Implicarea Imperiului la Dunarea de Jos » Aspecte ale istoriei si spiritualitatii Bizantului

Implicarea Imperiului la Dunarea de Jos

La Dunarea de Jos Imperiul bizantin a avut de infruntat incursiunile slavilor si bulgarilor, amestecati cu trupe de huni. In 528 a avut loc prima incursiune la Dunarea de Jos, la care au participat conducatori de elita precum: Baduarius, magister militum et dux Scythiae si Iustinus, magister militum et dux provinciae Moesiae Secundae. Armata bizantina a fost infranta, Iustinus a murit pe campul de lupta, invadatorii pradand un vast teritoriu pana in Tracia. In anul 529, cete de sclavini in alianta cu bulgarii patrund din nou in Imperiu, dar sunt respinsi de armata imperiala, comandata de gepidul Mundus, numit in acelasi an magister militum per Illyricum. Un an mai tarziu Chilbudios, un ofiter de origine slava numit de Justinian magister militum per Thraciam si pus sa pazeasca Istrul, reuseste in numai 3 ani sa-i alunge pe huno-bulgari si pe sclavini din dioceza Traciei.

Procopius de Cezareea, contemporan cu imparatul Justinian, in lucrarea De bello Gothico III, 14, 16,ne spune: "Chilbudios, era asa de temut de barbari, incat timp de trei ani, cat s-a ostenit in acesta cinste, nimeni nu a mai trecut Istrul impotriva romanilor....". Cu aceasta ocazie au fost recucerite mai multe puncte strategice din Oltenia, Muntenia si din Banat, intre care Drobeta, Sucidava, Turris (Turnu Magurele), Constatiniana Dafne, Liderata si a fost extinsa dominatia bizantina pe o buna parte din teritoriul fostei provincii Dacia. Moartea brutala a lui Chilbudios in 533, in urma unei lupte cu sclavinii, a permis dupa aceasta data incursiuni repetate ale barbarilor dincolo de Dunare. Pentru a le face fata, Justinian a facut apel de mai multe ori la mijloace diplomatice, a invrajbit populatiile migratoare unele impotriva altora, ori a cumparat pacea in schimbul unor apreciabile sume de bani.

Astfel dominatia bizantina este mentinuta nu numai in dreapta Dunarii, ci si dincolo de fluviu, pe o zona destul de intinsa, in Banat, Oltenia si Muntenia. Documentele arheologice si epigrafice din aceasta zona sunt o marturie elocventa a expansiunii politice si economice bizantine din vremea lui Justinian.

In Peninsula Balcanica perioadele de pace cu cele de razboi au alternat la intervale scurte. Pe vremea lui Justinian ultimele invazii de mari proportii in acesta zona sunt cele ale kutrigurilor, o ramura a hunilor, condusi de Zabergan. Dupa ce au distrus multe cetati in calea lor, printre care si Dinogetia, acestia vor fi infranti cu mare greutate de catre generalul Belizarie, chiar sub zidurile Constantinopolului. Spre sfarsitul domniei lui Justinian, la Dunarea de Jos si-a facut aparitia o alta populatie nomada, inrudita cu huno-bulgarii, avarii, pe care imparatul i-a asezat cu statut de foederati la frontiera fluviului.

Pentru a face fata acestor repetate conflicte, Justinian a dat ordin sa se construiasca in Peninsula Balcanicasi la Dunarea de Jos sute de fortificatii dispuse pe mai multe linii de aparare. In Scythia Minor a fost continuata opera de intarire a limesului inceputa de Anastasius. Procopius de Cezareea mentioneaza un numar de 40 de asezari la care au fost efectuate lucrari de constructie. Intre acestea pot fi amintite: Sucidava, Axiopolis, Troesmis, Noviodunum, Aegissus, Ulmetum, Constantiniana, Tomis, Callatis etc.

Categoria: Aspecte ale istoriei si spiritualitatii Bizantului - Pr. Emanoil Babus

Cautare: