sa aveti cantar drept si efa dreapta si bat drept.
11. Efa si batul trebuie sa fie masuri deopotriva de mari, incat intr-un bat sa incapa a zecea parte dintr-un homer si intr-o efa sa incapa a zecea parte dintr-un homer. Marimea lor trebuie masurata cu homerul.
12. Siclul sa aiba douazeci de ghere. Mina va fi de douazeci de sicli, de douazeci si cinci de sicli si de cincisprezece sicli.
13. lata ofranda ce trebuie sa dati regelui: a sasea parte de efa din homerul de grau si a sasea parte de efa din homerul de orz.
14. Hotararea pentru untdelemn: dintr-o cora de untdelemn veti da a zecea parte dintr-un bat; zece baturi fac un homer, caci homerul are zece baturi;
15. Veti da o oaie dintr-o turma de doua sute de oi, din pasunile cele manoase ale lui Israel. Toate acestea le veti da pentru prinosul de paine si ardere de tot si jertfa de impacare spre curatirea voastra, zice Domnul Dumnezeu.
16. Tot poporul tarii este indatorat sa dea aceste prinoase regelui lui Israel,
17. Iar in sarcina regelui vor fi arderile de tot, prinosul de paine si turnarile la sarbatori, la luna noua, la ziua de odihna si la toate praznuirile casei lui Israel. El va trebui sa aduca jertfa pentru pacat, prinos de paine, ardere de tot si jertfa de impacare pentru ispasirea casei lui Israel”.
18. Asa zice Domnul Dumnezeu: “In ziua intai a lunii intai ia din cireada de boi un junc fara meteahna si curata locasul sfant.
19. Preotul sa ia din sangele acestei jertfe pentru pacat si sa stropeasca cu el usorii usii templului, cele patru laturi ala jertfelnicului si usorii portilor curtii celei dinauntru.
20. Acelasi lucru sa-l faci si in ziua a saptea a lunii, pentru cei ce au gresit cu stiinta si din nestiinta si asa sa cureti templul.
21. In ziua a paisprezecea a lunii intai, trebuie sa praznuiti Pastile, sarbatoare de sapte zile, cand trebuie sa se manance azime.
22. In aceasta zi regele va aduce pentru sane si pentru tot poporul tarii un vitel ca jertfa pentru pacat.
23. Si in cele sapte zile ale sarbatorii el trebuie sa aduca ardere de tot Domnului in fiecare zi cate sapte vitei si cate sapte berbeci fara meteahna, iar ca jertfa pentru pacat sa aduca in fiecare zi cate un tap din turma de capre.
24. Prinos de paine trebuie sa aduca el cate o efa de fiecare vitel si cate o efa de fiecare berbec si cate un hin de untdelemn la efa.
25. In ziua a cincisprezecea a lunii a saptea, la sarbatoarea corturilor, timp de sapte zile, el trebuie sa aduca la fel: aceeasi jertfa pentru pacat, aceeasi ardere de tot si tot atata prinos de paine si tot atata untdelemn”.
CAPITOLUL 46
Ritualul cerut regelui.
l. Asa zice Domnul Dumnezeu: “Poarta curtii celei dinauntru, care da spre rasarit, trebuie sa fie incuiata in timpul celor sapte zile de lucru, iar in ziua odihnei ea trebuie sa fie deschisa, si in ziua de luna noua trebuie sa fie deschisa.
2. Regele va trece prin pridvorul din afara al portii acesteia si va sta la usorul acestei porti; iar preotii vor savarsi arderea de tot a lui, si jertfa lui cea de impacare; si el din pragul portii se va inchina Domnului si va iesi, iar poarta va ramane neincuiata pana seara.
3. Poporul tarii se va inchina inaintea Domnului, dinaintea portii, in ziua odihnei si la luna noua.
4. Arderea de tot pe care regele trebuie sa o aduca Domnului in ziua odihnei, trebuie sa fie de sase miei fara meteahna si un berbec fara meteahna,
5. Prinosul de paine de o efa de faina, cu berbecul si cu mieii, cat ii va da mana, iar untdelemnul, un hin la efa.
6. In ziua de luna noua se va aduce de el un junc fara meteahna din cireada de boi si de asemenea sase miei si un berbec fara meteahna.
7. Prinos de paine va aduce o efa cu vitelul si o efa cu berbecul, iar cu mieii, cat ii va da mana, untdelemn, cate un hin la efa.
8. Cand vine regele, trebuie sa intre prin pridvorul portii celei dinauntru si tot pe acolo sa iasa.
9. Iar cand va veni poporul tarii inaintea fetei Domnului, la sarbatori, atunci, intrand pe poarta de miazanoapte pentru inchinare, trebuie sa iasa pe poarta de miazazi, iar cand intra pe poarta de miazazi, trebuie sa iasa pe poarta de miazanoapte; el nu trebuie sa iasa tot pe acea poarta pe care a intrat, ci trebuie sa iasa pe cea din fata aceleia.
10. Regele trebuie sa fie in mijlocul lor; cand intra ei, intra si el, si cand ies ei, iese si el.
11. In zilele de sarbatoare si in zilele de bucurie, prinosul de paine din partea lui trebuie sa fie de cate o efa, cu vitelul si berbecul, iar cu mieii, cat ii va da mina, iar untdelemn, cate un hin la efa.
12. Iar daca regele, din evlavie, vrea sa aduca ardere de tot Domnului, trebuie sa i se deschida portile cete de la rasarit si el va savarsi arderea sa de tot si jertfa sa de multumire tot asa cum a savarsit-o in ziua odihnei, si dupa aceea va iesi, iar dupa iesirea lui poarta se va inchide.
13. In fiecare zi sa aduci Domnului ardere de tot un miel de un an, fara meteahna; in fiecare dimineata sa-l aduci.
14. Iar ca prinos de paine sa adaugi la el in fiecare dimineata a sasea parte de efa si untdelemn a treia parte din hin, ca sa amesteci faina. Aceasta este o lege vesnica despre prinosul de paine ce trebuie sa se aduca Domnului totdeauna.
15. Sa se aduca ardere de tot un miel si prinos de paine si untdelemn necontenit in fiecare dimineata.
16. Asa zice Domnul Dumnezeu: “Daca regele va da vreunuia din fiii sai dar, acest dar trebuie sa treaca mostenire si la fiii aceluia. Ei il vor stapani ca pe o mostenire.
17. Iar daca el da din mostenirea sa cuiva din robii sai dar, acesta va fi al aceluia numai pana la anul jubileu si atunci se va intoarce la rege. Mostenirea lui poate trece numai la fiii lui.
18. Dar regele nu poate lua din partea de mostenire a poporului, stramtorandu-l in mostenirea lui. El numai din mostenirea sa poate imparti copiilor sai, ca nimeni din poporul Meu sa nu fie izgonit din mostenirea iuim.
19. Apoi m-a dus barbatul acela pe calea portii celei de miazazi la camerele sfintite ale preotilor, dinspre miazanoapte, si iata era un loc in fund, spre apus.
20. Si mi-a zis: “Acesta este locul unde preotii trebuie sa fiarba jertfa cea pentru vina si jertfa cea pentru pacat; unde trebuie sa coaca painile din prinoase, fara sa le scoata in curtea cea din afara, pentru sfintirea poporului”.
21. Dupa aceea m-a scos in curtea cea din afara si m-a dus in cele patru colturi ale curtii si iata in fiecare colt al curtii era inca o curte.
22. In toate patru colturile curtii erau curti acoperite, de patruzeci de coti in lungime si de treizeci in latime; curtile din toate patru colturile aveau o singura masura.
23. Si imprejurul celor patru curti erau ziduri, iar pe langa pereti de jur imprejur erau vetre pentru gatit mancare.
24. Si mi-a zis barbatul acela: “Iata bucatariile in care slujitorii templului fierb jertfele poporului”.
CAPITOLUL 47
Pozitia templului si imprejurimile.
1. Apoi m-a dus inapoi la usa templului si iata de sub pragul templului curgea o apa spre rasarit; pentru ca templul era cu fata spre rasarit si apa curgea de sub partea dreapta a templului, pe partea de miazazi a jertfelnicului.
2. M-a scos spoi pe partea cea de la miazanoapte si m-a dus pe din afara, imprejur, la poarta care da spre rasarit si iata apa curgea pe partea dreapta.
3. Cand barbatul acela mergea spre rasarit, tinea in mana sfoara si a masurat o mie de coti; si m-a dus prin apa si apa era pana la glezne.
4. A mai masurat apoi o mie de coti Si m-a dus prin apa, si apa era pana la genunchi. Si a mai masurat inca o mie de con si apa era pana la brau.
5. Si a mai masurat inca o mie de coji si era un rau pe care nu-l puteam trece, caci apele crescusera; erau ape de trecut inotand, un fluviu care nu se putea trece.
6. Atunci mi-a zis barbatul acela: “Ai vazut, fiul omului?” Si el m-a dus inapoi la malul raului.
7. Si card am venit inapoi, iata pe malurile raului erau multi arbori pe o parte si pe alta.
8. si mi-a zis acela: “Aceasta apa curge in partea de rasarit a tarii, se va cobori in ses si va intra in mare, si apele ei se vor face sanatoase.
9. Toata vietatea care misuna acolo pe unde va trece raul, va trai. Peste va fi foarte mult, pentru ca va intra acolo apa aceasta si apele din mare se vor face sanatoase; unde va intra raul acesta, toate vor trai acolo.
10. Langa el vor sta pescarii de la En-Gaddi pana la En-Eglaim si isi vor arunca mrejele. Vor fi pesti de tot soiul, ca cei din Marea cea Mare (Mediterana) si foarte numerosi.
11. Mlastinile lui si lacurile lui, care nu se vor face sanatoase, vor ramane pentru sare.
12. La rau, pe amandoua laturile lui, vor creste tot felul de arbori care dau hrana. Frunzele lor nu se vor vesteji si fructele din ei nu se vor mai ispravi. n fiecare luna se vor coace fructe noi, pentru ca apa pentru ele vine din locul cel sfant; fructele lor se vor intrebuinta ca hrana, iar frunzele la leacuri”.
13. Asa zice Domnul Dumnezeu: “Iata hotarele pamantului pe care-l veti imparti ca mostenire celor douasprezece semintii ale lui Israel: Iosif va avea doua parti.
14. Si veti stapani din el toti deopotriva, pentru ca, ridicandu-Mi mana, M-am jurat sa-l dau parintilor vostri, de aceea va fi pamantul acesta mostenirea voastra.
15. Iata care sunt hotarele tarii acesteia: In partea de miazanoapte de la Marea cea Mare, drumul Hetlonului pana la intrarea Hamatului: Tedad,
16. Berot, Sibraim care e intre hotarul Damascului si al Hamatului, Hater-Haticon, spre hotarul Hauranului.
17. Si va fi hotarul de la mare pana la Hatar-Enon in hotarul Damascului, avand la miazanoapte tinutul Hamat. Aceasta este latura de miazanoapte.
18. Hotarul de rasarit sa-l trageti printre Hauran si Damasc, printre Galaad si tara lui Israel, pe Iordan, de la hotarul de miazanoapte pana la marea de rasarit spre Tamar. Aceasta este latura de rasarit.
19. Iar latura de miazazi incepe spre miazazi de la Tamar si merge pana la apele Meriba la Cades, apoi urmeaza cursul raului pana la Marea cea Mare. Aceasta este latura de miazazi.
20. Iar hotarul de la apus este Marea cea Mare, de la hotarul de miazazi pana in dreptul Hamatului, Aceasta este latura de la apus.
21. Si sa va impartiti intre voi tara aceasta, dupa semintiile lui Israel.
22. Si s-o impartiti prin sorti ca mostenire a voastra si a strainilor care vor trai la voi, care au nascut copii intre voi; si ei trebuie sa se socoteasca intre fiii lui Israel deopotriva cu locuitorii bastinasi. Cu voi sa primeasca si ei la sorti mostenirea lor intre semintiile lui Israel.
23. In care semintie va trai strainul, in aceea i se va da si mostenire”, zice Domnul Dumnezeu.
CAPITOLUL 48
Impartirea pamantului celui sfant la cele douasprezece semintii.
l. Iata numele semintiilor: la capatul de miazanoapte al tarii, pe calea care duce de la Hetlon la Hamat, Hatar-Enon la hotarul Damascului, pe hotarul de miazanoapte, care este spre Hamat, pe toata intinderea aceasta de la rasarit pana la mare este o singura parte, a lui Dan.
2. Langa hotarul lui Dan, de la hotarul de rasarit pana la cel de apus, este partea lui Aser.
3. Langa hotarul lui Aser, de la hotarul de rasarit pana la cel de apus, este partea lui Neftali.
4. Langa hotarul lui Neftali, de la hotarul de rasarit pana la cel de apus, este partea lui Manase.
5. Langa hotarul lui Manase, de la hotarul de rasarit pana la cel de la apus, este partea lui Efraim.
6. Langa hotarul lui Efraim, de la hotarul de rasarit pana la cel de apus, este partea lui Ruben.
7. Langa hotarul lui Ruben, de la hotarul de rasarit pana la cel de apus, este partea lui Iuda.
8. Iar langa hotarul lui Iuda, de la hotarul de rasarit pana la cel de apus, este partea sfanta, in latime de douazeci si cinci de mii de coti, iar in lungime deopotriva cu celelalte parti, de la marginea de rasarit ta tarii pana la cea de apus. In mijlocul acestei parti va fi templul.
9. Partea pe care o veti osebi Domnului va fi lunga de douazeci si cinci de mii de coti, iar latimea de zece mii de coti.
10. Si aceasta parte sfanta trebuie sa fie a preotilor: la miazanoapte douazeci si cinci de mii de coti, la apus in latime zece mii de coti, spre rasarit in latime zece mii si spre miazazi in lungime douazeci si cinci de mii, iar la mijloc va fi locasul sfant al Domnului.
11. Aceasta sa o afierositi preotilor din fiii lui Sadoc, care au stat in slujba Mea si care, in vremea ratacirii fiilor lui Israel, nu s-au abatut de la Mine, cum s-au abatut ceilalti leviti.
12. Aceasta parte sfanta de pamant, va fi a lor, sfintenie mare, la hotarul levitilor.
13. Levitii vor primi langa partea preotilor o parte de douazeci si cinci de mii de coti in lungime si zece mii de coti in latime: toata partea douazeci si cinci de mii in lungime si zece mii in latime.
14. Si din aceasta parte ei nu pot nici sa vanda, nici sa schimbe; parga pamantului nu poate fi trecuta altora, pentru ca ea este lucru sfant, al Domnului.
15. Iar urmatoarele cinci mii in latime si douazeci si cinci de mii in lungime se dau pentru cetate, pentru intrebuintarea obsteasca, pentru locuinte si pentru piete; cetatea va fi in mijloc.
16. Iata masurile ei: latura de miazanoapte patru mii cinci sute de coti, latura de miazazi patru mii cinci sute de coti, latura de rasarit patru mii cinci sute de coti si latura de la apus de patru mii cinci sute de coti.
17. Iar pasunea imprejurul cetatii va fi doua sute cincizeci de coti la miaza-noapte, la rasarit doua sute cincizeci, la miazazi doua sute cincizeci si la apus doua sute cincizeci.
18. Iar ce ramane din lungime in linie cu portiunea sfanta - zece mii spre rasarit si zece mii spre apus - va forma un venit pentru hrana muncitorilor din cetate.
19. In cetate pot sa lucreze lucratori din toate semintiile lui Israel.
20. Toata partea aceasta, un patrat de douazeci si cinci de mii de coti in lungime si douazeci si cinci de mii de coti in latime, va fi partea sfanta si va cuprinde si pamantul cetatii.
21. Ce va ramane va fi al regelui de o parte si de alta a portiunii sfinte si a portiunii cetatii, ce va trece peste cele douazeci si cinci de mii de coli spre rasarit pana la hotarul tarii si ce va trece peste cele douazeci si cinci de mii de coti spre apus pana la hotarul tarii. Aceasta va fi partea regelui, asa incat partea sfanta si locasul sfant vor fi la mijloc.
22. Si ceea ce ramane de la stapanirea levitilor si de la stapanirea orasului, la mijloc, intre hotarul lui Iuda si hotarul lui Veniamin, va fi al regelui.
23. Iata acum celelalte semintii: alaturi de partea levitilor, de la hotarul de rasarit al tarii pana la cel de apus, este partea lui Veniamin.
24. Langa hotarul de miazazi al lui Veniamin, de la hotarul de rasarit al tarii pana la cel de apus, este partea lui Simeon.
25. Langa hotarul de miazazi al lui Simeon, de la hotarul de rasarit al tarii pana la cel de apus, este partea lui Isahar.
26. Langa hotarul de miazazi al lui Isahar, de la hotarul de rasarit al tarii pana la cel de apus, este partea lui Zabulon.
27. Langa hotarul de miazazi al lui Zabulon, de la hotarul de rasarit al tarii pana la cel de apus, este partea lui Gad.
28. Iar pe hotarul de miazazi al lui Gad merge si hotarul de miazazi al jarii de la Tamar spre apele Meriba de la Cades, de-a lungul raului acestuia pana la Marea cea Mare.
29. Aceasta este tara pe care o veti imparti prin sorti semintiilor lui Israel, si acestea sunt partile semintiilor, zice Domnul Dumnezeu.
30. Iata acum care sunt portile cetatii. Portile cetatii vor purta numele semintiilor lui Israel.
31. Latura de miazanoapte va avea patru mii cinci sute de coli si va avea trei porti: una, poarta lui Ruben, una, poarta lui Iuda si una, poarta lui Levi.
32. Latura de rasarit va avea patru mii cinci sute de coti si trei porti: una, poarta lui Iosif, una, poarta lui Veniamin si una, poarta lui Dan.
33. Latura de miazazi va avea patru mii cinci sute de coti si trei porti: una, poarta lui Simeon, una, poarta lui Isahar si una, poarta lui Zabulon.
34. Si latura dinspre mare va avea patru mii cinci sute de coli si trei porti: una, poarta lui Gad, una, poarta lui Aser si una, poarta lui Neftali.
35. De jur imprejurul cetatii sunt optsprezece mii de coti. Iar din ziua aceea inainte numele cetatii va fi: Domnul este acolo.
Categoria: Vechiul testament
Cautare:
Iezechiel
Vizualizari: 1953
Id: 2874
Imagine:
Share:
Text
-
Calendar ortodox
Cântări și pricesne
Cărți epub
Cărți epub rusă
Cărți online
Cărți pdf
Evanghelii duminicale
Articole
Rugăciuni
Slujbe și rânduieli
Versuri colinde
Viețile Sfinților
-
Predici
Părinți duhovnicești
Rugăciuni
Cântări bisericești
Slujbe
Cărți
Colinde
Arhivă emisiuni radio
Video Software
Căutare avansată
webortodox[AT]yahoo.com (inlocuiti [AT] cu @)
Facebook:
facebook.com/
resurseortodoxero
Youtube: youtube.com/@resurse-ortodoxe
noutati-ortodoxe.ro - Știri și informații din viața bisericii ortodoxe, evenimente religioase, conferințe, apariții editoriale.
maicadomnului.ro - Preacinstire pentru Maica Domnului - Prea Curata Fecioara Maria.
